obiecte personale

Muzeul Universitatii Politehnica din Bucuresti

Institutie gazda: 
Muzeul UPB
Exponate: 
carte
fotografie
obiecte personale
tehnica
Sectiune: 
Muzee
Vernisaj: 
3 Dec 2003 (All day)

Primul muzeu tehnic din Romania atestat documentar la 24.12.1884

In baza hotararii Biroului Senatului din data de 14.12.2000, rectorul a emis Decizia Nr. 42/52 privind infiintarea Comisiei pentru organizarea Muzeului Universitatii Politehnica din Bucuresti.
Comisia Nationala a Muzeelor si Colectiilor din Ministerul Culturii si Cultelor, analizand documentatiile transmise de UPB, a avizat infiintarea Muzeului Universitatii Politehnica din Bucuresti la data de 10.07.2001.

In luna septembrie 2001, s-a obtinut si avizul de specialitate al Muzeului Municipiului Bucuresti privind cladirile cu valoare de patrimoniu din incinta Polizu implicate in acest proiect prin care se arata ca sunt inscrise ca monumente de importanta nationala cladirile Scolii de Poduri si Sosele (corpurile A + B si F), ale Scolii de Arte si Meserii (corpurile L, T, O [partial], Cm, R, precum si corpurile M si N, urmand a fi declarat monument tehnic si corpul H Tunel Aerodinamic.

Prin Ordinul Ministerului Educatiei si Cercetarii Nr. 4825/24.10.2001 se aproba schimbarea destinatiei cladirilor corp M si N din incinta Polizu, din spatii de invatamant in spatii pentru Muzeul Universitatii Politehnica din Bucuresti.

In luna ianuarie 2002 s-a incheiat cu S.C. Proiect Bucuresti S.A. un contract privind elaborarea documentatiei Amenajarea Muzeului Universitatii Politehnica din Bucuresti.
In perioada februarie-decembrie 2003, s-au reabilitat si amenajat pentru expunere 5 spatii din corpul M, avand o suprafata totala de 285 metri patrati, treptat constituindu-se atat fondul muzeal cat si structura de personal a Muzeului, care in luna decembrie 2003 numara 8 persoane.

Muzeul Universitatii Politehnica s-a deschis oficial pe data de 3 decembrie 2003, cu inalta participare a Domnului Presedinte al Romaniei Ion Iliescu. Festivitatea de deschidere a fost prilejuita si de comemorarea a 185 de ani de la primele cursuri de inginerie in limba romana tinute de Gheorghe Lazar, in Bucuresti, la Scoala de la Sf. Sava si a 135 de ani de la prima atestare documentara a existentei Bibliotecii Centrale a Scolii.

Patrimoniul Muzeului, prezentat in spatiile expozitionale sau aflator in depozit (in vederea reconditionarii sau in rezerva expozitionala), s-a constituit din donatii si prin transferuri din gestiunile catedrelor.

Dintre donatii mentionam pe cele facute de sau in memoria: Valerian L. Ciofu, Radu Chisleag, Sandu Marin, Doina Mihail, Ovidiu Muntean, Mihai Popescu, Cerchez Lidia-Cecilia, Neculai Paduraru, Stefan Paraschiv, Antonio Eleutherio Suena de Carma (Portugalia), Hagin Faust (Germania), Georgescu Maria, Mihaela Andrei si Anca Dobrescu, Carese Bogdan, Vasile Toadere, Ecaterina Manilici, Silviu Dragomir, Bucur Constantin, Constantin Anton Rohr.

Au transferat obiecte la Muzeu urmatoarele facultati, catedre, departamente si colegii:

Colegiul Universitar nr. 2, Departamentul de fizica,
Catedra de rezistenta materialelor,
Catedra de inginerie chimica,
Catedra de tehnologie chimica anorganica,
Departamentul de management,
Laboratorul de combustibili.
Departamentul de cultura fizica si sport,
Catedra de telecomunicatii,
Catedra de ingineria si managementul elaborarii metalelor,
Catedra de procesarea materialelor si ecometalurgie,
Catedra de masini si sisteme de productie,
Facultatea de transporturi,
Catedra de chimie organica,
Catedra de echipament termotehnic clasic si nuclear,
Catedra de telecomenzi feroviare,
Catedra de mecanica fina,
Facultatea de energetica,
Catedra de material rulant cale ferata,
Catedra de stiinta materialelor si metalurgie fizica,
Catedra de hidraulica,
Facultatea de electrotehnica,
Facultatea de inginerie aerospatiala,
Facultatea de automatica si calculatoare.

Expozitia actuala, prezentata cu ocazia deschiderii Muzeului, este alcatuita din aproximativ 5000 de exponate foarte valoroase pe care va invitam sa le vizionati in Muzeul Universitatii Politehnica din Bucuresti.

