tapiserie

„Fereastra timpului meu”, ultima expoziţie de tapiserie semnată Cela Neamţu, se va dezvălui iubitorilor de frumos luni, 12 septembrie, a.c. ora 18.00, la vernisajul găzduit de Galeria „Dialog”, de la parterul Primăriei Sectorului 2 în prezenţa Primarului Neculai Onţanu şi a criticului de artă Dorana Coşoveanu.

Primăria Sectorului 2 lansează o invitaţie la reverie, „deschizând ferestrele” spre un tărâm „populat” cu „Altare”, „Hrisoave” „Păstoriţe”, „Păsări timp”, „Raze de lumină”, „Ferestre pentru Ierihon” şi multe altele, toate expuse cu ingeniozitate în generosul spaţiu al Galeriei „Dialog”.

„Tapiseriile Celei au amprenta dumnezeirii. Degradeurile cu pasiunea ocrului şi firescul compoziţiei mă duc spre un tărâm al perfecţiunii cromatice” – remarca directorul Muzeului de Artă Vizuală Galaţi, Dan Basarab Nanu.

Membră a Uniunii Artiştilor Plastici din Bucureşti, Cela Neamţu a descoperit o inovaţie spectaculoasă, ce constă în combinarea tehnicii clasice a ţesutului pe vertical, „haute lisse”, cu punctul de la Putna, inspirat din broderiile medievale româneşti, pe care l-a multiplicat şi l-a transformat în nodul esenţial al „zidurilor de lână” din lucrările sale.

Demn de remarcat este curajul artistei de a ataca tapiserii de mari dimensiuni, tapiseria monumentală. „Ferestrele ei fac conjuncţia dintre aici şi dincolo, real şi imaginar. Pe sub arcul torsadelor păşim în teritoriile visului şi descoperim cu uimire un parcurs ideal al omului, terestru prin limite biologice, astral prin aspiraţii şi destin” – scria în „Ziarul de Iaşi” Valentin Ciucă, în anul 2006.

„De ce fereastra? Pentru că este cel mai decorativ element arhitectural care poartă în el forma stilistică, un „înăuntru” şi un „înafară”, un aici şi un „dincolo”. „Înăuntru” şi „aici” oarecum ştiu ce înseamnă. Tăcute şi misterioase rămân „afară” şi „dincolo”. Pentru privitor, acest dialog al formelor este tulburător şi provocator. Tot spectrul de nuanţe coloristice este trăirea şi starea mea de spirit” – explică artista plastică Cela Neamţu.

Expoziţia de stampe poate fi admirată la Galeria „Dialog” în perioada 12 septembrie – 14 octombrie 2011, intrarea fiind liberă.

Publicul bucureştean este invitat vineri, 25 noiembrie 2011, ora 18.00, la vernisajul expoziţiei „Ion Nicodim, de-a lungul vieţii”, găzduită de Galeria „Dialog”, de la parterul Primăriei Sectorului 2, pentru a admira numeroase picturi, sculpturi, tapiserii, stampe şi alte obiecte cu valoare artistică.

Aflat cumva pe urmele lui Brancuşi, emigrat în Franţa în anii 80, Ion Nicodim practică o sculptură în lemn care ajunge la arhetipuri, construieşte cuiburi, înalţă inimi pe coloane şi se joacă monocrom: Licorna, Adam şi Eva, Inimi – Pietre de hotar.

Artistul vizual Ion Nicodim s-a născut la Constanţa, în 1932 şi a încetat din viaţă la Paris, la vârsta de 75 de ani. A absolvit Institutul de Arte Plastice din Bucureşti, iar între 1965 şi 1968 a avut o rezidenţă la Roma, iar ulterior, între 1977 şi 1983, o bursă la Paris, unde s-a şi stabilit. Artistul novator în multe privinţe a primit numeroase distincţii şi burse de-a lungul carierei, a avut peste 20 de expoziţii personale în România, Italia sau Franţa, a participat la mai mult de 50 de expoziţii de grup şi a realizat 15 lucrări de artă monumentală la Bucureşti, Constanţa, Ploieşti şi Paris.

Acum aproape un sfert de veac, criticul de artă Teodor Enescu, scria în revista „Arta”: „La tânărul constănţean apar ţărmuri de ape – cu secvenţe incipiente de partituri în albastru – peisaje cu îndeletniciri agricole, scene industriale şi peisaje urbane tratate deco-grafic, dar şi buchete de flori umile, pretext pentru densităţi calorice ale pastei dispuse în jerbă. Portrete şi autoportrete stau bornă pentru dialogul confesiv cu anturajul apropiat şi cu sinele, mereu încordat” (1987).

