sculptura

COMUNICAT DE PRESĂ

Uniunea Artiștilor Plastici din România organizează, cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii și Identității Naționale, Salonul Național de Artă Contemporană (SNAC) - Centenar 2018.

Salonul marchează aniversarea României Mari, prin prezența unui număr important de artiști vizuali din toate genurilor artistice, creatori de patrimoniu spiritual și păstrători ai identității naționale.

Expozițiile vor fi deschise publicului într-o succesiune de vernisaje, după următorul program:
Muzeul Național de Artă al României: 7 noiembrie 2018, ora 18:00 – pictură și sculptură
Galeria Orizont: 12 noiembrie 2018, ora 18:00 – mixArt
Biblioteca Națională a României: 13 noiembrie 2018, ora 17:00 – arte decorative
Galeria Galateca: 14 noiembrie 2018, ora 19:00 – expoziția Artă Tânără
Muzeul Național de Artă Contemporană: 15 noiembrie 2018, ora 19:00 – multimedia
Galeria Simeza: 15 noiembrie 2018, ora 19:00 – grafică și sculptură mică

“Conferințele Salonului” se vor desfășura pe tot parcursul evenimentului, cu susținerea unor teoreticieni de marcă ai artelor vizuale românești:
Cătălin Davidescu - „Expoziția retrospectivă Ion Țuculescu 1965 - Schimbarea normei”
Luiza Barcan - „Pictura exterioară postbrâncovenească - oglindă a credinței și a mentalităților în zorii modernității”
Cornel Mihalache - „Patriotism prin ordonanță de urgență. Despre CUMINȚENIA PĂMÂNTULUI... ieri și azi”
Pavel Șușară - „100 de ani de artă românească”
Adrian Guță - „Scurtă istorie a Galeriei Apollo (1969-1974) a Uniunii Artiștilor Plastici din România”
Mirela Giodea - „Cazul Țuculescu”

Salonul Național de Artă Contemporană (SNAC) - Centenar 2018 continuă tradiția istorică a saloanelor oficiale organizate în România începând cu anul 1864, sub diferite titulaturi - ca expoziții ale artiștilor în viață - urmărind să păstreze cu rigoare spiritul acestora, în direcția unei relevări cât mai fidele a preocupărilor actuale ale artiștilor români și a realizărilor lor artistice.

„Dincolo de efortul recuperator şi de un anumit romantism al continuităţii, raţiunea profundă
a actualului Salon Naţional de Artă Contemporană trebuie căutată nu doar în modelul interbelic, ci și în realitatea noastră imediată, în aspirațiile tacite ale artistului către o nouă percepție și, dacă se poate, către un nou statut. În plan nemijlocit, el se naşte ca o reacţie faţă de tendinţele centrifuge, de individualismul excesiv, de pericolul atomizării fenomenului şi, în acelaşi timp, faţă de riscul asocierii artiştilor în mici grupuri ideologico-pragmatice, uneori impenetrabile pînă la limita esotericului.
Cu alte cuvinte, Salonul Naţional este o pledoarie explicită pentru unitate și pentru diversitate, dar și o revoltă implicită a climatului artistic faţă de riscul proprie-i disoluţii din pricina bătăliei pe care artistul individual o duce zilnic pentru a supravieţui.”
Pavel Șușară – Curator general al Salonului Național de Artă Contemporană

Uniunea Artiștilor Plastici din România mulțumește tuturor artiștilor înscriși pentru selecție, comisiei de jurizare și curatorilor care au asigurat selecția lucrărilor, corpului profesional care a făcut posibilă realizarea SNAC, partenerilor care au asigurat spațiile expoziționale și entităților care au sprijinit întregul efort de organizare cu generozitatea lor.

Proiect finanțat de: Guvernul României prin Ministerul Culturii și Identității Naționale

Parteneri SNAC: Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Național de Artă Contemporană, Biblioteca Națională a României, Institutul Cultural Român, Galeria Galateca.
Parteneri media: Radio România Actualități, Radio România Cultural, Artindex, Modernism, Jurnalul Bucureștiului, Intell News, Observator Cultural, Senso TV, Contemporanii, ArtLine, Subversiv.info, Amos News, Manufacturat.ro, Art Safari Pavilionul de Artă București.
Au sprijinit SNAC: Boromir, Tudor-Art, Betek, Varese, Focus Communication

Centrul Cultural „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” vă invită sâmbătă, 13 octombrie 2018, de la ora 17:00, la deschiderea expoziției de ceramică MAGIA FORMELOR FLUIDE, semnată Ernest Palkó.
Curator: Mădălina Mirea

Evenimentul va avea loc în Cuhnia Palatului Brâncovenesc și va fi prezentat de criticul de artă Doina Mândru.

