Acasă

Primary links

  • Stiri
  • Arta
  • Fotografie
  • Muzica
  • Muzee
  • Teatru
  • Etnografie
  • Jazz &...
  • Mapamond
  • Fashion
  • Parteneri
  • Links
  • Contact
Acasă

sticlarie

HRIMIUC. Sculptură cristal optic

  • Arta
  • artă decorativă
  • Cătălin Hrimiuc
  • sculptura
  • sticlarie
Institutie gazda: 
Palatul Mogoşoaia
Exponate: 
artă decorativă
sculptura
sticlarie
Autori: 
Cătălin Hrimiuc
Sectiune: 
Arta
Vernisaj: 
19 May 2013 - 16:00
Durata: 
19 May 2013 - 26 Jul 2013

Mogoşoaia, Galeria GHEŢĂRIA
19 mai - 26 iulie 2013
Vernisaj: duminică 19 mai ora 16
Prezintă: Doina Mândru

Prezenţă remarcabilă în mari expoziţii internaţionale dedicate Glass artei, Cătălin Hrimiuc a închinat 25 de ani explorării sticlei optice, nobil şi pur material care cere artistului viziune în abordare, concentrare în execuţie, perfecţiune în finisare şi, peste toate, imaginaţie. Aceasta este gata oricând să intervină pe parcursul elaborării pentru ca partea tehnică, majoră în naşterea obiectului, să nu invoce, nici să exprime industrialul.

O sensibilitate gravă, cu ample valenţe poetice îl fereşte peremptoriu pe Cătălin Hrimiuc de spectrul industrialului. Secreta sa elaborare reuneşte alchimic viziunea arhitectornică, mereu clară, afirmând certe valenţe monumentale, cu delicata gravură în sticlă, intervenţie ascunsă în inima materialului ori în fundamentul său translucid. De acolo, ceea ce pare detaliu, urmă geologică sau tegument, devine sine şi adevăr relevat, hieroglifă cuprinsă şi restituită în lumină cu subtile irizări şi opalescenţe. Obiectul devine, astfel, însemnat nevăzut dar indelebil, Hrimiuc, doar prin logodna mistică dintre tekné şi Psyché.

Doina Mândru

 

 

Salonul Naţional de Artă Decorativă, a XII-a ediţie - la Muzeul Naţional Cotroceni

  • Arta
  • artă decorativă
  • Bogdan Hoşbotă
  • Cela Neamţu
  • ceramica
  • Cristina Bolborea
  • Daniela Făiniş
  • Daniela Frumuşanu
  • Gheorghe Gogescu
  • Gherghina Costea
  • Iordanka Cioti
  • Lucian Butucari
  • Mihai Ţopescu
  • Muzee
  • Nicolae Zîmbroianu
  • sculptura
  • sticlarie
  • tapiserie
  • Traian Ştefan Boicescu
  • Viorela şi Vintilă Mihăescu
  • Zoe Vida Porumb
Institutie gazda: 
Muzeul Naţional Cotroceni
Exponate: 
artă decorativă
ceramica
sculptura
sticlarie
tapiserie
Sectiune: 
Arta
Muzee
Vernisaj: 
27 Oct 2011 - 18:00
Durata: 
27 Oct 2011 - 23 Jan 2012

MUZEUL NAŢIONAL COTROCENI
COMUNICAT DE PRESĂ
24 octombrie 2011

Muzeul Naţional Cotroceni vă invită joi, 27 octombrie 2011, orele 18.00 în Spaţiile Cantacuzine ale muzeului, la cea de-a XII-a ediţie a Salonului Naţional de Artă Decorativă, manifestare intrată în tradiţia Muzeului Naţional Cotroceni.

Ediţia a XII-a a Salonului Naţional de Artă Decorativă este una specială, stând sub semnul împlinirii a 20 de ani de existenţă ai Muzeului Naţional Cotroceni, în spaţiul cultural al Capitalei. Salonul Naţional de Artă Decorativă reuneşte în acest an peste 80 de artişti plastici, care expun în tehnici mixte, lucrări de tapiserie, imprimeuri textile, porţelan, sticlă, metal.
Muzeul Naţional Cotroceni este singurul muzeu care organizează o asemenea manifestare la nivel naţional, principalul obiectiv fiind acela de a promova arta contemporană românească şi de a valorifica potenţialul creator al artiştilor din România.

Artiştii plastici participanţi la acest eveniment, provin din cadrul filialelor Uniunii Artiştilor Plastici din Bucureşti, Cluj, Deva, Oradea, Ploieşti, Rîmnicu-Vâlcea, Sibiu, Suceava, scopul acestei manifestări culturale fiind acela de promovare a artei contemporane româneşti şi de valorificare a potenţialului creator al artiştilor din România.
Expozanţii sunt artişti consacraţi, nume cunoscute în domeniu precum: Cela Neamţu, Daniela Frumuşanu, Daniela Făiniş, Gherghina Costea, Cristina Bolborea, Iordanka Cioti, Zoe Vida Porumb, Mihai Ţopescu, Gheorghe Gogescu, Nicolae Zîmbroianu, Bogdan Hoşbotă, Viorela şi Vintilă Mihăescu, Traian Ştefan Boicescu, Lucian Butucariu, Vladimir Cioroiu, Ioan Tămâian, Dumitru Cosma.