Una dintre cele mai neobişnuite lucrări ale artistului este mica biserică aflată în incinta Muzeului Naţional al Agriculturii din oraşul Slobozia, pe care a pictat-o în întregime. De asemenea, Ion Nicodim a semnat ilustraţiile unei cărţi cu texte de Emil Cioran, ce a fost dăruită de statul român fostului preşedinte al Franţei, Francois Mitterrand.

Printre distincţiile care i-au fost înmânate se numără, în anul 1992, Premiul Herder, acordat la Viena, în 1968, Premiul UNESCO la Roma şi Premiul Uniunii Artiştilor Plastici din România, în mai multe rânduri.

Lucrările găzduite de Galeria „Dialog”, până în luna ianuarie 2012, provin din colecţia artistului, a Muzeului Naţional de Artă al României, a Muzeului Naţional de Artă Contemporană, a Muzeului de Artă din Constanţa, a Muzeului Artelor Vizuale de la Galaţi, a Muzeului judeţean Buzău, cărora le mulţumim şi pe această cale.

08.12.2011 – 26.02.2012

vernisaj/ opening: miercuri/ Wednesday 07.12.2011, 19h00

Artisti/ Artists: Picasso, Matisse, Le Corbusier, Schlosser, Erro, Miro, Matta, Calder, Delaunay, Magnelli, Bloch, Gleb, Mathieu, Poliakoff, Messagier, Frydman, Oppenheim, Arroyo, Vasarely, Agam, Dewasne, Buraglio, Prassinos, Cognée, Pénalba, Favier, Isobé, Chillida, Gilioli, Alechinsky, Hajdu, Portzamparc, Zao Wou Ki, Ségui

Curator: Marie Hélene Massé Bersani

Timp de aproape trei luni, MNAC prezinta o expozitie cu lucrari de tapiserie contemporana din colectia Manufacturii Nationale Gobelins. Ambasada Frantei, Institutul Francez si Mobilier National propun un itinerar artistic de o amploare deosebita, raportat la o tehnica specifica, cea a tesaturii lanii, itinerar ce marcheaza dialogul constant artist-artizan.

„Tehnica tesutului lanii ofera curentelor si miscarilor din a doua jumatate a secolului XX un vast domeniu de exprimare: nonfigurativii (Messagier, Frydman), Arta conceptuală (Oppenheim), figuraţie narativă (Erro, Arroyo), Op Art / Arta Cinetica (Vasarely, Agam), hiper realism (Schlosser), etc. Alegerea celor 35 de opere propuse ca reper, arata ca arta tapiseriei nu a incetat sa se reinventeze, in acelasi timp ramanand fidela tehnicilor de baza. Opera tesuta nu este o copie, ci e o creatie originala (colectiva) in care se dezvolta si reactualizeaza potentialul conţinut de fiecare model de pornire”. (Marie Hélene Massé Bersani)

Infiintate de Henric al IV-lea, Ludovic al XIII-lea si Ludovic al XIV-lea pentru a furniza Coroanei creatii de prestigiu, cele trei manufacturi, Gobelins, Beauvais si Savonnerie, sunt inca si astazi locuri de creatie active.
…………………………

For almost three months, MNAC will host an exhibition of contemporary tapestries works from the collection of Manufacture Nationale Gobelin. The French Embassy, Institut Francais and Mobilier National are proposing a large scale artistic itinerary around a specific technique: wool weaving – an itinerary emphasising the constant dialogue artist-craftsman.

“The wool weaving technique provides a vaste field of expression to the different artistic movements of the second half opf the 20th century: The non-figuratives (Messagier, Frydman), Conceptual Art (Oppenheim), Narrative Figuration ((Erro, Arroyo), Op Art / Kinetic Art (Vasarely, Agam), Hyper-realism (Schlosser), etc. The choice of the 35 works proposed as references proves that the art of tapestry never stoped reinventing itself, preserving in the same time the basic techniques. The woven piece is not a copy, but an original collective work, devellopping and updating the potential of the starting model”. (Marie Hélene Massé Bersani).

Founded by Henric the IVth, Louis the XIIth , Louis the XIVth in order to provide The Crown prestigious creations, the three manufactures: Gobelins, Beauvais and Savonnerie, represent even today active spaces for artistic creation.

