sculptura

Opere din patrimoniul Galeriei Naţionale 1918 - 1999

Vernisaj: joi, 5 iulie 2012, ora 18.30
Durata: 6 iulie – 28 octombrie 2012
Locul: Muzeul Naţional de Artă al României, Calea Victoriei 49-53
Program de vizitare: miercuri – duminică,
11.00 - 19.00 (până la 30 septembrie)
10.00 - 18.00 (de la 1 octombrie)
Gratuit: prima miercuri din fiecare lună
Tarif: 8 lei întreg, 4 lei redus

Muzeul Naţional de Artă al României vă invită joi, 5 iulie, orele 18.30, la vernisajul expoziţiei Arhetipuri sculpturale. Sculptura în lemn, deschisă la parterul Galeriei Naţionale. Curatorul expoziţiei este Ana Zoe Pop, specialist în cadrul Secţiei de Artă Românească Modernă a muzeului și co-autor al catalogului, alături de reputatul istoric de artă Ioana Vlasiu.

Expoziţia cuprinde 75 de piese de sculptură în lemn din patrimoniul Galeriei Naţionale a MNAR, create în perioada 1918 - 1999 de 22 de artiști: Hans Mattis-Teutsch, Miliţa Petraşcu, Borgo Prund, Romul Ladea, Szervátiusz Eugen, Ion Vlasiu, Vida Geza, Constantin Arămescu, Kós András, Balogh Peter, Naum Corcescu, Ovidiu Maitec, Gabriela Manole Adoc, Ion Alin Gheorghiu, Mircea Ștefănescu, Alexandru Gheorghiţă, Gheorghe Iliescu-Călineşti, Rodica Popescu-Racotă, George Apostu, Laurenţiu Mihail, Constantin Popovici, Adrian Popovici.
Expoziţia se înscrie într-un demers de valorificare a unui fond muzeal mai puțin cunoscut, fiind inedită prin numărul mare de artiști selectați pentru a ilustra tema propusă.
Limitându-se la sculptura în lemn din colecţiile muzeului, expoziţia nu își propune o abordare exhaustivă a subiectului, ci mai degrabă o prezentare cronologică a unor repere semnificative din evoluţia acestei tehnici artistice, în viziunea sculptorilor din România, pe parcursul secolului al XX-lea.
Lucrările selectate ilustrează câteva modalităţi prin care sculptorii români s-au raportat la noţiunea modernistă de "fidelitate faţă de materie", impusă de Brâncuşi şi generaţia lui, folosind tehnica cioplirii în lemn și polisajul, care implică lucrul direct cu materialul sculptural și absența intermediarilor (elevi, ucenici, angajaţi etc.), precum și transferarea interesului de la obiectul reprezentării, la proprietăţile și specificitatea materiei prime – în cazul de faţă lemnul.

În expunere sunt prezenţi artiști interbelici, care oscilează între un modernism clasicizant și forme radicale ale modernităţii, alături de sculptorii afirmaţi la sfârșitul anilor ’60 şi în anii ’70, perioadă de generalizare şi diversificare a expresiei abstracte, când sculptura în lemn devine un fenomen major, fiind stimulată de apariţia şi proliferarea simpozioanelor de sculptură în aer liber.

In ziua de joi 18 august 2011 se verniseaza la Muzeul Municipiului Bucuresti (Palatul Sutu) la orele 12
Expozitia de sculptura "SIMFONIE IN BRONZ" a Printului MONYO MIHAILESCU NASTUREL.
Expozitia a fost adusa din S.U.A.

Societatea Colectionarilor de Arta din Romania
Presedinte gral (rez) Vasile PARIZESCU

Expoziţia sculptorului Monyo Mihăilescu-Năsturel deschisa la Muzeul Municipiului Bucureşti
(HotNews.ro)

Miercuri, 17 august 2011, 14:11

Expoziţia de sculptură cu tema 'Simfonie în bronz' aparţinând prinţului Monyo Mihăilescu-Năsturel va fi vernisata, joi, 18 august, la Muzeul Municipiului Bucureşti, informează un comunicat al institutiei muzeale. Expoziţia va fi deschisă publicului pana în data de 30 septembrie 2011.

Sculpturile printului Monyo Mihăilescu-Năsturel sunt expuse în cele mai importante locuri publice, centre culturale sau de afaceri şi în prezent, o parte din ele pot fi admirate în holul Palatului Şuţu. Prinţul care crede că 'sculptura este energia vizuală care inspiră artistul pentru a creea şi exprima sentimentele şi fanteziile în dimensiuni care încântă mintea umană', este un adevărat 'Om al Renaşterii'.

Prinţul Monyo Mihăilescu-Năsturel s-a născut în Bucureşti şi este ultimul descendent al banului Udrişte Năsturel Herescu.

În perioada comunistă i-a fost confiscată toată averea, iar familia sa a plecat legal în SUA, el preferând să rămână în ţară unde a luptat împotriva dictaturii comuniste. A fost împuşcat în mână şi închis timp de opt ani la închisoarea din Aiud, iar în anul 1960 a plecat în SUA ca refugiat politic.