Alături de aceştia, printre participanţi se află şi reprezentanţi ai tinerei generaţii, cu lucrări de o mare varietate: Roxana Elena Pitz, Ene Săndel, Nicoleta Buzea, Ciprian Ariciu, Adela Bonaţ, Teodora Chiroşcă, Mihaela Diaconu, Aniela Ovadiuc.

Expoziţia va fi deschisă în perioada 27 octombrie 2011 - 23 ianuarie 2012, şi va putea fi vizitată de marţi până duminică, între orele 9.30 – 17.00.

Partener: Konica Minolta
Parteneri media: Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Bucureşti FM, RFI Romania, Agenţia Naţională de Presă "Agerpres", Cronica Română, Onlinegallery.ro, România Liberă, Căminul, Şapte Seri, Traveller Magazin, Revista Istorie şi Civilizaţie, LiterNet.ro, Senso TV, Revista online Art Out, Revista ”Vacanţe la ţară”, Fundaţia Culturală ”Magazin Istoric”, Diplomat Club, Spectacole Bucuresti, Historia.

Mihai Ţopescu - sticlă. Expoziţie la Muzeul Naţional Cotroceni

  • Academia Kunst Baden Viena
  • Arta
  • Centro Studio-Vetro Murano Veneţia
  • Constantin Brâncuşi
  • Cornel Ailincăi
  • Mihai Ţopescu
  • Mircea Spătaru
  • Muzee
  • sticla ca formă de expresie
  • sticlarie
  • Târgu Jiu
Institutie gazda: 
Muzeul Naţional Cotroceni
Exponate: 
sticlarie
Sectiune: 
Arta
Muzee
Vernisaj: 
11 Nov 2010 - 18:00
Durata: 
11 Nov 2010 - 11 Jan 2011

Comunicat de presă
11 noiembrie 2010

Muzeul Naţional Cotroceni organizează joi, 11 noiembrie 2010, orele 18.00, în Spaţiile Medievale ale muzeului, vernisajul expoziţiei

„Mihai Ţopescu – sticlă”.

Artistul Mihai Ţopescu este absolvent al Institutului de Arte Plastice ”Ion Andreescu” din Cluj, secţia sticlă, promoţia 1981, clasa prof. Cornel Ailincăi şi Mircea Spătaru. În anul 1985, Mihai Ţopescu a urmat un curs de specializare în cadrul Academiei Kunst Baden din Viena. Este membru al Cenaclului Uniunii Artiştilor Plastici din Târgu Jiu, membru al filialei UAP din Arad, iar din anul 2000 este membru al Centro Studio-Vetro Murano din Veneţia.

În perioada 1982-2004, Mihai Ţopescu a participat la expoziţii de grup şi personale în România (Bucureşti, Arad, Craiova, Târgu Jiu, Bacău), Danemarca (Ebeltoft), Cehia (Novy-Bor), Japonia (Kanazawa), Belgia (Bruxelles) Germania (Köln), Olanda (Tubbergen).

De asemenea, artistul a participat şi la o serie de simpozioane internaţionale având ca tematică sticla, care s-au desfăşurat la Novy-Bor (1985 şi 1988, Cehia), Libenau-Cottbus, (1990, Germania), Vilnius (1990, Lithuania).

Mihai Ţopescu a fost distins cu Premiul I al Ministerului Industriei Române – Premiu pentru Glass Design (1988), Medalia de Argint, Premiul Institutului American Interfaith, Philadelphia, S.U.A. (1992), Premiul I, Premiu Naţional pentru Glass Design – sticlă, România (1993), Premiul Artelor Focului oferit de Uniunea Artistilor Plastici (2003 şi 2004), Premiul Naţional de Sculptură ”Constantin Brâncuşi”, Târgu-Jiu, România, Premiul Academiei Internaţionale ”Mihai Eminescu” pentru artă (2009).

Are lucrări în Muzeul Sticlei şi Ceramicii din Bucureşti, Muzeul de Artă Târgu Jiu, Muzeul de Artă Craiova, Muzeul Sticlei din Praga, Muzeul Slarske Novy-Bor, Museumskla a buzuterie, Iablonecand Nison (Cehia), Ebeltoft (Danemarca), Muzeul Branitz, Cottbus (Germania), Muzeul de Sticlă Coburg (Germania), precum şi în colecţii particulare.