……………………………

Partener MNAC: BRD Groupe Societe Generale

Sponsori: Murfatlar, Illy

Parteneri media: Igloo Habitat & arhitectura, Zeppelin, 24Fun, Radio France Internationale, feeder.ro, Cocor MediaChannel

MUZEUL NAŢIONAL COTROCENI
COMUNICAT DE PRESĂ
24 octombrie 2011

Muzeul Naţional Cotroceni vă invită joi, 27 octombrie 2011, orele 18.00 în Spaţiile Cantacuzine ale muzeului, la cea de-a XII-a ediţie a Salonului Naţional de Artă Decorativă, manifestare intrată în tradiţia Muzeului Naţional Cotroceni.

Ediţia a XII-a a Salonului Naţional de Artă Decorativă este una specială, stând sub semnul împlinirii a 20 de ani de existenţă ai Muzeului Naţional Cotroceni, în spaţiul cultural al Capitalei. Salonul Naţional de Artă Decorativă reuneşte în acest an peste 80 de artişti plastici, care expun în tehnici mixte, lucrări de tapiserie, imprimeuri textile, porţelan, sticlă, metal.
Muzeul Naţional Cotroceni este singurul muzeu care organizează o asemenea manifestare la nivel naţional, principalul obiectiv fiind acela de a promova arta contemporană românească şi de a valorifica potenţialul creator al artiştilor din România.

Artiştii plastici participanţi la acest eveniment, provin din cadrul filialelor Uniunii Artiştilor Plastici din Bucureşti, Cluj, Deva, Oradea, Ploieşti, Rîmnicu-Vâlcea, Sibiu, Suceava, scopul acestei manifestări culturale fiind acela de promovare a artei contemporane româneşti şi de valorificare a potenţialului creator al artiştilor din România.
Expozanţii sunt artişti consacraţi, nume cunoscute în domeniu precum: Cela Neamţu, Daniela Frumuşanu, Daniela Făiniş, Gherghina Costea, Cristina Bolborea, Iordanka Cioti, Zoe Vida Porumb, Mihai Ţopescu, Gheorghe Gogescu, Nicolae Zîmbroianu, Bogdan Hoşbotă, Viorela şi Vintilă Mihăescu, Traian Ştefan Boicescu, Lucian Butucariu, Vladimir Cioroiu, Ioan Tămâian, Dumitru Cosma.

Alături de aceştia, printre participanţi se află şi reprezentanţi ai tinerei generaţii, cu lucrări de o mare varietate: Roxana Elena Pitz, Ene Săndel, Nicoleta Buzea, Ciprian Ariciu, Adela Bonaţ, Teodora Chiroşcă, Mihaela Diaconu, Aniela Ovadiuc.

Expoziţia va fi deschisă în perioada 27 octombrie 2011 - 23 ianuarie 2012, şi va putea fi vizitată de marţi până duminică, între orele 9.30 – 17.00.

Partener: Konica Minolta
Parteneri media: Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Bucureşti FM, RFI Romania, Agenţia Naţională de Presă "Agerpres", Cronica Română, Onlinegallery.ro, România Liberă, Căminul, Şapte Seri, Traveller Magazin, Revista Istorie şi Civilizaţie, LiterNet.ro, Senso TV, Revista online Art Out, Revista ”Vacanţe la ţară”, Fundaţia Culturală ”Magazin Istoric”, Diplomat Club, Spectacole Bucuresti, Historia.

Conferinţa de presă: miercuri, 7 decembrie, orele 11.00, sediul MNAR
Vernisaj: joi, 8 decembrie, orele 18.30
Durata: 9 decembrie 2011 – 26 februarie 2012
Locul: Muzeul Naţional de Artă al României, Calea Victoriei 49-53
Program de vizitare: miercuri – duminică, 10.00 – 18.00
Gratuit: prima miercuri din lună
Curator: Jean Vittet, responsabilul fondului de tapiserii vechi, Mobilier national, Paris

Muzeul Naţional de Artă al României, Ambasada Franţei în România, Institutul Francez din Bucureşti şi Mobilier National din Franţa au plăcerea să vă invite joi, 8 decembrie, orele 18.30 la vernisajul expoziţiei Tapiseriile regale (1600 – 1800).

Expoziţia prezintă 20 de tapiserii – unele de dimensiuni impresionante – realizate de-a lungul secolelor XVII – XVIII în celebrele manufacturi Gobelins de la Paris pentru a decora somptuoasele reşedinţe ale regilor Franţei precum Henric al IV-lea, Ludovic al XIII-lea, Ludovic al XIV-lea, Ludovic al XV-lea sau Ludovic al XVI-lea.