Anul 1961 a fost cel care i-a schimbat total viaţa şi cariera, prin vizita pe care a făcut-o în cartierul artiştilor din Mexico City, unde i-a cunoscut pe artiştii Rufino Tamayo şi Alex Duval ce au fost impresionaţi de talentul său de sculptor. El a descoperit o nouă tehnică de pictură sculptată în arta tridimensională.

Inginer mecanic, absolvent al Universitatii Bucureşti şi doctor în istoria antică al Universitatii Sorbona, prinţul Monyo este un autodidact în arta sculpturii.

A realizat peste 328 de sculpturi şi picturi sculptate în onyx. Varietatea operei sale îl face pe privitor să creadă că vizitează o expoziţie de grup şi nu a unui singur artist.

Prinţul Monyo este în arta sculpturii un autodidact, iar operele sale pot fi admirate în Mexic, Toronto, Bahamas, Acapulco, Venezuela, Peru, Paris, Italia şi în muzee şi galerii celebre din întreaga Europă. Este deţinătorul a numeroase premii printre care: premiul I Jardines del Arte (Mexico City), numeroase articole şi recenzii au fost tipărite în reviste şi magazine de specialitate precum International Art Guild, Architectural Design. Prinţul este proprietarul unei turnătorii în Florida şi al unei galerii de artă pe bulevardul Worth din Palm Beach - Florida. Este un mare colecţionar de maşini de lux de epocă, fiind deţinătorul a şase automobile Rolls Royce şi a altor autovehicule unicat.

http://www.princemonyo.com/bio.htm

Uniunea Artistilor Plastici din Romania Filiala UAP Vrancea va invita la expozitia

CORP 2012

Vernisajul expozitiei la galeria Caminul Artei, in data de 26.03.2012, ora 17,00.
Prezinta: Alexandra Titu, Constantin Prut

"Teritoriu al negocierii inepuizabile dintre natură şi cultură, disponibil primitivismului, regăsit mereu ca o subversivă nostalgie după o inocenţă şi putere obscură, sau dimpotrivă, sofisticat, transformat după exigenţe impuse de-a lungul istoriei, de idealuri şi fantasme, de exigenţe şi somaţii pragmatice, corpul se impune conştiinţei culturale ca o ireductibilă provocare.

Martor al devenirii, al timpului individual, cu vârstele sale spectaculos evolutive şi ca interpret al istoriei, ca mister protejat de tabuuri şi obiect al curiozităţilor cu cele mai diferite legitimări, sediu al intimităţii maxime şi sediu al experierii celuilalt, resimţit ca entitate străină, obiectivabilă, conţinător, receptacol deschis sau limitativ, corpul (corporalitatea) se oferă artei ca una dintre cele mai fecunde teme, modele pentru mimesis şi câmpuri de explorare. Această corporalitate atât de proprie şi de străină a revenit în acest deceniu în atenţia culturii, conştiente de interdisciplinaritatea sa asumată, iar arta, după ce l-a uitat programat în direcţiile sale nonfigurative, continuă polemicile în centrul cărora l-a plasat odată cu ieşirea din modernism, care reorientează atitudinile sale în a doua jumătate a secolului trecut.

Suita expoziţiilor dedicate corpului de proiectul de prezentare a artei contemporane, iniţiate la Focşani, a plasat explorarea temei în dimensiunea sa radical culturală, referinţele la corp adresându-se deja semnului antropomorf, descriptiv, simbolic sau resorbit complet exerciţiului artistic, ca sinteză de volume sau de forme şi valori tactil-cromatic-materiale. Corpul prezent în această selecţie este, aşadar, elementul unor discursuri convergente despre reprezentarea sa, despre intensitatea sau slăbirea capacităţii sale de semnificare.

Preocupată de funcţia de mediator a corpului propriu, în relaţia cu contextul familiar al atelierului şi locuirii intime, Geta Brătescu a continuat acest traseu prin desenele cu ochii închişi, testând sinteza de instinct şi memorie a gestului, dar în tot acest timp, a continuat să observe şi să surprindă, în grafii lapidar sensibile, situaţii şi prezenţe. Ca în grupul de crochiuri prezentat acum. Consecvent estetismului său în care plăcerea picturii întâlneşte senzualitatea contemplativă, Liviu Nedelcu optează pentru tema nudului feminin, integrat unui dinamism liber al materiei fixate efemer în formă. Zamfira Bârzu conferă nudului, exploatat cu alte ocazii ca temă autoreferenţială, în situaţii performative, o notă reflexiv melancolică, subliniată cromatic. Pentru Ilie Boca, ale cărui nuduri feminine dramatice din anii ‘90 impresionau prin expresivitatea carnală, corpul devine o amprentă reziduală, asimilabilă altor semne specifice mitologiei sale intens narative. Direcţia integrării semnului antropomorf în discursul pictural autonom o regăsim în demersurile pictural disolutive ale lui Mihai Chiuaru, în exerciţiile de ordonare impuse, ca grile grafice, de Marius Burhan, proteicului simetric al maselor picturale şi realului ce le dă consistenţă, în tensiunea spre tridimensional din grafica abstractă a lui Dragoş Petraşcu, sau, tranşant, în radicala delimitare dintre conştiinţa culturală, conceptuală asumată şi densitatea magmatică a unei interiorităţi vii, pulsionale din retorica Marilenei Preda Sânc.