Critica de specialitate defineşte arta lui Mihai Ţopescu ca ”fiind o pendulare constantă între creştinism şi spiritul laic. Originalitatea lucrărilor sale rezidă în combinarea extraordinară a substanţei simbolice cu cea seculară, ambele fiind formulate într-o dimensiune culturală bine ancorată în realitate”.

La rândul său, artistul Mihai Ţopescu spune despre el că: ”m-am născut pe acelaşi tărâm şi sub acelaşi semn stelar ca marele Constantin Brâncuşi, doar că la 80 de ani diferenţă. Trăiesc şi creez în spaţiul sacru iniţiat de el în oraşul meu natal, Târgu Jiu. Spiritul său m-a călăuzit ca o lumină în viaţă, însă nu mi-a influenţat arta. Nu pot decât să fiu fericit că Brâncuşi nu a descoperit sticla ca formă de expresie”.

Expoziţia va putea fi vizitată în perioada 11 noiembrie 2010 - 3 martie 2011, de marţi până duminică, între orele 9.30 - 17.30.

Sponsor: Apa Nova - Veolia

Partener: Konica Minolta

Parteneri media: Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio Bucureşti, RFI, Agenţia Naţională de Presă Agerpres, Onlinegallery.ro, Cronica Română, Fundaţia Culturală ”Magazin Istoric”, Traveller Magazin, LiterNet.ro, Căminul, Revista Şapte Seri, România Liberă, revista Istorie şi Civilizaţie, Sensotv.ro.

 

 
 
 

Salonul Naţional de Artă Decorativă 2010, a XI-a ediţie

  • Arta
  • arta contemporana româneasca
  • artă decorativă
  • artişti plastici români
  • ceramica
  • gresie
  • imprimeuri textile
  • metal
  • Muzee
  • Pivniţele Cantacuzine
  • salon national de arta decorativa
  • sculptura
  • sticlarie
  • tapiserie
Institutie gazda: 
Muzeul Naţional Cotroceni
Exponate: 
artă decorativă
ceramica
sculptura
sticlarie
tapiserie
Sectiune: 
Arta
Muzee
Vernisaj: 
23 Sep 2010 - 18:00
Durata: 
23 Sep 2010 - 10 Jan 2011

COMUNICAT DE PRESĂ

23 septembrie 2010

Muzeul Naţional Cotroceni vă invită joi, 23 septembrie 2010, orele 18.00 în Pivniţele Cantacuzine ale muzeului, la cea de-a XI-a ediţie a Salonului Naţional de Artă Decorativă, manifestare intrată în tradiţia Muzeului Naţional Cotroceni, încă de la înfiinţarea sa.

Ediţia a XI-a a Salonului Naţional de Artă Decorativă reuneşte pe simeza Muzeului Naţional Cotroceni un număr de 108 artişti plastici din domeniul artelor decorative: tapiserie, imprimeuri textile, porţelan, sticlă, metal, gresie.
Artiştii plastici participanţi la acest eveniment, provin din cadrul filialelor Uniunii Artiştilor Plastici din Bucureşti, Cluj, Craiova, Constanţa, Curtea de Argeş, Iaşi, Oradea, Ploieşti, Râmnicu_Vâlcea, Târgu-Mureş, scopul acestei manifestări culturale fiind acela de promovare a artei contemporane româneşti şi de valorificare a potenţialului creator al artiştilor din România.

Expozanţii sunt artişti consacraţi, nume cunoscute în domeniu precum: Gheorghe Gogescu, Daniela Frumuşanu, Daniela Făiniş, Traian Ştefan Boicescu, Maria Constantinescu, Lucian Butucariu, Vladimir Cioroiu, Iordanka Cioti, Ioan Oratie, Zoe Vida Porumb, Hermina Csata, Clara-Livia Tudoran, Gabriela vasilescu, Nicolae Zîmbroianu.
Alături de aceştia, printre participanţi se află şi reprezentanţi ai tinerei generaţii, cu lucrări de o mare varietate în privinţa tehnicii şi a efectelor urmărite: Andreea Brăescu, Mădălina Berzentu, Raluca Căşaru, Liliana Marilena Crăciun, Alina Antuaneta Drăghici, Loredana Găină, Irina Raluca Ionescu, Ecaterina Mărghidan, Roxana Elena Pitz.
Expoziţia va fi deschisă în perioada 23 septembrie 2010 – 10 ianuarie 2011 şi va putea fi vizitată de marţi până duminică, între orele 9.30 – 17.00.

Partener: Konica Minolta
Parteneri media: Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio Bucureşti, Radio France Internaţional, Agenţia Naţională de Presă ”Agerpres”, Onlinegallery.ro, Cronica Română, LiterNet.ro, Căminul, Şapte Seri, România Liberă, Fundaţia Culturală Magazin Istoric, Istorie şi Civilizaţie, Senso TV, Traveller Magazin.