Forma finală a lucrărilor sale poartă pecetea finituljui ca și ființele care sunt născute din pământ, luând forma unor jumătăți sau fragmente de cilindru, asemănătoare prin deformări și neregularități cu măștile arhaice. Astfel, orice siluetă e și o mască și orice mască poate devein siluetă în viziunea lui Palkó Ernest.
Texturi și teme ale artei arhaice comunică în lucrările sale prin volumetrii abstracte, voit deformate, asemănătoare unor scoici uriașe. Prin urmare, ne putem întreba dacă avem de-a face cu un artist modern, care a renunțat la emblemele culturii actuale sau cu un artist arhaic convertit la modernism. Orice răspuns am oferi, rămâne performanța artistică a lui Palkó Ernest de a imagina transformarea limbajului avangardist într-o relicvă cu un misterios potențial insurgent.

Dr. Dan Breaz, critic și istoric de artă

Expoziția, deschisă la galeria Cuhnie, poate fi vizitată în perioada: 13 octombrie – 13 noiembrie 2018.

INTRARE LIBERĂ!

Artistul Vasile Pop-Negreșteanu prezintă expoziția personală cu tema „Povestiri din Țara Oașului”, cu lucrări de pictură și sculptură la Galeria Căminul Artei, care va fi deschisă în perioada 19 mai – 4 iunie 2018.
Vernisajul va avea loc joi, 24 mai de la ora 18.00.

Vă invităm la Cuhnie, Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului la expoziția „Shape(s)” semnată Dragoș Neagoe, curatoriată de Raluca Băloiu.
Expoziţia se va deschide printr-un fashion performance semnat Sergiu Chihaia şi studenţii
Evenimentul este organizat de CCPB şi Primăria Bucureştiului
Evenimentul este susţinut de colecţionarul George Şerban şi de Casa de Avocați Șerban & Asociații
Sâmbătă, 28 octombrie 2017, ora 16
Expoziţia poate fi vizionată până în data de 5 decembrie 2017

Shape(s)
Sculptura lui Dragoş Neagoe asimilează lecţia formei din clasicism, se inspiră din modernitate şi se dezvoltă pe coordonate postmoderne. În expoziţia Shape(s) sunt surprinse etapele deconstrucţiei, discursul artistic poate fi citit ca alterare a formei sau a tradiţiei sculpturale în interiorul unei culturi postmoderne. În parcursul artistic din expoziţia lui Dragoş Neagoe identificăm recuperarea formei clasice accesate prin intermediul memoriei culturale (artistul îşi stabileşte foarte clar reperele care aparţin unor perioade diferite, de la Michelangelo Buonarroti, la Alberto Giacometti şi Jannis Kounellis), dar şi prin recursul la memoria socială, prin asumarea rolului de apicultor, în care se regăseşte de opt ani. Expoziţia lui D. Neagoe reprezintă o formă de discurs protestatar îndreptat împotriva utilizării insecticidelor extrem de toxice din apicultură. Utilizarea acestora duce la înregistrarea fenomenului depopulării familiilor de albine şi la un grad ridicat al mortalităţii în rândul familiilor de albine (din punct de vedere statistic, în România, acest fenomen a afectat în 2016, 85% din familiile de albine).