Aurel Vlad deschide alt câmp problematic, investind semnul antropomorf cu expresia exprienţelor existenţiale profunde, în disputa sa nesfârşită cu viaţa, şi moartea, cu timpul, cu destinul, sculptura sa având acurateţea reprezentativă impusă de scenariul plurisemiei repertoriilor gestuale. Aceeaşi reactivitate proliferativă a fiinţei prinse în sceneriile realului este metaforizată de Florica Prevenda în complexele sale figuri populate de imagini interioare. Cosmin Paulescu transferă problematica semnului antropomorf în comentariul cultural comparatist, contrastând staticul model grec, cu dinamica unor replici reprezentări din ce îi suplimentează sau ambiguizează prin accesorii simbolic morfologice, prestigiul.

Unei alte poetici îi aparţin retoricile segmentului, fie selectat ca sinecdotic complex volumetric, în torsul semnat de Alexandru Grosu, sau în montajul suprarealist cu tors din seriile erotice ale lui Liviu Suhar. În cazul lui Petru Lucaci, segmentul corporal deja suplimentat semnificativ prin culoarea neagră, indică o sintaxă mai complexă relaţionat cu alt fragment corporal. Darie Dup, mereu surprinzător în scenariile sale condensate, grupează într-o instalaţie decorativ-narativă segmentul (urechea), semn complex morfologic şi deschis unor semnificaţii multiple. Perspectiva tradiţionalistă asupra fragmentului, impus atenţiei de funcţia în act, o propune Marius Crăiţă Mândră, reţinând ca într-un reportaj, mâinile dirijorului în exerciţiu, într-o manieră realistă.

Expoziţia în articularea sa actuală, pleacă de la premiza unei resorbţii totale a corporalităţii în repertoriul cultural şi chiar, specific artistic, într-o contemporaneitate problematică ce conferă esteticului prioritatea asupra experimentalismului ştiinţific, asumării existenţiale brute, angajamentului social sau altor nivele ale trans/post/preculturalului."

Alexandra Titu

14 martie - 3 aprilie 2012

Comentator de artă: Dan Mircea Cipariu
Coordonator Atelier 030202: Mihai Zgondoiu
Vernisaj: miercuri 14 martie 2012, ora 19.00, ATELIER 030202 (Sala Nouă TC), str. Sfânta Vineri nr. 11, Bucureşti
www.atelier030202.blogspot.com

"OPEN ME"

Un altfel de post al privirii şi al eliberării de tensiunile de zi cu zi ne propune personala de sculptură semnată de Miruna Moraru. Întoarcerea la inocenţă, la discursul vizual care pariază pe estetica frumosului ca loc al devenirii interioare sunt elementele unei viziuni cu care empatizezi numai dacă eşti pe acelaşi nivel de frevenţă, de rezonanţă spirituală. Într-o lume care pariază pe serialitatea mare şi chiar planetară a obiectelor şi a consumului, în care feminitatea este tot mai încorsetată de şabloane, Miruna Moraru imaginează un univers profund şi delicat al intimităţii. O intimitate proteică, liniştitoare şi creatoare, în care poţi ajunge spre vis şi spre călătoria în centrul propriei personalităţi. O inimă cât un glob pământesc, steluţe ca din turtă de zahăr, ursuleţi şi fetiţe care gravitează peste un univers de fluturi şi forme subtile. Toate gândite şi create ca o nevoie de a dărui şi de a face din dar o permanentă reîntoarcere către un timp al trăirii ingenue.

OPEN ME este o invitaţie către revelaţie şi visare cu ochii deschişi.

OPEN ME este şi o fină ironie adusă artei care a devenit tot mai mult marketing, instalaţie şi concept. E un fel de a spune că viaţa ni se deschide şi mai mult cu energiile ei pozitive şi înălţătoare dacă ştii să îţi laşi mintea deschisă şi meştegul deschis pentru inimă şi SUFLET!

Expoziţia Mirunei Moraru este un semn că anul 2012, tot mai des trâmbiţat ca fiind al sfârşitului, este unul al renaşterii.