Alexandru Ghilduş. Dinspre sticlă înspre sculptură

  • Alexandru Ghilduş
  • Arta
  • sculptura
  • sticlarie
Institutie gazda: 
GalAteCa
Exponate: 
sculptura
sticlarie
Autori: 
Alexandru Ghilduş
Sectiune: 
Arta
Vernisaj: 
10 Sep 2007 - 18:00
Durata: 
10 Sep 2007 - 20 Sep 2007

10 – 20 septembrie 2007
 

Artistul revine, cu o expozitie personala de sculptura in sticla, dupa sase ani, perioada in care a participat la numeroase expozitii si evenimente artistice din tara si strainatate.

Expozitia de fata prezinta lucrari din sticla optica si cristal care au ca tema principala transparenta. Daca la expozitia din 2001 tema luminii era dominanta, in aceasta expozitie lumina participa la crearea unor forme, a unor goluri, plinuri si spatii de trecere. Lumina compune si descompune ansamblurile in functie de directia din care vine si de pozitia privitorului, contribuind la obtinerea efectelor de transparenta graduata.

Se poate afirma ca fiecare lucrare, vazuta din unghiuri diferite, poate primi interpretari in functie de gradul de transparenta si de “umbra“ pe care lumina o poarta pe lucrari, in interiorul lor si in spatiul proxim.

Unele dintre lucrari comunica in mod direct intre ele, alcatuind ansambluri numite de autor “La umbra transparentei”, “Visul sticlei care se doreste pasare”, “Dinspre scris inspre mesaj” sau “Cuibul pasarii sfera”.

In compozitii apar si materiale calde alaturi de sticla prelucrata impecabil. Lemnul de stejar, prelucrat dar nu finisat la nivelul sticlei optice polisate, nu este un simplu soclu, ci o componenta care participa la transmiterea mesajului plastic.

Tema pasarii este si de aceasta data prezenta in expozitie. Nu doar cu lucrari caracterizate prin slefuirea perfecta a sticlei optice, ci si cu constructii avand zone create din fragmente de cristal aspre, taioase. Aceste lucrari sugereaza truda, efortul materiei de a se inalta in zbor sub forma de pasare. Materialul cristal, utilizat in crearea unor lucrari de mari dimensiuni, reface, prin recompunere, imaginea materialului initial din care acesta s-a nascut, prin interventia luminii, a umbrelor si a transparentei, creand, in felul acesta, alte forme si propunand alte imagini si trairi.

Formele, in majoritate, evolueaza vertical. Dar si atunci cand au rolul de suport pentru o alta componenta din sticla optica polisata, raman la fel de prezente si de importante.

CINE ESTE ALEXANDRU GHILDUS

  • Conferentiar dr. la Universitatea Nationala de Arta din Bucuresti, Alexandru Ghildus este decanul Facultatii de Arte Decorative si Design si Presedintele Societatii Designerilor Profesionisti din Romania.

  • Este membru ICSID (International Council Societies of Industrial Design) si expert international.

  • A fost invitat sa participe in jurii de specialitate din tara si strainatate.

  • A fost membru in juriul Design Center Stutgartt in 2005 si in juriul Design Prize Braun in 2005.

  • A participat la simpozioane de arta si design si la expozitii colective in tara si in strainatate.

  • Este organizator de evenimente culturale in cadrul programului sustinut impreuna cu hotelul Hilton Athenee Palace (Hilton Art Club) si in programul Casei de Licitatie Monavissa, unde, anul acesta, a fost introdusa cu succes licitatia lucrarilor de arta contemporana.

  • Designer de profesie, Alexandru Ghildus a realizat design pentru aparatura optico-mecanica, mobilier, design pentru spatii ambientale si graphic design. Detine brevete de inventie si brevete pentru protectia designului. A realizat programe grafice pentru mijloacele de transport in comun (RATB) in 1993, trofee pentru evenimente din Romania si din strainatate s.a. In anul 2004 a realizat designul ambiental si grafica pentru Muzeul National Filatelic.

  • Are lucrari de sculptura in sticla in diverse colectii particulare din intrega lume si in spatii publice. Cele mai cunoscurte realizari sunt lucrarile din sediul central BRD - Groupe Societee Generale din Bucuresti, hotel Howard Johnson - restaurant Avalone, Hotel Crown Plaza, Banca RABO, filialele Groesbeek si Tubbergen din Olanda. El este si autorul Memorialului Renasterii - Ansamblu Monumental dedicat cinstirii memoriei Eroilor si Revolutiei Romane din 1989.

  • A obtinut premii si distinctii, cele mai recente aprecieri fiind Premiul Publicului acordat la Expozitia Internationala de Sculptura in Sticla de la Horn, Olanda, 2005, si Distinctia “Cavaler al Ordinului Stelei Solidaritatii Italiene” conferita de Presedintele Italiei, domnul Azeglio Ciampi, in anul 2005.