Expoziţia găzduită de Muzeul Naţional de Artă al României face parte, alături de expoziţia Reînnnoirea tapiseriei contemporane, din 1950 până în zilele noastre deschisă în aceeaşi perioadă la Muzeul Naţional de Artă Contemporană., dintr-o manifestare culturală de excepţie prin amploarea demersului, care sub titlul generic Manufacturile Gobelins: patru secole de creaţie prezintă evoluţia artei tapiseriei de la înfiinţarea manufacturilor regale, la începutul secolului al XVII-lea, şi până în contemporaneitate.

Lucrările expuse sunt împrumutate de Mobilier National de la Paris, deţinător al unuia din cele mai importante fonduri de artă decorativă din Franţa, care administrează manufacturile Gobelins, Beauvais şi Savonnerie. Publicul are ocazia să urmărească istoria tapiseriei franceze, strâns legată de istoria picturii deoarece capodoperele expuse au fost ţesute după compoziţiile marilor artişti de la curtea regilor Franţei.

În anul 1602 Henric al IV-lea a luat iniţiativa dezvoltării atelierelor Gobelins din cartierul parizian Saint Marcel, înfiinţând prima manufactură regală de tapiserie, care se va bucura de un foarte mare renume în toată lumea.
Realizate exclusiv din lână şi mătase la care se adăugau fire de aur sau de argint, într-o tehnică ce s-a schimbat foarte puţin de-a lungul timpului, tapiseriile expuse la Muzeul Naţional de Artă al României fac parte din serii celebre inspirate de subiecte mitologice, religioase sau istorice, ţesute după cartoanele unor artişti renumiţi. Fiecare din aceste serii sau suite a fost ţesută în numeroase exemplare, ceea ce a favorizat răspândirea lor atât în Franţa, cât şi în străinătate, sub forma cadourilor diplomatice.

Printre piesele excepţionale aduse la Bucureşti se numără: Colosul din Rodos, din seria Istoria Artemisiei, începută în 1607 pentru Henric al IV-lea – una dintre cele mai preţioase suite alcătuită din 13 piese ţesute cu fir de aur, sau Fiica lui Iefta din seria Istoria Vechiului Testament comandată de Ludovic al XIII-lea lui Simon Vouet, Prim Pictor al curţii – chiar exemplarul care a aparţinut regelui, ţesut la Luvru.
Alături de acestea, în expoziţie sunt prezente exemplare din numeroasele serii realizate sub conducerea pictorului Charles Le Brun, numit de Ludovic al XIV-lea directorul celei de-a doua manufacturi Gobelins, înfiinţate în 1662. Printre aceste suite se numără Elementele, Anotimpurile, Istoria lui Alexandru, Istoria regelui sau Reşedinţe regale, al căror conţinut relevă o veritabilă apologie a Regelui Soare.

În secolul al XVIII-lea continuă să se bucure de succes seriile cu subiecte istorice sau mitologice (Iliada, Legenda lui Tezeu, Amorurile zeilor, Ambasada turcă – seria neterminată dedicată istoriei lui Ludovic al XV-lea ), dar apar şi suite anecdotice, precum Aventurile lui Don Quijote, temă reluată în decursul secolului de mai multe ori. Ultimele decenii ale secolului sunt marcate de interesul crescând pentru trecutul naţional (suitele Istoria lui Henric al IV-lea şi Istoria Franţei).
După Revoluţia Franceză modelele ce aminteau monarhia au fost retrase dar manufacturile continuă să funcţioneze, subiectele mitologice revenind în forţă (Răpirea Orithyiei de către Boreas).

7 – 30 aprilie 2009

„Situata in sfera figurativului modern, capabil de a restaura realul in semnificatiile sale poetice, pictura Mihaelei Nica aduce o senzitiva apropiere in raport cu universul. Cateva dintre lucrarile sale beneficiaza de o anume extrateritorialitate, de o capacitate speciala in a comunica atitudini, permanente si universale."

Marina Preutu – critic de arta

„Mihaela Nica este o artista cu aplicatie catre compozitii stilizate, cu o tendinta catre zona decorativului si a sugerarii atmostferei imaginare."