 

 

Mirajul timpului - ceasuri de epocă la Muzeul Cotroceni

Institutie gazda: 
Muzeul Naţional Cotroceni
Exponate: 
colectii
obiecte personale
Sectiune: 
Muzee
Vernisaj: 
24 Mar 2010 - 18:00
Durata: 
24 Mar 2010 - 27 Jun 2010

Comunicat de presă

24 martie 2010
 

Expoziţie de ceasuri de epocă la Muzeul Naţional Cotroceni

Administraţia Prezidenţială şi Muzeul Naţional Cotroceni vă invită miercuri, 24 martie 2010, orele 18.00, în Spaţiile Medievale ale Muzeului Naţional Cotroceni la vernisajul expoziţiei ”Mirajul timpului”.

Expoziţia este organizată în colaborare cu prestigioase instituţii muzeale şi biblioteci din Bucureşti şi din ţară: Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Naţional al Literaturii Române, Muzeul Naţional Tehnic ”Prof. Ing. Dimitrie Leonida”, Muzeul Naţional Peleş, Muzeul Ceasului ”Nicolae Simache”, Ploieşti, Muzeul de Istorie Galaţi, Complexul Naţional Muzeal ”Curtea Domnească”, Târgovişte, Muzeul de Artă Braşov, Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii ”Ştefan Procopiu”, Iaşi, Muzeul Literaturii Române Iaşi, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I” Bucureşti, dar şi prin aportul unor colecţionari: Doru Fărcuş, Lucia Bunaciu, Cristian Scăiceanu.

În cadrul expoziţiei vor figura peste 100 de ceasuri de epocă, surprinzătoare prin mărime şi formă, inedite prin mecanism: ceasuri de buzunar, de mână, de birou, de voiaj, pendule. O parte dintre acestea au aparţinut unor domnitori români – Mihail Sturdza, Grigore Alexandru Ghica, regilor României – cravaşa cu ceas a regelui Ferdinand, ceasuri de masă ale reginei Maria, ceasuri ale regelui Carol al II-lea şi Mihai.

De asemenea, în expoziţie vor figura şi ceasuri care au aparţinut unor personalităţi române din sfera politică, ştiinţifică şi artistică precum: Barbu Catargiu, Mihail Kogălniceanu, mareşalul Alexandru Averescu, Nicolae Titulescu, Victor Place, Mihai Eminescu, Ion Heliade Rădulescu, Gala Galaction, Ion Creangă, Ştefan Procopiu, Theodor Aman, Iacob Mureşianu etc.

Printre curiozităţi se numără un ceas solar de secol XVIII, un ceas muzical cu imnurile ”Deşteaptă-te române” şi ”Trăiască regele”, două ceasuri butonieră, ceasul ştampilă, o clepsidră de buzunar, o împletitură din păr de călugăr pentru susţinerea ceasului de buzunar (colecţia de orologerie Doru Fărcuş).

Expoziţia este completată de calendare interesante prin vechimea tipăriturii şi prin însemnări (calendare despre fazele lunii şi zodii, despre sărbătorile strămoşilor, calendarul pictat de regina Elisabeta, calendarul reginei Maria), dar şi de scrisori cu ştampile ce indică timpul DIM (dimineaţa) şi SEARA (seara) utilizate de Poşta Română începând cu 1 aprilie 1869 şi folosite până în 1877 (colecţia Cristian Scăiceanu).

Expoziţia ”Mirajul timpului”, iniţiată de Muzeul Naţional Cotroceni se doreşte a fi înainte de toate un îndemn la reevaluarea semnificaţiei TIMPULUI – prieten sau rival, dar parte a existenţei umane.

Expoziţia va fi deschisă publicului în perioada 24 martie – 24 mai 2010, şi va putea fi vizitată între orele 9.30 – 17.30.

Sponsor principal: Apa Nova

Partener: Konica Minolta

Parteneri media: Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio Bucureşti, Radio France Internaţional, Agenţia Naţională de Presă "Agerpres", Cronica Română, România Liberă, Căminul, Casa Lux, Şapte Seri, Traveller Magazin, Revista Istorie şi Civilizaţie, Onlinegallery.ro, LiterNet.ro

Simfonia meniului

Institutie gazda: 
Muzeul Naţional Cotroceni
Exponate: 
obiecte personale
sticlarie
vestimentaţie
Sectiune: 
Fashion
Muzee
Vernisaj: 
16 May 2009 (All day)

COMUNICAT DE PRESĂ - 19 mai 2009

Expoziţie de meniuri regale şi cărţi poştale cu familia regală la Muzeul Naţional Cotroceni

Muzeul Naţional Cotroceni a vernisat sambata, 16 mai 2009, expoziţiile "Simfonia meniului" şi "Familia regală din România în cărţi poştale ilustrate".

Expoziţia „Simfonia meniului” este realizată de Muzeul Naţional Cotroceni în colaborare cu Muzeul Militar Naţional "Regele Ferdinand I", Asociaţia "Ospeţia din România" şi Arhiva şi biblioteca Ion C. Rogojanu.