(sursa: http://www.alexandrughildus.ro/evenimente.htm)

Simfonia meniului

  • cărţi poştale
  • cărţi vechi de bucate
  • Curtea Regală
  • dejunuri regale
  • dineuri regale
  • Fashion
  • încoronare
  • meniu oficial
  • meniu tradiţional românesc
  • Muzee
  • obiecte personale
  • Regele Carol I
  • Regele Ferdinand
  • Regina Elisabeta
  • Regina Maria
  • restaurante româneşti şi franceze
  • sticlarie
  • valsuri
  • vestimentaţie
Institutie gazda: 
Muzeul Naţional Cotroceni
Exponate: 
obiecte personale
sticlarie
vestimentaţie
Sectiune: 
Fashion
Muzee
Vernisaj: 
16 May 2009 (All day)

COMUNICAT DE PRESĂ - 19 mai 2009

Expoziţie de meniuri regale şi cărţi poştale cu familia regală la Muzeul Naţional Cotroceni

Muzeul Naţional Cotroceni a vernisat sambata, 16 mai 2009, expoziţiile "Simfonia meniului" şi "Familia regală din România în cărţi poştale ilustrate".

Expoziţia „Simfonia meniului” este realizată de Muzeul Naţional Cotroceni în colaborare cu Muzeul Militar Naţional "Regele Ferdinand I", Asociaţia "Ospeţia din România" şi Arhiva şi biblioteca Ion C. Rogojanu.

În cadrul expoziţiei, este evocată atmosfera rafinată de la Curtea Regală prin reconstituirea servirii unui dejun regal, în sufrageria regală, prin prezentarea unui meniu oficial, cel de la încoronarea lui Ferdinand şi a Mariei ca suverani ai României Mari, 15 octombrie 1922 la Alba Iulia, şi a unui meniu tradiţional românesc, servit la masa regală la 5 ianuarie 1915.

Mai sunt expuse şi documente reprezentând meniuri servite la dejunurile şi dineurile regale în perioada regilor Carol I, Ferdinand I şi Carol al II-lea, meniuri servite la dejunuri şi banchete date în onoarea unor personalităţi ale vieţii politice şi culturale (Ion I.C. Brătianu, Take Ionescu, gen. H. Berthelot, Mihail Manoilescu, actriţa Marioara Ventura,purtând şi semnăturile acestora etc), alături de meniuri servite în renumite restaurante româneşti şi franceze, cărţi vechi de bucate, dar şi serviciul din cristal de Boemia al reginei Maria, servicul de sparanghel, trusă de tacâmuri din argint, folosite la mesele regale. Deoarece de cele mai multe ori, dejunurile şi dineurile regale erau însoţite de audiţii muzicale, în expoziţie vor figura şi partituri dedicate celor două regine, Elisabeta şi Maria, partituri semnate de clasici ai muzicii Carl Ziehrer şi Iosif Ivanovici. De asemena, pe parcursul vizitei, publicul va audia valsuri (printre care şi Valsul Cotrocenilor de Carl Ziehrer, capelmaistru al regelui Carol I ) şi marşuri compuse de către Johann Strauss, Carl Ziehrer, Iosif Ivanovici.

Expoziţia "Familia regală a României în cărţi poştale ilustrate", ediţia a doua, este realizată în colaborare cu Muzeul Municipiului Bucureşti şi Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, şi continuă şirul manifestărilor de la Muzeul Naţional Cotroceni, dedicate cartofiliei. Vizitatorii vor surprinde familia regală a României în diverse ipostaze – la serbările dedicate zilei de 10 Mai, la trecerea în revistă a trupelor, la manevrele regale, la balurile de la Curtea Regală, în Sala Tronului etc. Expoziţia încearcă totoodată să descopere interesul pentru aspectul documentar al cărţii poştale, constituindu-se într-un izvor pentru istoriografia românească.

Partener: Konica Minolta, Alpha Bank, Ramada Majestic, Cramele Halewood, Biborţeni, P&G

Parteneri media: Agenţia Naţională de Presă "Agerpres", Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio Bucureşti, Onlinegallery.ro, Cronica Română, Ziua, Şapte Seri, Revista Căminul.


 

Simfonia meniului

Masa şi alimentaţia este parte integrantă a vieţii cotidiene, deoarece fiecare individ trebuie să se hrănească pentru a trăi. De-a lungul timpului modul de a găti a evoluat, astfel că au apărut adevărate tratate de gastronomie. Oamenii – atât cei obişnuiţi cât şi cei de rang înalt – au devenit mai preocupaţi de gustul mâncărurilor, calitatea luând locul cantităţii. Noţiunea de „gust“ a căpătat o importanţă nouă în domeniul alimentar, ca şi manierele din timpul mesei.