Dincolo de execuţia stilistică ireproşabilă, de nuanţele morfologice ale formelor şi personajelor ce au puterea să creeze mitologie şi stare, remarcăm dicţiunea interioară a unei artiste care pariază pe puterea de seducţie a unui nou crez figurativ şi nostalgic. Dan Mircea Cipariu

Organizator: ATELIER 030202

Parteneri:Teatrul de Comedie, Asociaţia Euro CulturArt, Clubul UNESCO-Adolescenţii
Parteneri media: Agentiadecarte.ro, Radio România Cultural, TATAIA, Cultura, ArtClue, Modernism.ro, Zile şi Nopţi, veiozaarte.ro, revista ARTA, Zeppelin

Expoziţia de ceramică sculpturală “My Girls”, marca Lucian Ţăran la Galeria Galateea
Curator: Georgiana Cozma
 
Vineri, 9 martie 2012, de la ora 18.00, va avea loc la Galeria Galateea, Calea Victoriei nr 132, sector 1, Bucureşti, vernisajul expoziţiei de ceramică sculpturală semnată Lucian Ţăran. Redeschisă prin iniţiativa Uniunii Artiştilor Plastici din România, la finele anului 2011, Galateea este prima galerie de ceramică contemporană din România. Expoziţia va fi deschisă până marţi, 26 martie 2012.
 
Trăsăturile şi caracteristicile feminine ne sunt dezvăluite de către Lucian Ţăran printr-un exerciţiu de sinceritate. Expoziţia sa, cu titlul sugestiv ”My Girls” (Fetele mele), trebuie privită fără falsă pudoare şi fără prejudecată.
Curator: Georgiana Cozma
 
“Intangibile, fragile. Te privesc, se uită la tine!
O expoziţie colcăind de vitalitate, care face din docilitatea argilei o orgie imagistică. O lume a tinereţii şi a sincerităţii, obraznică şi liberă - aşa cum visăm uneori – unde tragicul nu îşi are locul. Nu ne permitem să tratăm cu seriozitate decât cea mai importantă preocupare omenească, jocul! O expoziţie cu ochii pe tine. Enjoy!”
Sculptor: Lucian Ţăran
 
Lucian Ţăran a absolvit Universitatea Naţională de Artă Bucureşti în 1996 - departamentul Sculptură.
Din acelaşi an, Lucian dezvoltă şi actualizează tehnici tradiţionale în arta ceramicii, cu transpunere în proiecte sculpturale.
“Expoziţia de sculptură normală”, obiecte din teracotă - sau pisicile cu sâni, cum au fost memorate de toată lumea - a fost prima expoziţie personală marca Lucian Ţăran, în 2005, la Galeria "Orizont" din Bucureşti.
În 2007, profesorul Adrian Guţă l-a invitat să participe, cu una dintre fetele lui de teracotă, la expoziţia “Sculpture contemporaine roumaine", eveniment organizat la Galeria Muzeului Ianchelevici, Belgia.
Lucian Ţăran este prezent la expoziţii de grup încă din 1993 în România, Grecia, Austria, Ungaria, Belgia.
Pentru un profil complet al sculptorului, puteţi accesa online www.luciantaran.com.

Dorina Cioplea
manager Galeria Galateea
(Calea Victoriei 132, sector 1, Bucureşti)
 

Vernisaj: miercuri, 21 decembrie, ora 18.00
Durata: 22 decembrie 2011 – 25 martie 2012
Locul: Muzeul Naţional de Artă al României, Calea Victoriei 49-53
Program de vizitare: miercuri – duminică, 10.00 - 18.00
Gratuit: prima miercuri din fiecare lună

Muzeul Naţional de Artă al României vă invită miercuri, 21 decembrie, ora 18.00 la vernisajul expoziţiei Arta cositorului în colecţiile Muzeului Naţional de Artă al României.

Expoziţia prezintă aproximativ 100 de obiecte din cositor aflate în patrimoniul secţiilor de Artă Veche Românească şi de Artă Decorativă ale MNAR – piese laice şi religioase, obiecte de uz cotidian sau decorative realizate în secolele XVI – XX în ateliere din Transilvania, dar şi în centre europene din spaţiul german, elveţian, din Boemia sau Silezia.

Dacă în secolele XIV-XVI obiectele din cositor erau destul de rare şi constituiau apanajul micii aristocraţii, în secolele XVII-XVIII ele erau considerate „argintăria” clasei de mijloc a societăţii.

Până în secolul al XVI-lea au fost produse în principal obiecte funcţionale, utilitare. Odată cu dezvoltarea breslelor, la jumătatea veacului al XVI-lea, apar categorii de piese cu scop exclusiv ornamental.

Breslele au jucat un rol determinant în organizarea şi perfecţionarea meşteşugului cositoritului, iar statutele acestora reglementau, pe lângă organizarea internă, şi marcarea obiectelor. Fiecare meşter era astfel obligat să utilizeze o marcă proprie.

Pentru specialişti, mărcile constituie elemente esenţiale în identificarea nu doar a meşterului şi a centrului de producţie, ci şi a calităţii materiei prime folosite.

În expoziţie sunt prezentate obiecte reprezentative din toate tipurile existente în colecţie: pocale şi căni ceremoniale de breaslă, căni cu forme şi utilizări diverse, clondire, talere, farfurii, sfeşnice, statuete etc.

Prin formă, decor şi ornamentaţie, piesele expuse ilustrează o diversitate de stiluri şi tendinţe artistice, de la goticul târziu, la Renaşterea germană, baroc, rococo, până în secolul al XIX-lea când abundă producţia de obiecte lucrate în maniera vechilor stiluri.

