Constantin Brâncuşi

„Lucrările lui Constantin Brâncuși sunt expuse pentru prima dată la Bruxelles în cadrul festivalului internațional Europalia”

Începând cu data de 2 octombrie 2019, patru lucrări ale lui Constantin Brâncuși („Supliciu”, „Rugăciunea”, „Danaida”, „Somnul”), din patrimoniul Muzeului Național de Artă al României (MNAR), vor putea a fi admirate la bienala Europalia de la Bruxelles, în cadrul expoziției „Brâncuși. Sublimarea formei”.

Festivalul pluridisciplinar Europalia, la care România este invitată pentru prima dată, va avea ca eveniment central expoziția dedicată lui Constantin Brâncuși, operele prezentate aflându-se pentru prima dată în Belgia. Expoziția prezintă opere ce acoperă toate perioadele de creație ale artistului, cu accent pe atelierul său parizian, un loc de referință pentru avangarda interbelică: Fernand Léger, Man Ray, Amedeo Modigliani.
Alături de sculpturile lui Constantin Brâncuși, selectate din muzee și colecții private din toată lumea, se vor afla și lucrări aparținând lui Auguste Rodin, Marcel Duchamp și Medardo Rosso.

In expunerea permanentă a Galeriei de Artă Românescă Modernă a MNAR pot fi admirate lucrări impresionante ale lui Constantin Brâncuși din perioada sa de tinerețe, premergătoare stabilirii sale definitive la Paris. Aceastea constituie o etapă esențială pentru definirea sa, facilitând în același timp înțelegerea parcursului brâncușian către esențializare și a relației dintre formă și conținut, preocupare permanentă a marelui sculptor.

Lucrările lui Brâncuși vor reveni la MNAR în luna ianuarie, când își vor relua locul în Galeria de Artă Românească Modernă, sala 7, unde vă așteaptă să le descoperiți, meditând la înțelesurile lor profunde.

Începând din 1969, Europalia organizează bienale culturale, având în centru specificul țărilor invitate. Un program multidisciplinar, reprezentat de expoziții, spectacole, muzică, literatură, conferințe, cinema etc., adresat unui public cât mai larg, are loc la Bruxelles, timp de patru luni.
Mai multe informații despre bienala Europalia 2019: https://europalia.eu/en

Mai multe detalii despre cele patru lucrări din patrimoniul MNAR care vor fi expuse în cadrul bienalei Europalia 2019:

Supliciu, bronz (1907)
Supliciul încheie seria capetelor de expresie în poziție verticală. Este o lucrare unde atenția creatorului se mută pe reprezentarea emoțiilor modelului. Eliminarea umărului, torsiunea gâtului, detaliile de finețe care structurează forma feței constituie o primă sinteză de limbaj modernist, în corespondență vizuală cu Auguste Rodin și Medardo Rosso.

Rugăciunea, bronz (1907)
În 1907, Constantin Brâncuși primește comanda realizării unui monument funerar pentru mormântul avocatului Petre Stănescu din Buzău. Ansamblul este format din bustul defunctului, care, de la înălţimea unui soclu de 2,5 metri, veghează asupra unei femei îngenuncheate, în rugăciune. Reflecție sublimă asupra morții, învierii și naturii sacre, Rugăciunea deschide parcursul subtilizării formelor pentru reprezentarea esenței simbolice. Muşchii sunt absorbiți în supleţea unui corp degenizat. Forma este echilibrată prin excluderea brațului stâng, opțiune compozițională tributară lui Auguste Rodin.

Danaida, piatră (1907-1908)
Tema Danaidei îl preocupă pe Brâncuși încă de la începuturile căutărilor plastice, fiind cea care va sta la baza ciclului Domnişoarelor Pogany de mai târziu. Tema, abordată şi de Auguste Rodin în 1885 ca pretext pentru studiul corpului feminin, este reinterpretată de Brâncuşi în spiritul comuniunii cu natura, el lăsând materia să exprime nemijlocit esenţa creaţiei („Sculptura nu este altceva decât apă, apa însăşi!”). Brâncuşi dezvoltă o legătură intimă cu materialul, renunţă la prelucrarea excesivă, ce ducea le expresii realiste, pentru a păstra textura originală a pietrei şi pentru a-i prezerva rolul din natură. Danaida pare astfel, prin relieful său atât de firesc „erodat”, un produs al acţiunii factorilor de mediu în timp, o mărturie expresivă a unor vremuri arhaice, mitice. Sculptorul se apropie de mitologia greacă, sursă inepuizabilă de inspiraţie pentru artele plastice, eludând însă elementul descriptiv, pentru a atinge esenţa, originea elementară a universului.