Odată cu trecerea timpului şi toleranţa faţă de diversitatea gusturilor s-a accentuat, după cum stă drept mărturie dictonul latin „De gustibus non est disputandum“, amintit în lucrarea „Arta de a găti bine“ apărută în anul 1647 în Franţa. Această toleranţă se vădea dealtfel şi în modul de a servi mâncărurile la masă – acel mod de a servi cunoscut în secolul al XIX-lea sub numele de „service à la française“. În celălalt mod, „service à la russe“, care i-a urmat celui francez şi pe care îl practicăm şi astăzi, felurile ce alcătuiesc meniul sunt aduse unul după altul şi prezentate fiecărui mesean, care în mod normal, trebuie să guste din toate. În vechiul „service à la française“, dimpotrivă felurile de mâncare erau puse pe masă în acelaşi timp, aşa cum se procedează la bufetele actuale. Vechile cărţi de bucate şi manuale pentru majordomi, precizau că înmulţirea felurilor de mâncare însemna o modalitate de a se lua în consideraţie marea diversitate a gusturilor.

Aşadar, bucătăria se înnoia continuu şi constant, posibilitatea de a lansa moda în acest domeniu, aparţinând bineînţeles marilor familii regale şi bucătăriilor acestora. În acest context se încadra şi familia regală a României, care urma preceptele bucătăriei franceze.

În general, toate cărţile de bucate prezintă o serie de meniuri şi modul de preparare al acestora. Ce este acela un meniu? Este o listă care cuprinde felurile de mâncăruri şi de băuturi servite la o masă. De obicei, textele respective sunt prezentate într-un decor ornamental sau, chiar mai mult, într-un decor „historiat“, adică însoţit de o poveste în imagini. De regulă, textele acestor meniuri sun în franceză, limba gastronomiei, dar, apar şi localizări obţinute prin formula „à la roumaine“.

În cadrul expoziţiei „Simfonia meniului“ ne vom aduce aminte de atmosfera rafinată de la Curtea Regală a României, prin reconstituirea unui dejun regal, în sufrageria regală a Palatului Cotroceni, prin pregătirea unui meniu oficial, cel de la încoronarea lui Ferdinand şi a Mariei ca suverani ai României Mari, la 15 octombrie 1922 la Alba lulia şi a unui meniu tradiţional românesc, servit la masa regală la 5 ianuarie 1915.

Sunt expuse documente reprezentând meniuri servite la dejunurile şi dineurile regale în perioada regilor Carol I, Ferdinand I, Carol al II-lea, unele dintre ele purtând chiar semnăturile acestora.

Pornind de la aceste meniuri, putem reface pas cu pas, modul în care mâncau membrii familiei regale române, la ce ore luau dejunul, cina şi ce protocol trebuia îndeplinit cu acest prilej.

În timpul regelui Carol I, orele de masă erau stabilite de către acesta şi respectate întocmai.

Monarhul se trezea la ora 5.00 dimineaţa, iar la ora 6.00 lua micul dejun singur sau împreuna cu regina Elisabeta. Dejunul se servea la Sinaia la ora 12.00, oră obligatorie, dejunurile regale nefiind prea abundente sau prelungite, ci dimpotrivă, unele chiar austere. Atunci când se aflau la Bucureşti, regele Carol I şi regina Elisabeta luau dejunul la orele 13.00 întotdeauna singuri, iar în fiecare duminică şi miercuri îi aveau ca oaspeţi pe principele Ferdinand, principesa Maria, însoţiţi duminica şi de copiii lor.

Salonul Naţional de Artă Decorativă, ediţia a IX-a

  • absolventi ai facultatilor de arta
  • artă decorativă
  • artisti plastici
  • ceramica
  • facultatile de arta
  • filialele Uniunii Artistilor Plastici
  • Muzee
  • pictura
  • Salonul Naţional de Artă Decorativă
  • sculptura
  • sticlarie
  • tapiserie
Institutie gazda: 
Muzeul Naţional Cotroceni
Exponate: 
artă decorativă
ceramica
pictura
sculptura
sticlarie
tapiserie
Sectiune: 
Muzee
Vernisaj: 
21 Sep 2008 (All day)
Durata: 
21 Sep 2008 - 26 Oct 2008

Cu prilejul Zilei Europene a Patrimoniului - 21 septembrie 2008, Administratia Prezidentiala si Muzeul National Cotroceni a vernisat duminica 21 septembrie 2008, "Salonul National de Arta Decorativa", editia a IX-a.

Aceasta manifestare culturala face parte din traditia Muzeului National Cotroceni, inca de la infiintarea sa. Editia a IX-a a Salonului National de Arta Decorativa reuneste un numar de 57 de artisti plastici din domeniul artelor decorative: ceramica, sticla, metal si textile.

Artistii plastici participanti la acest eveniment, provin din cadrul filialelor Uniunii Artistilor Plastici din Bucuresti, Cluj, Iasi, Deva, Sibiu, Targu-Jiu si Ramnicu Valcea, scopul acestei actiuni culturale fiind acela de promovare a artei contemporane romanesti si de valorificare a potentialului creator al artistilor din Romania.