Dragoş Neagoe îşi construieşte obiectele sculpturale din insectare, dezvoltând veritabile compoziţii din albine. Tot alfabetul vizual care alcătuieşte realitatea apicultorului – stupi, faguri, albine – este transpus în obiecte sculpturale, în basoreliefuri sau în instalaţii. D. Neagoe se apropie de natură, aşa cum şi-au imaginat antecesorii săi, un Jannis Kounellis sau un Giuseppe Penone, în arte povera. Prin colectarea albinelor, plasarea lor pe lamele şi expunerea la microscop, D. Neagoe preia rolul unui cercetător care îşi prezintă colecţia de albine, sub forma unui „wunderkammer” (cabinet de curiozităţi), des întâlnit în arta secolului al XIX-lea.
Activitatea de colectare a lui D. Neagoe este legată de cea de memorare, Walter Benjamin definea colectarea ca manifestare profană a proximităţii şi una dintre cele mai convingătoare forme de practicare a memoriei. Pentru scriitorul german, actul de colectare resuscitează memoria prin obiectele pe care le păstrează colecţionarul. D. Neagoe colectează stupi, faguri, vestigii de albine pe care le plasează sub formă de matcă (în alcătuiri de 4000 de albine lipite una lângă alta). Colecţia lui D. Neagoe este expusă sub forma obiectelor-instalaţii, dar se regăsesc plasate şi în acvarii şi basoreliefuri, sub forma unor obiecte muzeale. Astfel, discursul curatorial dezvoltă două direcţii prin care obiectul artistic relaţionează cu spaţiul, pe de-o parte galeria de artă, iar pe de cealaltă parte, spaţiul muzeal, care limitează sau creează deschidere, în funcţie de contextul cultural în care se plasează.

Raluca Băloiu, octombrie 2017

Dragoș Neagoe trăiește și activează în București, este membru al Uniunii Artiștilor Plastici, secția sculptură. A absolvit cursurile de sculptură ale Universității de Arte București, clasa Vasile Gorduz și Adrian Pârvu (2002, licența; 2004, masteratul). În perioada 2005-2008 a urmat un curs intensiv de restaurare-conservare pe patrimoniu mobil. D. Neagoe a susținut expoziții în cadrul Arte în București (unde a fost premiat în 2016 cu premiul III pentru lucrarea ”Orice viață contribuie la istorie”), a avut expoziții personale la Galeria Funnel Contemporary Art şi la Galeria Simeza, la Galeria ArtYourself, a fost nominalizat la Salonul Arte în București la Premiul pentru Sculptură. Este membru al grupului NEURON cu care a susținut expoziții în diferite locuri (Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului, Mogoșoaia). D. Neagoe a susținut expoziții de grup la galeriile Artmark și a avut comenzi publice: bustul lui ”Nicolae Crevedia” din comuna Crevedia Mare și monumentul ”Sfântul Gheorghe” din comuna Vânătorii Mici. În perioada 2012-2013 a susținut cursuri intensive de apicultură la ICDA București, cu specializarea în Franţa (2015).

Primăria Capitalei prin Centrul Cultural ”Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, vă invită sâmbătă, 28 octombrie 2017, de la ora 17.00, în galeria Foișor, la vernisajul expoziției ”13 ÎNCHIPUIRI”, semnată Ștefan Daniel Lăzărescu. Curator: Simona Tănăsescu.

”Seria celor 13 închipuiri a aparut în urma experiențelor plastice create cu ani în urmă, din ciclul KOGAION; în acea perioadă am prezentat lucrări realizate din lemn, lucrări de dimensiuni mari, la facerea cărora mai foloseam și medii diferite, cu trimiteri la un figurativ uman și animalier, fragmente zoomorfe în transgresări de planuri. Simboluri care traversau alte simboluri.

Tema a fost reluată în ciclul 13 Închipuiri; de aceasta dată mi-e familiar un limbaj plastic guvernat, în primul rand, de umor și ludic. Întrupez obiecte, plăsmuiri tridimensionale, fac asamblaj, bricolez, folosesc ready-made-ul, materia primă sunt obiecte reciclabile și reciclate pe care le propun ca jaloane ale cotidianului TRANSFIGURAT.

Reinventez o lume din reperele și referințele zilelor noastre. Derizoriul prietenos al unor materiale mă provoacă să le încarc cu semnificații și, astfel, obținând noi expresivități plastice să pot continua, cu plăcere și surprindere, de fiecare dată, alte povești și alte lumi. Poți spune lucruri grave fără solemnitate infatuată, poți avea reverii fără să le exprimi peremptoriu. Emoția este pretutindeni.

