sculptura in lemn

Opere din patrimoniul Galeriei Naţionale 1918 - 1999

Vernisaj: joi, 5 iulie 2012, ora 18.30
Durata: 6 iulie – 28 octombrie 2012
Locul: Muzeul Naţional de Artă al României, Calea Victoriei 49-53
Program de vizitare: miercuri – duminică,
11.00 - 19.00 (până la 30 septembrie)
10.00 - 18.00 (de la 1 octombrie)
Gratuit: prima miercuri din fiecare lună
Tarif: 8 lei întreg, 4 lei redus

Muzeul Naţional de Artă al României vă invită joi, 5 iulie, orele 18.30, la vernisajul expoziţiei Arhetipuri sculpturale. Sculptura în lemn, deschisă la parterul Galeriei Naţionale. Curatorul expoziţiei este Ana Zoe Pop, specialist în cadrul Secţiei de Artă Românească Modernă a muzeului și co-autor al catalogului, alături de reputatul istoric de artă Ioana Vlasiu.

Expoziţia cuprinde 75 de piese de sculptură în lemn din patrimoniul Galeriei Naţionale a MNAR, create în perioada 1918 - 1999 de 22 de artiști: Hans Mattis-Teutsch, Miliţa Petraşcu, Borgo Prund, Romul Ladea, Szervátiusz Eugen, Ion Vlasiu, Vida Geza, Constantin Arămescu, Kós András, Balogh Peter, Naum Corcescu, Ovidiu Maitec, Gabriela Manole Adoc, Ion Alin Gheorghiu, Mircea Ștefănescu, Alexandru Gheorghiţă, Gheorghe Iliescu-Călineşti, Rodica Popescu-Racotă, George Apostu, Laurenţiu Mihail, Constantin Popovici, Adrian Popovici.
Expoziţia se înscrie într-un demers de valorificare a unui fond muzeal mai puțin cunoscut, fiind inedită prin numărul mare de artiști selectați pentru a ilustra tema propusă.
Limitându-se la sculptura în lemn din colecţiile muzeului, expoziţia nu își propune o abordare exhaustivă a subiectului, ci mai degrabă o prezentare cronologică a unor repere semnificative din evoluţia acestei tehnici artistice, în viziunea sculptorilor din România, pe parcursul secolului al XX-lea.
Lucrările selectate ilustrează câteva modalităţi prin care sculptorii români s-au raportat la noţiunea modernistă de "fidelitate faţă de materie", impusă de Brâncuşi şi generaţia lui, folosind tehnica cioplirii în lemn și polisajul, care implică lucrul direct cu materialul sculptural și absența intermediarilor (elevi, ucenici, angajaţi etc.), precum și transferarea interesului de la obiectul reprezentării, la proprietăţile și specificitatea materiei prime – în cazul de faţă lemnul.

În expunere sunt prezenţi artiști interbelici, care oscilează între un modernism clasicizant și forme radicale ale modernităţii, alături de sculptorii afirmaţi la sfârșitul anilor ’60 şi în anii ’70, perioadă de generalizare şi diversificare a expresiei abstracte, când sculptura în lemn devine un fenomen major, fiind stimulată de apariţia şi proliferarea simpozioanelor de sculptură în aer liber.

Publicul bucureştean este invitat vineri, 25 noiembrie 2011, ora 18.00, la vernisajul expoziţiei „Ion Nicodim, de-a lungul vieţii”, găzduită de Galeria „Dialog”, de la parterul Primăriei Sectorului 2, pentru a admira numeroase picturi, sculpturi, tapiserii, stampe şi alte obiecte cu valoare artistică.

Aflat cumva pe urmele lui Brancuşi, emigrat în Franţa în anii 80, Ion Nicodim practică o sculptură în lemn care ajunge la arhetipuri, construieşte cuiburi, înalţă inimi pe coloane şi se joacă monocrom: Licorna, Adam şi Eva, Inimi – Pietre de hotar.

Artistul vizual Ion Nicodim s-a născut la Constanţa, în 1932 şi a încetat din viaţă la Paris, la vârsta de 75 de ani. A absolvit Institutul de Arte Plastice din Bucureşti, iar între 1965 şi 1968 a avut o rezidenţă la Roma, iar ulterior, între 1977 şi 1983, o bursă la Paris, unde s-a şi stabilit. Artistul novator în multe privinţe a primit numeroase distincţii şi burse de-a lungul carierei, a avut peste 20 de expoziţii personale în România, Italia sau Franţa, a participat la mai mult de 50 de expoziţii de grup şi a realizat 15 lucrări de artă monumentală la Bucureşti, Constanţa, Ploieşti şi Paris.

Acum aproape un sfert de veac, criticul de artă Teodor Enescu, scria în revista „Arta”: „La tânărul constănţean apar ţărmuri de ape – cu secvenţe incipiente de partituri în albastru – peisaje cu îndeletniciri agricole, scene industriale şi peisaje urbane tratate deco-grafic, dar şi buchete de flori umile, pretext pentru densităţi calorice ale pastei dispuse în jerbă. Portrete şi autoportrete stau bornă pentru dialogul confesiv cu anturajul apropiat şi cu sinele, mereu încordat” (1987).

Una dintre cele mai neobişnuite lucrări ale artistului este mica biserică aflată în incinta Muzeului Naţional al Agriculturii din oraşul Slobozia, pe care a pictat-o în întregime. De asemenea, Ion Nicodim a semnat ilustraţiile unei cărţi cu texte de Emil Cioran, ce a fost dăruită de statul român fostului preşedinte al Franţei, Francois Mitterrand.

Printre distincţiile care i-au fost înmânate se numără, în anul 1992, Premiul Herder, acordat la Viena, în 1968, Premiul UNESCO la Roma şi Premiul Uniunii Artiştilor Plastici din România, în mai multe rânduri.

Lucrările găzduite de Galeria „Dialog”, până în luna ianuarie 2012, provin din colecţia artistului, a Muzeului Naţional de Artă al României, a Muzeului Naţional de Artă Contemporană, a Muzeului de Artă din Constanţa, a Muzeului Artelor Vizuale de la Galaţi, a Muzeului judeţean Buzău, cărora le mulţumim şi pe această cale.