Printre cele mai spectaculoase obiecte din expoziţie se numără talerul gravat datând din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, realizat de meşterul Albrecht Preisseisin în celebrul atelier de la Nürnberg, sau talerul ornamental „Învierea” din secolul al XVII-lea, decorat în manieră renascentistă cu scena Învierii în partea centrală, iar pe bordură cu figuri de arhangheli purtând însemnele Patimilor, înscrise în medalioane perlate.
Alte categorii de piese remarcabile sunt: cănile de cârciumă transilvănene din secolele XVI – XVII, talerele de nuntă, dăruite de membrii breslelor tinerilor căsătoriţi, o serie de obiecte utilitare cu forme speciale, precum şi piesele decorate cu scene religioase, cu scene de vânătoare sau cu motive bahice.

Expoziţia este însoţită de un catalog ce repertoriază întreaga colecţie de obiecte din cositor a Muzeului Naţional de Artă al României, pe tipuri de obiect, respectând cronologia meşterilor şi atelierelor.

Publicul bucureştean este invitat vineri, 25 noiembrie 2011, ora 18.00, la vernisajul expoziţiei „Ion Nicodim, de-a lungul vieţii”, găzduită de Galeria „Dialog”, de la parterul Primăriei Sectorului 2, pentru a admira numeroase picturi, sculpturi, tapiserii, stampe şi alte obiecte cu valoare artistică.

Aflat cumva pe urmele lui Brancuşi, emigrat în Franţa în anii 80, Ion Nicodim practică o sculptură în lemn care ajunge la arhetipuri, construieşte cuiburi, înalţă inimi pe coloane şi se joacă monocrom: Licorna, Adam şi Eva, Inimi – Pietre de hotar.

Artistul vizual Ion Nicodim s-a născut la Constanţa, în 1932 şi a încetat din viaţă la Paris, la vârsta de 75 de ani. A absolvit Institutul de Arte Plastice din Bucureşti, iar între 1965 şi 1968 a avut o rezidenţă la Roma, iar ulterior, între 1977 şi 1983, o bursă la Paris, unde s-a şi stabilit. Artistul novator în multe privinţe a primit numeroase distincţii şi burse de-a lungul carierei, a avut peste 20 de expoziţii personale în România, Italia sau Franţa, a participat la mai mult de 50 de expoziţii de grup şi a realizat 15 lucrări de artă monumentală la Bucureşti, Constanţa, Ploieşti şi Paris.

Acum aproape un sfert de veac, criticul de artă Teodor Enescu, scria în revista „Arta”: „La tânărul constănţean apar ţărmuri de ape – cu secvenţe incipiente de partituri în albastru – peisaje cu îndeletniciri agricole, scene industriale şi peisaje urbane tratate deco-grafic, dar şi buchete de flori umile, pretext pentru densităţi calorice ale pastei dispuse în jerbă. Portrete şi autoportrete stau bornă pentru dialogul confesiv cu anturajul apropiat şi cu sinele, mereu încordat” (1987).

Una dintre cele mai neobişnuite lucrări ale artistului este mica biserică aflată în incinta Muzeului Naţional al Agriculturii din oraşul Slobozia, pe care a pictat-o în întregime. De asemenea, Ion Nicodim a semnat ilustraţiile unei cărţi cu texte de Emil Cioran, ce a fost dăruită de statul român fostului preşedinte al Franţei, Francois Mitterrand.

Printre distincţiile care i-au fost înmânate se numără, în anul 1992, Premiul Herder, acordat la Viena, în 1968, Premiul UNESCO la Roma şi Premiul Uniunii Artiştilor Plastici din România, în mai multe rânduri.

Lucrările găzduite de Galeria „Dialog”, până în luna ianuarie 2012, provin din colecţia artistului, a Muzeului Naţional de Artă al României, a Muzeului Naţional de Artă Contemporană, a Muzeului de Artă din Constanţa, a Muzeului Artelor Vizuale de la Galaţi, a Muzeului judeţean Buzău, cărora le mulţumim şi pe această cale.

MUZEUL NAŢIONAL COTROCENI
COMUNICAT DE PRESĂ
24 octombrie 2011

Muzeul Naţional Cotroceni vă invită joi, 27 octombrie 2011, orele 18.00 în Spaţiile Cantacuzine ale muzeului, la cea de-a XII-a ediţie a Salonului Naţional de Artă Decorativă, manifestare intrată în tradiţia Muzeului Naţional Cotroceni.

Ediţia a XII-a a Salonului Naţional de Artă Decorativă este una specială, stând sub semnul împlinirii a 20 de ani de existenţă ai Muzeului Naţional Cotroceni, în spaţiul cultural al Capitalei. Salonul Naţional de Artă Decorativă reuneşte în acest an peste 80 de artişti plastici, care expun în tehnici mixte, lucrări de tapiserie, imprimeuri textile, porţelan, sticlă, metal.
Muzeul Naţional Cotroceni este singurul muzeu care organizează o asemenea manifestare la nivel naţional, principalul obiectiv fiind acela de a promova arta contemporană românească şi de a valorifica potenţialul creator al artiştilor din România.