Poveștile mele se adresează alterității, pe diferite paliere; fiecare poate să-și ia un simbol, să se conecteze la semnele mele în funcție de propriile lui referințe. Nu este un monolog – deși acesta este impulsul creației – ci este o împărtășire.” Ștefan Daniel Lăzărescu

Expoziția este deschisă publicului în perioada 27 octombrie – 27 noiembrie 2017.
Centrul Cultural ”Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” Mogoșoaia
Facebook: Centrul de Cultură ”Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”

Va invitam sa ne fiti alaturi la lansarea catalogului expozitiei SPIRIT si SOLIDARITATE. Un itinerar plastic ales de Dan Haulica si conceput in acest sens de Ruxandra Garofeanu la Galeria Dialog, incununand astfel 4 luni de prezentare publica,in data de joi, 28 ianuarie, orele 18,00. Expozitia reuneste lucrarile a 67 de artisti carora istoricul de arta, eminenta personalitate a culturii romane si nu numai, presedinte de onoare al Asociatiei Internationale a Criticilor de Arta, Ambasador al tarii noastre la UNESCO, membru al Academiei Romane, i-a fost indrumator si sustinator.
Ca deobicei sediul expozitiei este pe str.Chiristigiilor 11-13, Parcul Bucur-Obor, la parterul primariei sectorului 2.

În perioada 12 – 23.06.2014 în satul Boholț, comuna Beclean, jud.Brașov s-a desfãșurat ediția a III-a a Taberei de creatie plasticã ”PRO BOHOLȚ” la care au luat parte șapte artiști plastici din Galați, București, Târgoviște și Iași. Organizatorul manifestării – ing. Vasile Joanta, originar din Boholț a gândit o formulă culturală de revitalizare a acestui spațiu depopulat și în mare măsură îmbătrânit.

În luna iunie a acestui an, invitații lui Vasile Joanta au fost pictorii Mihai Coțovanu, Corneliu Drăgan Târgoviște, Gheorghe Miron, Ioan Oratie, Raul Popa, Teodor Vișan și sculptorul Liviu-Adrian Sandu, toţi artişti care s-au raportat la realităţile spaţiului boholţean.

În forme diferite cei şapte artişti s-au dovedit a fi prin lucrările lor, ataşaţi valorilor reale mai întâi surprinse, apoi analizate şi în final regândite în funcţie de opţiunile personale ale stilului personal. 

Dr. Roxana Păsculescu, critic de artă

Mogoşoaia, Galeria GHEŢĂRIA
19 mai - 26 iulie 2013
Vernisaj: duminică 19 mai ora 16
Prezintă: Doina Mândru

Prezenţă remarcabilă în mari expoziţii internaţionale dedicate Glass artei, Cătălin Hrimiuc a închinat 25 de ani explorării sticlei optice, nobil şi pur material care cere artistului viziune în abordare, concentrare în execuţie, perfecţiune în finisare şi, peste toate, imaginaţie. Aceasta este gata oricând să intervină pe parcursul elaborării pentru ca partea tehnică, majoră în naşterea obiectului, să nu invoce, nici să exprime industrialul.

O sensibilitate gravă, cu ample valenţe poetice îl fereşte peremptoriu pe Cătălin Hrimiuc de spectrul industrialului. Secreta sa elaborare reuneşte alchimic viziunea arhitectornică, mereu clară, afirmând certe valenţe monumentale, cu delicata gravură în sticlă, intervenţie ascunsă în inima materialului ori în fundamentul său translucid. De acolo, ceea ce pare detaliu, urmă geologică sau tegument, devine sine şi adevăr relevat, hieroglifă cuprinsă şi restituită în lumină cu subtile irizări şi opalescenţe. Obiectul devine, astfel, însemnat nevăzut dar indelebil, Hrimiuc, doar prin logodna mistică dintre tekné şi Psyché.

Doina Mândru

Peisaje inedite din Vama Veche datând din anii 80 - 90, numeroase sculpturi în porţelan, bronz, gips, realizate de sculptoriţa Silvia Radu, vă aşteaptă în retrospectiva artistei de la Palatul Mogoşoaia (2 iunie - 28 iulie 2013).