Somnul, marmură
1908
Capul de femeie adormită reprezentat în Somnul este motivul de la care a pornit Brâncuşi în 1905, simplificând şi eliminând apoi detaliile, pentru a ajunge la definirea formei ovale care stă la baza numeroaselor variante ale Muzei adormite. Somnul reprezintă o etapă intermediară pe acest drum de desprindere de sub influența rodiniană.
Muzeul Național de Artă al României

.

Luni, 31 octombrie 2016, ca urmare a deciziei Ministerului Culturii, Muzeul Național de Artă al României a transferat la sediul său lucrarea Cumințenia Pământului de Constantin Brâncuși.

Drept urmare, expunerea lucrărilor marelui sculptor din sala omonimă a Galeriei de Artă Românească Modernă va fi reconfigurată, adăugându-i-se un conținut informațional și educativ specific.
Astfel, va fi accentuată semnificația etapelor din creația sculptorului Constantin Brâncuși reflectate de lucrările aflate în colecția muzeului. Acest demers orientat către public prin oferirea unui discurs muzeal în acord cu bunele practici în domeniu va constitui un proiect pilot în baza căruia va fi reconfigurată întreaga expunere în Galeria de Artă Românească Modernă.

Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chișinău, anunță deschiderea expoziției Constantin Brâncuși – Pasărea măiastră, găzduită de Muzeul Municipiului București – Palatul Șuțu, începând cu data de 18 octombrie 2016.
Expoziția prezentată pe gardul exterior al Palatului Șuțu (Bd. I.C. Brătianu 2) și accesibilă tuturor vizitatorilor centrului bucureștean marchează împlinirea a 140 de ani de la nașterea sculptorului român Constantin Brâncuși, prilej de a readuce în discuție diversele aspecte complexe ale vieții și creației artistului retras în Franța. Expoziția include o biografie completă a sculptorului român, o selecție de fotografii care documentează traseele parcurse de artist de-a lungul vieții sale, marcându-i existența și creația deopotrivă, portrete personale și de grup, imagini cu o serie de lucrări reprezentative, care au reținut atenția lumii întregi și prin care astăzi este recunoscut la nivel mondial, documente oficiale și manuscrise, testimoniale, comentarii critice, evidențiind cele mai importante momente ale vieții sale, istoria unei vieți așa cum poate fi ea reconstituită din arhive.

Expoziția poate fi vizionată până la data de 27 noiembrie 2016.

Constantin Brâncuși (19 februarie 1876-16 martie 1957) este un sculptor român, important artist plastic al întregii lumi, reprezentând una dintre cele mai cunoscute personalități care au reușit să înnoiască limbajul sculpturii moderne mondiale. Artistul părăsește țara în 1903 pentru a se îndrepta spre Franța, unde în 1905 este admis la cea mai importantă Academie de Arte Plastice a momentului, École Nationale Supérieure des Beaux-Arts. Expune pentru prima dată la Société Nationale des Beaux-Arts și la Salon dʼAutomne, Paris, în 1906, iar 8 ani mai târziu deschide prima expoziție în Statele Unite ale Americii, la Photo Secession Gallery din New York, din acel moment devenind tot mai faimos în întreaga lume. Temele recurente ale creației sale se regăsesc în ciclurile Sărutului, Păsării măiestre, Muzei adormite, Domnișoarei Pogany, Ovoidului, Păsărilor în văzduh, Coloanelor fără sfârșit. Multe dintre cele mai reprezentative lucrări ale artistului au fost create în atelierul său din Paris, Impasse Ronsin, devenit celebru de-a lungul timpului. În 2017, se vor împlini 60 de ani de la dispariția marelui sculptor român, care a rămas cu regretul neputinței întoarcerii în țara sa până la sfârșitul vieții, la momentul respectiv în țară fiind considerat un reprezentant al burgheziei.

Începând cu 23 iunie 2016, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București va deschide în sediul din Gabroveni o expoziție inedită, dedicată aniversării a 140 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși. Realizată de Erwin Kessler și Doina Lemny, cu obiecte care au aparținut sau au fost create de sculptorul român, aflate în colecția familiei Emilian Radu, expoziția „Constantin Brâncuși: omul și lucrurile” va avea vernisajul joi, 23 iunie, la ora 19:00.