Expozantii sunt artisti consacrati, nume cunoscute in domeniu, dar si tineri artisti, absolventi ai facultatilor de arta din Bucuresti si din tara. Expozitia va fi deschisa in perioada 21 septembrie - 26 octombrie 2008.

Sponsori: Konica Minolta - sponsor principal, P&G, Start.

Parteneri media: Agentia Nationala de Presa Agerpres, Radio Romania Actualitati, Radio Romania Cultural, Radio Bucuresti, Onlinegallery.ro, Cronica Romana, Ziua, Jurnalul National, Revista Sapte Seri, Revista Arcad@.

Arta maghiară contemporană

  • Anna Kormendi
  • artă decorativă
  • arta maghiara
  • carte
  • ceramica
  • colectii
  • Galeria
  • Kerenyi Jeno
  • Kokas Ignac
  • Malina Ciobanu
  • Mate Csak
  • pictura
  • Schener Mihaly
  • Schrammel Imre
  • sculptura
  • sticlarie
  • Svaby Lajos
  • tapiserie
Institutie gazda: 
Muzeul Naţional Cotroceni
Exponate: 
artă decorativă
carte
ceramica
pictura
sculptura
sticlarie
tapiserie
Vernisaj: 
25 Jun 2008 - 18:00
Durata: 
25 Jun 2008 - 25 Jul 2008

Administratia Prezidentiala si Muzeul National Cotroceni in colaborare cu Galeria "Kormendi-Csak", Ambasada Republicii Ungare la Bucuresti si Centrul Cultural al Republicii Ungare la Bucuresti au vernisat miercuri 25 iunie 2008, orele 18.00, in Spatiile Cantacuzine ale muzeului, expozitia "Arta maghiara contemporana", sub egida "Anului European al Dialogului Intercultural".

Galeria "Kormendi-Csak" aduna de cateva decenii creatii ale artei plastice si artei aplicate ungare, la inceput fondul colectiei constituindu-se din opere de arta din secolele XIX si XX. Din dorinta de a sprijini insa arta picturii si sculpturii contemporane, avocata dr. Anna Kormendi si arh. dr. Mate Csak si-au concentrat atentia asupra lucrarilor creatorilor cei mai de seama din Ungaria, din a doua jumatate a secolului XX.

Galeria dispune aproape in toate domeniile artei plastice si artei aplicate - pictura, sculptura, sculptura mica, sticla, ceramica, arta textila, fotografica, carte de arta - de o colectie vasta si reprezentativa, care din 1992 a fost prezentata atat in Ungaria cat si in strainatate, in numeroase muzee si institutii de cultura. In mod constant, galeria imprumuta lucrari muzeelor pentru realizarea unor expozitii de profil, si functioneaza in mai multe locuri din Budapesta si la Sopron. I

n anul 1997 despre colectia de arta a Galeriei "Kormendi-Csak" s-a editat un volum in trei limbi cu un tiraj de trei mii de exemplare, iar in 2001 catalogul a fost reeditat, completat, revizuit si tiparit in patru mii de exemplare. Colectia a fost prezentata in numeroase ocazii la Weisbaden, Bonn, Hamburg (1992), Dublin, Schloss Farrach, Niza (1993), Hamburg, Hanovra (1994), Geneva (1997), Viena-sediul ONU (1998), Miercurea-Ciuc, Sfantu-Gheorghe (1999), Geneva (2000), Tallin (2001), Eisenstadt (2005), Kosice (2006), Pilzen (2006). Expozitiile au fost inaugurate de personalitati precum Kofi Annan-secretar general ONU (Viena), presedintele Republicii Ungare Arpad Goncz (Geneva), sau ministrul pentru afaceri europene Etele Barath (Kosice).

Expozitia de la Muzeul National Cotroceni va cuprinde operele unor artisti maghiari foarte importanti, laureati ai Premiului Kossuth (cea mai inalta distinctie de stat acordata artistilor) aflati in colectia Galeriei "Kormendi-Csak" precum: Schener Mihaly-pictor, grafician, sculptor, ceramist, Svaby Lajos-pictor, Kokas Ignac-pictor, Schrammel Imre-ceramist, Kerenyi Jeno-sculptor.

Expozitia va fi deschisa in perioada 25 iunie-25 iulie 2008. Vernisajul a fost urmat de un recital de vioara sustinut de Malina Ciobanu. In varsta de 9 ani, Malina Ciobanu este eleva in clasa a III-a la Colegiul National de Arta "Octav Bancila" din Iasi. Mica si talentata violonista urmeaza in prezent cursuri de vioara la Universitatea de Arte "George Enescu" din Iasi, dupa ce a terminat deja toate cursurile pentru acest instrument la nivelul clasei a XII-a. Malina Ciobanu a lucrat si cu marii violonisti romani Alexandru Tomescu, Sherban Lupu si Mihaela Costea si viseaza sa ajunga o mare solista, avandu-l ca model pe celebrul Nicolo Paganini. Este comparata deja cu idolul sau, datorita vitezei cu care interpreteaza partiturile.