Cu decenii în urmă, artista modela chipuri serene, peplumuri suav învolburate şi le colora puternic în roşu sau albastru, asemeni marmorelor chryselephantine din vechime; acum topeşte planurile bronzului în calmul unei lumini iradiante, de sursă incertă, mai mult lăuntrică. Peste gipsurile albe, îngeri cu chipuri prieteneşti şi aripi imense, suplinind trupul, pensula intervine fulgurant adăugând palpitul strălucitor al culorii ca expresie a luminii din care se împărtăşesc imaterialele făpturi. Curajul artistei, sinceritatea ca şi siguranţa gestului sunt la cote maxime în aceste intempestive şi atât de personale întruchipări ale bucuriei.Silvia Radu a avut mereu darul să o trăiască şi curajul să o împărtăşească, şi prin sculptura sa, surprinzând, de fiecare dată, prin prospeţimea expresiei. Regăsim acest viguros aplomb al expresiei plastice în picturile executate în ulei, guaşe sau acuarele înfăţişând marea la Vama Veche, flori sau peisaje din colinele valahe. În ele nu primează, cum ne-am aştepta, tactilitatea, volumul, materialitatea, ci tocmai culoarea, vibraţia ei în lumină, tuşa alertă. Mânuită cu fervoare şi supleţe, tuşa ei construieşte planurile largi ale imaginii, defineşte sumar detaliile, alcătuind o ţesătură de culoare, un desen în sine, vibrant, suprapus planului ori figurii.
Poate că bogăţia acestei picturi derivă din chiar obişnuinţa sculptorului care modelează adăugând detalii, dar cum ansamblul este bine stăpânit, sigur ne aflăm în faţa unui pictor deplin iar explicaţia fervorii este chiar bucuria de a se împărtăşi prin culoare din frumuseţea deplin spirituală a lumii. A o revela curajos, într-un context tot mai confuz în valori şi mai superficial în expresie, rămâne o probă de înaltă conştiinţă şi măiestrie artistică.

Doina Mandru

Expoziţia va fi inaugurată duminică 2 iunie, ora 18 de criticul de artă Dan Hăulică.

COMUNICAT DE PRESĂ

Muzeul Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus“
în colaborare cu
Muzeul Dunării de Jos Călăraşi
organizează
joi, 29 noiembrie 2012, ora 17.00,
la sediul său din Ploieşti, Bulevardul Independenţei nr.1
vernisajul
expoziţiei de sculptură a artistului

Grigore Patrichi Smulţi

Artistul a împlinit anul acesta 75 de ani, iar această expoziţie se doreşte a fi o reverenţă în faţa a mai mult de jumătate de secol de creaţie artistică.
S-a născut la 3 august 1937, în comuna Smulţi, judeţul Galaţi.
Absolvent al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“ din Bucureşti, promoţia 1966, clasa profesorului Constantin Baraschi.
A debutat în 1966 la Bienala de Sculptură-Pictură şi a luat parte, an de an, la expoziţiile de stat, municipale şi comemorative din Capitală.

Expoziţii personale în Bucureşti:
1970 – Galeria „Amfora“;
1973 – Galeria „Simeza“;
1976 – Galeria „Orizont“;
1979 – Galeria „Căminul Artei“;
1982 – Galeria „Căminul Artei“;
1988 – Galeria „Orizont“;
1993 – Galeria „Simeza“;
1999 – Galeria „Simeza“;
2005 – Galeria „Artis“.

Expoziţii personale în ţară:
2001 – Brăila, Galaţi;
2002 – Brăila, Ploieşti, Slobozia;
2003 – Călăraşi, Tecuci;
2004 – Călăraşi, Slobozia;
2005 – Călăraşi, Galaţi;
2006 – Piteşti.

Participări la simpozioane estivale:
1970, 1979, 1985 – Măgura, Buzău;
1974, 1980 – Arcus – Sf. Gheorghe, Covasna;
1976, 1978 – Lăzarea, Harghita;
1981 – Hobiţa, Gorj;
1987 – Scânteia, Iaşi;
1988 – Oarba de Mureş;
1990 – Valea Doftanei, Prahova;
1991 – Soveja, Vrancea;
2006 – Bogaţi, Argeş;
2007 – Mioveni, Argeş.

Participări la expoziţii de sculptură peste hotare:
1986 – R.F. Germania;
1988 – R.D. Germania;
1989 – U.R.S.S.

Lucrări în colecţii particulare din:
Franţa, Grecia, Olanda, Austria, Italia, Elveţia.

Lucrări în muzee:
Brăila, Galaţi, Ploieşti, Slobozia, Călăraşi, Tecuci, Piteşti.

Premii:
1970 – Premiul colectiv pentru sculptură al Uniunii Artiştilor Plastici.