Ineditul expoziției „Constantin Brâncuși: omul și lucrurile” constă în prezentarea unei colecții ce reunește o serie de fotografii originale ale sculptorului, un corpus de corespondență olografă cu prietena sa Florence Meyer, piese autentice din garderoba lui Constantin Brâncuși (pantaloni, veste, sacouri, impermeabil, valize) și obiecte de uz casnic (andrele, cădelniță). Alături de aceste piese, colecția cuprinde desenul lui Brâncuși Pupăza cu moț, conceput ca ilustrație a volumului Plante și animale. Terase, publicat de poetul Ilarie Voronca la Paris în 1929. În expoziție va fi prezentat și un portret al lui Brâncuși de Marcel Iancu, realizat de acesta probabil cu ocazia unui interviu pe care i l-a luat în anul 1925 pentru revista Contimporanul. Pentru a completa tabloul relațiilor lui Brâncuși cu compatrioții săi avangardiști, expoziția va prezenta și o scrisoare autografă a lui Tristan Tzara, în care acesta își afirmă cu entuziasm aprecierea pentru Brâncuși, dar și înțelegerea sa pentru exigența deosebită a artistului față de orice publicare sau reproducere a operei sale.

Stabilit în Franța din 1904, Brâncuși s-a integrat rapid în mediul artistic cel mai fertil al timpului, devenind un reper de inovație și neconvenționalism pentru ceea ce va fi cunoscut sub numele de Școala de la Paris. Nume diverse, de la Picasso la Modigliani și de la Duchamp la Satie îi vor deveni prieteni și colaboratori. Brâncuși, la fel ca și Picasso ori Duchamp, va îmbina o prodigioasă abilitate manuală cu un interes pentru materii și materiale diverse și cu o rigoare conceptuală originală, alături de o remarcabilă deschidere spre viața mondenă a timpului său.

„Constantin Brâncuși: omul și lucrurile” aduce în prim plan prezența personajului Brâncuși, atât prin exponate, cât și prin modalitatea sugestivă de prezentare a acestora, ca din interiorul unui aparat de fotografiat, în care privitorul are prilejul să arunce o privire, pentru a descoperi acolo ceea ce a fost deja imortalizat și intens mediatizat de mai bine de o jumătate de secol, de la imaginea artistului, înconjurat de obiecte ce i-au aparținut, la corespondența și viața sa socială specific pariziană, dar și bucureșteană sau – poate cel mai interesant pentru cititorul român – aceea direct legată de perioada petrecută la Târgu-Jiu, pentru pregătirea instalării Coloanei fără sfârșit.

Expoziția „Constantin Brâncuși: omul și lucrurile” susține candidatura orașului București la titlul de Capitală Europeană a Culturii - București 2021 și a fost concepută anterior și independent de campania națională de achiziționare a Cumințeniei pământului, dar se alătură eforturilor ample de susținere a subscripției publice.

Constantin Brâncuși: omul și lucrurile. este realizată de Erwin Kessler, istoric de artă cu publicații în domeniul avangardei europene și artei contemporane în România și străinătate și de Doina Lemny, doctor în istoria artei, muzeograf-cercetător la Muzeul național de artă modernă, Centrul Pompidou din Paris, specialistă în sculptură modernă, și mai cu seamă în creația lui Constantin Brâncuși, cu numeroase publicații dintre care cele dedicate sculptorului român.

Emilian Radu este unul dintre cei mai renumiți și pasionați colecționari români de artă modernă și contemporană, a cărui colecție cuprinde lucrări ale unor avangardiști de marcă, dar și ale unora dintre cei mai importanți artiști actuali.

Vernisaj: joi, 19 mai 2016, orele 18.00
Durata: 19 mai 2016 – 17 iulie 2016
Locaţie: Muzeul Naţional de Artă al României, Auditorium, (Str. Știrbei Vodă 1-3)

Muzeul Naţional de Artă al României vă invită joi, 19 mai, orele 18.00 la vernisajul expoziţiei Cumințenia Pământului. Aceasta nu este o piatră. Expoziţia îşi propune să arate straturile narative care acoperă una dintre cele mai cunoscute şi controversate lucrări din arta românească modernă: Cuminţenia Pământului.

Realizată de Constantin Brâncuşi în 1907, Cuminţenia Pământului a fost prima dată expusă în România la Societatea Tinerimea Artistică. Imediat a început un scandal care a polarizat lumea culturală. De atunci și până în prezent mica „piatră” a fost una dintre cele mai comentate piese din arta românească.