Octavian Barbosa

„Se poate retine maniera picturala cu totul speciala a Mihaelei Nica, arborii – surprinsi in diverse ipostaze – fie prin verticalitatea lor de coloane, fie prin gratiosul lor, ei se releva totdeauna ca niste elemente vitale, structurate organic, arhitectural, sau, prin tesatura lor intima asigura o crestere intr-o natura ce se transforma perpetuu.
Ansamblul creatiei Mihaelei Nica exprima o bucurie profunda si calda in fata spectacolului vietii, comunicand o emotie sincera si caldura unei atitudini lirice de substanta autohtona; varstele vietii au o afectivitate puternica, trecand prin unei viziuni echilibrate asupra sensului lumii, aducand un elogiu armoniei, echilibrului si constructiei purificate de elemente secundare."

Gheorghe Cosma – critic de arta

„Constructia este expresia practica a legaturii picturii cu realitatea, pe principiul a doua fenomene autonome: opera de arta si opera naturii."

A. Wosciechowski

„Observam o arta cu profil pozitiv, in care meditatia poetica insoteste dorinta unei intelegeri treptate a naturii. O arta aparent spontana care in esenta este efectul unei lungi acumulari, a unei sinteze de senzatii si de ganduri ale artistului, potrivit manierei sale de a intelege lumea."

Dan Grigorescu

Comunicat de presă

11 noiembrie 2009

Administraţia Prezidenţială şi Muzeul Naţional Cotroceni vă invită miercuri, 11 noiembrie 2009, orele 18.00 în spaţiile medievale ale muzeului, la vernisajul expoziţiei „Porţi cereşti“, semnată Pavel Bucur.

Artistul Pavel Bucur este absolvent al Liceului de Arte Plastice din Cluj în anul 1965 şi al Institutului de Arte Plastice ”Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, secţia Sculptură, clasa prof. Ion Lucian Murnu în anul 1971.

De-a lungul întregii cariere artistice, Pavel Bucur a participat la peste 90 de expoziţii naţionale, 60 de expoziţii internaţionale şi a realizat 39 de expoziţii personale. Cele mai multe dintre expoziţiile personale au fost organizate atât în România, dar şi în străinătate: Germania, Italia, Franţa şi Elveţia.

În perioada 1976-1987 a participat şi la bienalele internaţionale de sculptură din Spania şi Italia, iar între anii 1971-2003 a avut participări la peste 15 simpozioane naţionale şi internaţionale de sculptură.

Artistul are de asemenea peste 40 de opere publice în România şi în afara ţării: Germania, Italia, Polonia, toate de mari dimensiuni (1,20-3,80 m), din materiale diferite: lemn de brad, marmură de Ruşchiţa şi de Carrara, piatră de Istria, calcar, oţel inoxidabil, aluminiu.

Activitatea artistică i-a fost răsplătită în perioada 1974-2003, cu o serie de premii naţionale şi internaţionale: Premiul I – Măgura Buzăului (România, 1974), Premiul I – Oronsko (Polonia, 1975), Premiul Special de Sculptură – pentru Monumentul Tineretului (România, 1986), Premiul Special al Juriului – Simposio di Scultura Fannano, (Italia, 1991), Premiul I – Simposio Internazionale di Scultura (Madonna di Campiglio, Italia, 2000, 2001), Premiul III - Simposio Internazionale di Scultura (Madonna di Campiglio, Italia, 2003).

Lucrările sculptorului Pavel Bucur se află în muzee şi colecţii particulare din România, Germania, Italia, S.U.A., Franţa, Spania, Polonia, Cehia, Grecia, Israel, Canada, Argentina, Belgia, Rusia. În anul 1982 a fost nominalizat în ”Men of Achievement, International Biographical Center”, Cambridge, Marea Britanie, iar în 1992 a fost nominalizat în ”Who´s Who in International Art”, Elveţia.

În cadrul expoziţiei de la Muzeul Naţional Cotroceni vor figura lucrări de sculptură, grafică şi tapiserie, principalul scop urmărit de organizatori fiind acela de a ilustra opera unuia dintre cei mai cunoscuţi sculptori monumentalişti din România.

Expoziţia este deschisă în perioada 11 noiembrie 2009 - 10 ianuarie 2010 şi va putea fi vizitată de marţi până duminică între orele 9.30-17.00.

Partener: Konica Minolta

Parteneri media: Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio Bucureşti, Onlinegallery.ro, Agenţia Naţională de Presă ”Agerpres”, Ziua, Cronica Română, Căminul, Casa Lux, Şapte Seri

Galeria de Arta Europeana a MNAR redeschisa intr-o noua formula