Artiştii plastici participanţi la acest eveniment, provin din cadrul filialelor Uniunii Artiştilor Plastici din Bucureşti, Cluj, Deva, Oradea, Ploieşti, Rîmnicu-Vâlcea, Sibiu, Suceava, scopul acestei manifestări culturale fiind acela de promovare a artei contemporane româneşti şi de valorificare a potenţialului creator al artiştilor din România.
Expozanţii sunt artişti consacraţi, nume cunoscute în domeniu precum: Cela Neamţu, Daniela Frumuşanu, Daniela Făiniş, Gherghina Costea, Cristina Bolborea, Iordanka Cioti, Zoe Vida Porumb, Mihai Ţopescu, Gheorghe Gogescu, Nicolae Zîmbroianu, Bogdan Hoşbotă, Viorela şi Vintilă Mihăescu, Traian Ştefan Boicescu, Lucian Butucariu, Vladimir Cioroiu, Ioan Tămâian, Dumitru Cosma.

Alături de aceştia, printre participanţi se află şi reprezentanţi ai tinerei generaţii, cu lucrări de o mare varietate: Roxana Elena Pitz, Ene Săndel, Nicoleta Buzea, Ciprian Ariciu, Adela Bonaţ, Teodora Chiroşcă, Mihaela Diaconu, Aniela Ovadiuc.

Expoziţia va fi deschisă în perioada 27 octombrie 2011 - 23 ianuarie 2012, şi va putea fi vizitată de marţi până duminică, între orele 9.30 – 17.00.

Partener: Konica Minolta
Parteneri media: Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Bucureşti FM, RFI Romania, Agenţia Naţională de Presă "Agerpres", Cronica Română, Onlinegallery.ro, România Liberă, Căminul, Şapte Seri, Traveller Magazin, Revista Istorie şi Civilizaţie, LiterNet.ro, Senso TV, Revista online Art Out, Revista ”Vacanţe la ţară”, Fundaţia Culturală ”Magazin Istoric”, Diplomat Club, Spectacole Bucuresti, Historia.

'A sexy senior citizen', as the americans called him, Marcel Guguianu, at his 85 years, remains always young through his works, a master that has been a long period beside another master, Ion Irimescu. Guguianu polished and refined the metal, being a poet of the curved surfaces that capture the light, a lover of the bronze and marble transparencies. The artist that "sculpts the tenderness" had always the women as an inspiration source. The artist's exhibition reveals a refined taste and pasion for life.

Razvan Theodorescu
Source: Cronica Româna, 11 July 2007

“'A sexy senior citizen', asa cum l-au numit americanii, Marcel Guguianu, la cei 85 de ani ai sai, este mereu tânar prin lucrarile sale, un maestru care s-a aflat mult timp în preajma altui maestru, Ion Irimescu. Guguianu a slefuit si cizelat metalul, fiind un poet al suprafetelor curbe ce capteaza lumina, un iubitor al transparentelor bronzului si marmurei. Artistul care 'sculpteaza tandretea' a avut întotdeauna ca muza femeia. Expozitia artistului dezvaluie gust rafinat si pasiune de viata.”

Acad. Razvan Theodorescu
Cronica Româna, 11 iulie 2007

Marcel Guguianu
(sursa: wikipedia)

Date biografice

A urmat cursurile unei școli primare din Bârlad și o parte a celor secundare pe care le termină în Galați. În continuare a frecventat cursurile și lucrările "Școlii de belle arte" din București (1941 – 1945), la clasa lui Corneliu Medrea. A funcționat ca profesor de desen și caligrafie la școlile din Bârlad: Liceul "Gh. Roșca Codreanu", "Liceul Comercial de băieți", "Liceul Industrial de băieți". Între 1954 – 1956 a lucrat la Iași, ocupându-se cu restaurarea unor monumente istorice din Iași și din Bârlad. Din 1948 participă cu lucrări de sculptură la expoziții anuale și bienale. Din 1956 a devenit membru al Uniunii Artiștilor Plastici.
Se mută în București în 1956. A participat la expozițiile din Budapesta, Odense, Roma, San Marino, Napoli, Aradjelovač, Belgrad, Montpellier, Paris, Sao Paolo, New York, Ankara, Mali, Washington, Sevilla, Miami. Are o colecție muzeală, care-i poartă numele, la Contess Madelaine din New York. În 1992 s-a creat Fundația "Marcel Guguianu". Este membru al Băncii Mondiale. Au demarat lucrările pentru Complexul muzeal Marcel Guguianu, în zona centrală a orașului, vis-á-vis de Muzeul “V. Pârvan”, care va adăposti impresionanta sa colecție. În semn de adâncă prețuire față de elevul său, conducerea liceului în care Marcel Guguianu a învățat și predat,a hotărât ca liceul să se numească Grupul Școlar Agricol "Marcel Guguianu".[1]