Curatoarea Valentina Iancu, împreună cu istoricii de artă Doina Lemny şi Alina Petrescu arată poveştile Cuminţeniei într-o expoziţie documentară. Valoarea culturală a operei lui Brâncuşi a crescut constant prin dialogul pe care încă îl provoacă printre artiştii contemporani. Expoziţia documentară va fi completată de o expoziţie de artă contemporană, o selecţie de piese care aduc o dimensiune actuală artei brâncuşiene. Vor expune: Irina Botea, Mircea Cantor, Alexandra Croitoru, Vlad Nancă, Manuel Pelmuş, Dan Perjovschi şi Alexandra Pirici.

La vernisaj vor fi prezentate în premieră două lucrări de artă performativă, parte din selecţia curatorială, realizate de Alexandra Pirici și respectiv de Manuel Pelmuş. Intervenţia coregrafei Alexandra Pirici a fost concepută special pentru sala Brâncuşi din Galeria Naţională, o lucrare de artă vie care aduce o interpretare nouă, feministă, lucrării lui Constantin Brâncuşi: Cuminţenia Pământului nomadă.

Cuminţenia Pământului a fost încercarea mea de a da de fundul oceanului cu degetul arătător. Căci mi-a fost prea mare spaima când i-am ridicat vălul… Femeia nu trebuie niciodată dezvăluită… Isis trebuia să rămână acoperită sub cel puţin unul dintre cele şapte văluri ale frumuseţii sale, sub cel al misterului – care îi oferă şi preţuirea şi nemurirea. Constantin Brâncuși

Iar Tudor Arghezi spunea: Cuminţenia Pământului nu e întrecută decât în proporţii şi durată de portretul fratelui mai bătrân, Sfinxul.

Felul în care puteți participa la subscripția publică: http://cuminteniapamantului.ro/

Foto: Virgil Oprina

Pe 2 februarie 2016, cu ocazia aniversării in luna februarie a 140 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, renumitul ansamblu Violoncellissimo creat și condus de Marin Cazacu va concerta la Bruxelles la sediul Reprezentanței Permanente a României pe lângă UE.
Ansamblul Violoncellissimo – una dintre cele mai spectaculoase și mai performante formații camerale ale României - este format din membri ai Orchestrei Române de Tineret și va fi condus de violoncelistul și profesorul Marin Cazacu.
Concertul urmează după cel pe care Orchestra Română de Tineret îl va susține la celebra sală de concerte BOZAR pe 1 februarie, în cadrul unui eveniment special.

Organizatori: Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE în colaborare cu European Artists Management și Centrul Național de Artă “Tinerimea Română”
Parteneri media Radio România Cultural și Radio România Muzical

Pentru alte informaţii legate de activitatea Centrului Naţional de Artă „Tinerimea Română” puteţi accesa www.tinerimearomana.ro.

Ansamblul VIOLONCELLISSIMO

“Arta interpretării violoncelistice ridicată la rang de spectacol!”

Apărut în anul 2000 la iniţiativa renumitului violoncelist Marin Cazacu, ansamblul Violoncellissimo reunește cei mai performanți violonceliști ai momentului din România.
Creat pentru a deschide un drum nou în promovarea muzicii şi al tinerelor talente, Violoncellissimo explorează limitele imenselor posibilități de expresie muzicală a violoncelului, entuziasmând publicul cu prilejul fiecărei apariții.
Având la activ sute de concerte susținute în Italia, Spania, Portugalia, Macao, Germania, Austria, precum și în multe orașe ale României, la care se adaugă numeroase înregistrări video și audio, Violoncellissimo se mândrește cu două prezențe în cadrul Festivalului Internațional George Enescu în 2001 și 2013.
De asemenea în palmaresul ansamblului Violoncellissimo se află și concerte demne de Cartea Recordurilor, precum cele din 4 mai 2008 și cel din 26 mai 2013 când pe scenă au urcat 60 și respectiv… 100 de violonceliști.
Adjectivele "extraordinar", "senzational" , "unic" " seară de neuitat", care au apărut în presă, au făcut înconjurul lumii muzicale din toate țările în care au concertat muzicienii români.
Repertoriul ansamblului, este foarte divers, cu pronunțate trăsături crossover, fiind alcătuit din piese originale şi transcripţii din foarte multe stiluri, de la baroc la World Music, trecând prin folclor tradițional românesc, pop sau jazz.