In programul Malinei Ciobanu au figurat lucrari semnate Antonio Vivaldi, Ciprian Porumbescu, W.A.Mozart, J. Brahms, H. Vieuxtemps. La pian va fi acompaniata de Ioana Mihai - Universitatea de Arte "George Enescu".

Sponsori: Konica Minolta - sponsor principal, Seroussi, Borsec

Parteneri media: Agentia Nationala de Presa "Rompres", Radio Romania Actualitati, Radio Romania Cultural, Radio Bucuresti, Cronica Romana, Ziua, Jurnalul National, Onlinegallery.ro, Revista "Sapte Seri", Revista online "Arcad@".

Art Nouveau în colecţiile Muzeului Naţional Cotroceni şi Castelului Pelişor

  • Adolphe Cossard
  • afise
  • Alphonse Mucha
  • Art Nouveau
  • artă decorativă
  • bijuterii
  • ceramica pictata
  • desene
  • grafica
  • gruparea
  • Lucia Beller
  • Marcel Lenoir
  • Muzee
  • piese de mobilier
  • Privat Livemont
  • Regina Maria
  • sticlarie
  • tapiserii
  • textile imprimate
  • vestimentaţie
  • vitralii
Institutie gazda: 
Muzeul Naţional Cotroceni
Exponate: 
artă decorativă
bijuterii
sticlarie
vestimentaţie
Sectiune: 
Muzee
Vernisaj: 
6 Mar 2008 (All day)
Durata: 
6 Mar 2008 - 6 Apr 2008

Comunicat de presă

6 martie 2008

Administratia Prezidentiala, Muzeul National Cotroceni si Muzeul National Peles va invita joi, 6 martie 2008, orele 18.00 la vernisajul expozitiei "Art Nouveau in colectiile Muzeului National Cotroceni si Castelului Pelisor".

Art Nouveau ("Noua Arta" sau "Stilul 1900") este produsul de exceptie al unei epoci deplin laicizate, premergatoare marilor inovatii culturale, stiintifice si sociale, adevaratul inceput al modernismului.

In cadrul expozitiei pot fi admirate lucrari de grafica Art Nouveau semnate Alphonse Mucha (1860-1939), artist ceh emigrat la Paris in anul 1887. Alphonse Mucha a fost una dintre marile personalitati ale curentului Art Nouveau, creatorul unei opere originale si diverse. El a abordat mai multe genuri artistice, dar a excelat in grafica si a realizat cateva dintre cele mai celebre afise ale vremii sale, incepand cu cel realizat pentru actrita Sarah Bernardt, intitulat "Gismonda". Alaturi de Alphonse Mucha, mai pot fi admirate si lucrari semnate Privat Livemont (1872-1909), Adolphe Cossard (1880-1952), Marcel Lenoir (1898-1980).

In arta plastica romaneasca, Art Nouveau a fost reprezentat in operele pictorilor care formau gruparea "Tinerimea artistica", grupare care s-a bucurat de aportul principesei mostenitoare Maria. Viitoarea regina Maria a fost cea care a inteles principiile Art Nouveau, lucru care rezulta din lucrarile sale de grafica de carte, dar mai ales din proiectele de design interior de la Castelul Pelisor.

Lucia Beller (1881 - cca 1961) reprezinta un ultim exemplu romanesc de afiliere la curentul Art Nouveau, realizand prioecte pentru vitralii, tapiserii, textile imprimate, ceramica pictata.

Alaturi de pictura, desene si grafica Art Nouveau vor fi expuse si obiecte din sticla Art Nouveau, purtand semnaturile unor artisti de exceptie: Emile Galle (1846-1904), Rene Lalique (1860-1945), fratii Jean-Louis Auguste Daum (1854-1909), Jean Antonin Daum (1864-1930).

In acelasi context al obiectelor decorative Art Nouveau, in expozitie pot fi admirate si piese de mobilier care au apartinut reginei Maria, ca si fotografii in care regina apare purtand costume si bijuterii stil Art Nouveau.

Expozitia va fi deschisa in perioada 6 martie - 30 aprilie 2008.

Organizator: Felix Lupu - muzeograf

Parteneri media: Agentia Nationala de Presa Rompres, Cronica Romana, Revista Sapte Seri, www.onlinegallery.ro, Radio Romania Actualitati, Radio Romania Cultural

© 2003 - 2023 Toate drepturile rezervate Caligraf
    • Stiri
    • Arta
    • Fotografie
    • Muzica
    • Muzee
    • Teatru
    • Etnografie
    • Jazz &...
    • Mapamond
    • Fashion
    • Parteneri
    • Links
    • Contact