Participări la manifestări internaționale

1972 Iugoslavia Simpozionul internațional "Coroana Alba", Arandelovac
1973 Italia Bienala de artă plastică, Napoli
1975 România Simpozionul internațional "Brâcuși", Mogoșoaia
1978 Ungaria Bienala internațională de sculptură mica, Budapesta
1979 Iugoslavia Simpozionul aniversar UNESCO, Belgrad
1980 Iugoslavia Simpozionul internațional "Coroana Alba", Arandelovac
1983 Italia Concursul internațional de arta plastica "Nissida d'Oro", Napoli
1984 Franta Salonul de Toamnă, Paris
1985 Franta Delfo, Paris
1985 Brazilia Bienala internațională '85, Sao Paolo
1986 Melopolis Paris-Geneve
1988 Olanda Amsterdam
1989 Franta Salonul Independenților Grand Palais, Paris
1991 Turcia Muzeul de Stat, Ankara
1991 Belgia Centrul Cultural Mechelen, Mali
1992 S.U.A. Very Special Arts Gallery, Washington D.C.
1992 Spania Expoziția Univers, Sevilla
1992 S.U.A. Colecție permanentă bronz și marmură, New York
1993 S.U.A. Colecționari de artă, S.U.A., New York
1993 România Expopinacoteca Ministerului Afacerilor Externe, București
1993 S.U.A. Expoziția Washington D.C.
1994 S.U.A. Ambasada României, Washington D.C.
1994 S.U.A. Very Special Arts Gallery, Washington D.C.
1996 S.U.A. Mai, iunie - EXPO Internațional Pinacoteca Băncii Mondiale, Washington
1997 S.U.A. Fondul Monetar Internațional - Washington D.C.

Expoziții personale

1949 România
1973 România
1975 România
1976 România
1976 Danemarca - Odense - Kulturhaus
1978 Italia - Roma - Galeria "Toni Nelli"
1979 Italia - Roma - Academia Româna
1981 San Marino - The Art Gallery, Palatul Turismului
1983 Franța - Montpellier, "VIGAN"
1989 S.U.A. - New York - Countess Madeleine Galleries
1991 S.U.A. - Retrospectiva Countess Madeleine Galleries
1992 S.U.A. - New York - Centrul Cultural Român
1993 S.U.A. - New York
1993 România - Bucuresti , Ministerul Afacerilor Externe
1993 S.U.A. - Washington D.C., Ambasada României
1994 S.U.A. - Washington D.C., Very Specials
1994 S.U.A. - Northampton, Massachusetts, Smith College
1994 S.U.A. - Washington INTELSAT
1995 S.U.A. - Washington, Banca Mondială
1996 S.U.A. - Washington, Banca Mondială
1996 Craiova - Retrospectiva
1997 Fondul Monetar International - Washington D.C.
2007 Retrospectiva Marcel Guguianu Sala Dalles,București

Premii și distincții

1972 "Placheta de Onoare" a Simpozionului International Arandelovac, Yugoslavia
1972 Placheta de onoare a Bienalei din Napoli
1972 Diploma Senne' a "Academiei Internaționale Pontzen"
"Diploma de Merit" a municipalitatii orasului Galati, România 1973
1973"Premiul anual de sculptura" atribuit de revista "Saptamâna Culturala", Bucuresti, România
1975 Diploma Benemerenza
1975 "Palme d'or" al Academiei de Arta si Cultura din Napoli, Italia
1981 Medalia de aur și placheta de onoare a Republicii San Marino (1981),
1983 Premiul I la concursul Nissida D’Oro
1974 "Diploma de Merit" a Academiei din Pontzen, Italia
1987 Editarea timbrului filatelic "San Marino-Neutralitate
1995 Membru al diviziei de cultură a Băncii Mondiale, Washington;
Statueta "Ciocârlia" devine Emblema diviziei de cultura a Bancii Mondiale, Washington
Premiul special al Academiei Româno-Americane pentru sculptura "Ionel Jianu"
1996 Varianta "Ciocârliei" - Premiul perpetuu PROVICTORIA în cinematografie
1997 Cetățean de Onoare al municipiului Bârlad
1999 Cetățean de Onoare al municipiului Mehedinți
2000 Premiul Fundatței România Mare
2001 Medalia de Aur a Academiei de Arte din Brazilia
2002 Ordinul Steaua României în grad de cavaler
2004 Medalia de merit a Pavilionului Marcel Guguianu ,Bârlad
Este menționat în celebrul Dicționar Who s Who
2004 Omul Anului 2004,Institutul Biografic American
2006 Cetățean de Onoare al Municipiului București
2009 Steaua Mrelui Priorat General Magistral al Romaniei al Ordinului Suprem Militar al Templului din Ierusalim
Cu ocazia aniversării a 80 de ani de viață și peste 60 de ani de activitate (11 iulie 2002), a primit înalta distincție Steaua României în Grad de Cavaler, din partea președintelui României, Ion Iliescu, în cadrul unei ceremonii la Palatul Cotroceni