Program:

Johann Schrammel – March
Tomaso Albinoni – Adagio
Constantin Dimitrescu – Romanian Dance
Heitor Villa Lobos - Bachianas Brasileiras no. 1 – Andante
Hans Zimmer/ Cazacu - „The Pirates of Carabbean”
Astor Piazzolla/Cazacu – Oblivion and Libertango
N.Rimski Korsakov - The flight of the Bumblebee
Mozart /Say/Cazacu - Alla Turca Jazz
Sabin Pautza( arr) - The Final Countdown

Comunicat de presă
11 noiembrie 2010

Muzeul Naţional Cotroceni organizează joi, 11 noiembrie 2010, orele 18.00, în Spaţiile Medievale ale muzeului, vernisajul expoziţiei

„Mihai Ţopescu – sticlă”.

Artistul Mihai Ţopescu este absolvent al Institutului de Arte Plastice ”Ion Andreescu” din Cluj, secţia sticlă, promoţia 1981, clasa prof. Cornel Ailincăi şi Mircea Spătaru. În anul 1985, Mihai Ţopescu a urmat un curs de specializare în cadrul Academiei Kunst Baden din Viena. Este membru al Cenaclului Uniunii Artiştilor Plastici din Târgu Jiu, membru al filialei UAP din Arad, iar din anul 2000 este membru al Centro Studio-Vetro Murano din Veneţia.

În perioada 1982-2004, Mihai Ţopescu a participat la expoziţii de grup şi personale în România (Bucureşti, Arad, Craiova, Târgu Jiu, Bacău), Danemarca (Ebeltoft), Cehia (Novy-Bor), Japonia (Kanazawa), Belgia (Bruxelles) Germania (Köln), Olanda (Tubbergen).

De asemenea, artistul a participat şi la o serie de simpozioane internaţionale având ca tematică sticla, care s-au desfăşurat la Novy-Bor (1985 şi 1988, Cehia), Libenau-Cottbus, (1990, Germania), Vilnius (1990, Lithuania).

Mihai Ţopescu a fost distins cu Premiul I al Ministerului Industriei Române – Premiu pentru Glass Design (1988), Medalia de Argint, Premiul Institutului American Interfaith, Philadelphia, S.U.A. (1992), Premiul I, Premiu Naţional pentru Glass Design – sticlă, România (1993), Premiul Artelor Focului oferit de Uniunea Artistilor Plastici (2003 şi 2004), Premiul Naţional de Sculptură ”Constantin Brâncuşi”, Târgu-Jiu, România, Premiul Academiei Internaţionale ”Mihai Eminescu” pentru artă (2009).

Are lucrări în Muzeul Sticlei şi Ceramicii din Bucureşti, Muzeul de Artă Târgu Jiu, Muzeul de Artă Craiova, Muzeul Sticlei din Praga, Muzeul Slarske Novy-Bor, Museumskla a buzuterie, Iablonecand Nison (Cehia), Ebeltoft (Danemarca), Muzeul Branitz, Cottbus (Germania), Muzeul de Sticlă Coburg (Germania), precum şi în colecţii particulare.

Critica de specialitate defineşte arta lui Mihai Ţopescu ca ”fiind o pendulare constantă între creştinism şi spiritul laic. Originalitatea lucrărilor sale rezidă în combinarea extraordinară a substanţei simbolice cu cea seculară, ambele fiind formulate într-o dimensiune culturală bine ancorată în realitate”.

La rândul său, artistul Mihai Ţopescu spune despre el că: ”m-am născut pe acelaşi tărâm şi sub acelaşi semn stelar ca marele Constantin Brâncuşi, doar că la 80 de ani diferenţă. Trăiesc şi creez în spaţiul sacru iniţiat de el în oraşul meu natal, Târgu Jiu. Spiritul său m-a călăuzit ca o lumină în viaţă, însă nu mi-a influenţat arta. Nu pot decât să fiu fericit că Brâncuşi nu a descoperit sticla ca formă de expresie”.

Expoziţia va putea fi vizitată în perioada 11 noiembrie 2010 - 3 martie 2011, de marţi până duminică, între orele 9.30 - 17.30.

Sponsor: Apa Nova - Veolia

Partener: Konica Minolta

Parteneri media: Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio Bucureşti, RFI, Agenţia Naţională de Presă Agerpres, Onlinegallery.ro, Cronica Română, Fundaţia Culturală ”Magazin Istoric”, Traveller Magazin, LiterNet.ro, Căminul, Revista Şapte Seri, România Liberă, revista Istorie şi Civilizaţie, Sensotv.ro.