Opere reprezentative

Grup statuar Tinerețe - statuie monumentală în bronz, Fântâna din fața corpului B al Universității din Iași, România (1959)
Dalila - Figură monumentală în bronz, Muzeul in aer liber, Arandelovac, Iugoslavia
Auroră și amurg - Figuri în marmură, Teatrul Național din București, România
Timpul și clio - Marmură monumentală, Iugoslavia
Neutralitate - statuie în marmură, San Marino
Selene - Marmură, colecție de stat, România
Antineea - Marmură monumentală, colecție particulară, Canada
Meditație - Marmură, colecție de stat, România
Salomea - Figură monumentala în marmură, Belgrad, Iugoslavia
Dalila - Figură monumentală în marmură, Paris, Franta
Pieta - Figură monumentală în marmură, România
Victorie - Figură monumentală în bronz, Iași, România
In memorarum - Marmură monumentală, colecție de stat, România
Maternitate - Marmură monumentală, colecție de stat, România
Aarmonie - Marmură, colecție particulară, Viena, Austria
Extaz - Marmură monumentală, colecție particulară, București, România
Eminescu - Bust bronz monumental, Focșani, România
Nostalgie - Bronz, colecție particulară, România
Ciocârlia - Bronz, colecție particulară, NewYork, SUA
Clio - Marmură monumentală, Copenhaga, Danemarca
Ciocârlia - Bronz, Fundația "John F. Kennedy" , Washington, SUA
Luchian - Piatră monumentală, Botoșani, România
Eminescu -Bust monumental, Cernăuți
Aurora - Nud monumental, marmură, NewYork, SUA
Tors - Bronz monumental, Președenția Republicii Ungaria
Concorde - Marmură, Miami, SUA
Pieta - Bronz, Muzeul Bruckental, Sibiu, România
Luchian - Statuie bronz, Muzeul Craiova, România
Clio - Marmură monumentală, colecție particulară, NewYork, SUA
Nostalgie - Marmură monumentală, colecție particulară, NewYork, SUA
Remember - Bronz, colecție particulară, Buenos Aires, Argentina
Iudith - Marmură monumentală, colecție particulară, Miami, SUA
Selen - Tors marmură, Pinacoteca INTELSAT, Washington, SUA
Ciocârlia - Tors bronz, Pinacoteca World Bank, Washington, SUA

COMUNICAT DE PRESĂ

23 septembrie 2010

Muzeul Naţional Cotroceni vă invită joi, 23 septembrie 2010, orele 18.00 în Pivniţele Cantacuzine ale muzeului, la cea de-a XI-a ediţie a Salonului Naţional de Artă Decorativă, manifestare intrată în tradiţia Muzeului Naţional Cotroceni, încă de la înfiinţarea sa.

Ediţia a XI-a a Salonului Naţional de Artă Decorativă reuneşte pe simeza Muzeului Naţional Cotroceni un număr de 108 artişti plastici din domeniul artelor decorative: tapiserie, imprimeuri textile, porţelan, sticlă, metal, gresie.
Artiştii plastici participanţi la acest eveniment, provin din cadrul filialelor Uniunii Artiştilor Plastici din Bucureşti, Cluj, Craiova, Constanţa, Curtea de Argeş, Iaşi, Oradea, Ploieşti, Râmnicu_Vâlcea, Târgu-Mureş, scopul acestei manifestări culturale fiind acela de promovare a artei contemporane româneşti şi de valorificare a potenţialului creator al artiştilor din România.

Expozanţii sunt artişti consacraţi, nume cunoscute în domeniu precum: Gheorghe Gogescu, Daniela Frumuşanu, Daniela Făiniş, Traian Ştefan Boicescu, Maria Constantinescu, Lucian Butucariu, Vladimir Cioroiu, Iordanka Cioti, Ioan Oratie, Zoe Vida Porumb, Hermina Csata, Clara-Livia Tudoran, Gabriela vasilescu, Nicolae Zîmbroianu.
Alături de aceştia, printre participanţi se află şi reprezentanţi ai tinerei generaţii, cu lucrări de o mare varietate în privinţa tehnicii şi a efectelor urmărite: Andreea Brăescu, Mădălina Berzentu, Raluca Căşaru, Liliana Marilena Crăciun, Alina Antuaneta Drăghici, Loredana Găină, Irina Raluca Ionescu, Ecaterina Mărghidan, Roxana Elena Pitz.
Expoziţia va fi deschisă în perioada 23 septembrie 2010 – 10 ianuarie 2011 şi va putea fi vizitată de marţi până duminică, între orele 9.30 – 17.00.

Partener: Konica Minolta
Parteneri media: Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio Bucureşti, Radio France Internaţional, Agenţia Naţională de Presă ”Agerpres”, Onlinegallery.ro, Cronica Română, LiterNet.ro, Căminul, Şapte Seri, România Liberă, Fundaţia Culturală Magazin Istoric, Istorie şi Civilizaţie, Senso TV, Traveller Magazin.