În cadrul expoziţiei, este evocată atmosfera rafinată de la Curtea Regală prin reconstituirea servirii unui dejun regal, în sufrageria regală, prin prezentarea unui meniu oficial, cel de la încoronarea lui Ferdinand şi a Mariei ca suverani ai României Mari, 15 octombrie 1922 la Alba Iulia, şi a unui meniu tradiţional românesc, servit la masa regală la 5 ianuarie 1915.

Mai sunt expuse şi documente reprezentând meniuri servite la dejunurile şi dineurile regale în perioada regilor Carol I, Ferdinand I şi Carol al II-lea, meniuri servite la dejunuri şi banchete date în onoarea unor personalităţi ale vieţii politice şi culturale (Ion I.C. Brătianu, Take Ionescu, gen. H. Berthelot, Mihail Manoilescu, actriţa Marioara Ventura,purtând şi semnăturile acestora etc), alături de meniuri servite în renumite restaurante româneşti şi franceze, cărţi vechi de bucate, dar şi serviciul din cristal de Boemia al reginei Maria, servicul de sparanghel, trusă de tacâmuri din argint, folosite la mesele regale. Deoarece de cele mai multe ori, dejunurile şi dineurile regale erau însoţite de audiţii muzicale, în expoziţie vor figura şi partituri dedicate celor două regine, Elisabeta şi Maria, partituri semnate de clasici ai muzicii Carl Ziehrer şi Iosif Ivanovici. De asemena, pe parcursul vizitei, publicul va audia valsuri (printre care şi Valsul Cotrocenilor de Carl Ziehrer, capelmaistru al regelui Carol I ) şi marşuri compuse de către Johann Strauss, Carl Ziehrer, Iosif Ivanovici.

Expoziţia "Familia regală a României în cărţi poştale ilustrate", ediţia a doua, este realizată în colaborare cu Muzeul Municipiului Bucureşti şi Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, şi continuă şirul manifestărilor de la Muzeul Naţional Cotroceni, dedicate cartofiliei. Vizitatorii vor surprinde familia regală a României în diverse ipostaze – la serbările dedicate zilei de 10 Mai, la trecerea în revistă a trupelor, la manevrele regale, la balurile de la Curtea Regală, în Sala Tronului etc. Expoziţia încearcă totoodată să descopere interesul pentru aspectul documentar al cărţii poştale, constituindu-se într-un izvor pentru istoriografia românească.

Partener: Konica Minolta, Alpha Bank, Ramada Majestic, Cramele Halewood, Biborţeni, P&G

Parteneri media: Agenţia Naţională de Presă "Agerpres", Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio Bucureşti, Onlinegallery.ro, Cronica Română, Ziua, Şapte Seri, Revista Căminul.

 

Simfonia meniului

Masa şi alimentaţia este parte integrantă a vieţii cotidiene, deoarece fiecare individ trebuie să se hrănească pentru a trăi. De-a lungul timpului modul de a găti a evoluat, astfel că au apărut adevărate tratate de gastronomie. Oamenii – atât cei obişnuiţi cât şi cei de rang înalt – au devenit mai preocupaţi de gustul mâncărurilor, calitatea luând locul cantităţii. Noţiunea de „gust“ a căpătat o importanţă nouă în domeniul alimentar, ca şi manierele din timpul mesei.

Odată cu trecerea timpului şi toleranţa faţă de diversitatea gusturilor s-a accentuat, după cum stă drept mărturie dictonul latin „De gustibus non est disputandum“, amintit în lucrarea „Arta de a găti bine“ apărută în anul 1647 în Franţa. Această toleranţă se vădea dealtfel şi în modul de a servi mâncărurile la masă – acel mod de a servi cunoscut în secolul al XIX-lea sub numele de „service à la française“. În celălalt mod, „service à la russe“, care i-a urmat celui francez şi pe care îl practicăm şi astăzi, felurile ce alcătuiesc meniul sunt aduse unul după altul şi prezentate fiecărui mesean, care în mod normal, trebuie să guste din toate. În vechiul „service à la française“, dimpotrivă felurile de mâncare erau puse pe masă în acelaşi timp, aşa cum se procedează la bufetele actuale. Vechile cărţi de bucate şi manuale pentru majordomi, precizau că înmulţirea felurilor de mâncare însemna o modalitate de a se lua în consideraţie marea diversitate a gusturilor.

Aşadar, bucătăria se înnoia continuu şi constant, posibilitatea de a lansa moda în acest domeniu, aparţinând bineînţeles marilor familii regale şi bucătăriilor acestora. În acest context se încadra şi familia regală a României, care urma preceptele bucătăriei franceze.

În general, toate cărţile de bucate prezintă o serie de meniuri şi modul de preparare al acestora. Ce este acela un meniu? Este o listă care cuprinde felurile de mâncăruri şi de băuturi servite la o masă. De obicei, textele respective sunt prezentate într-un decor ornamental sau, chiar mai mult, într-un decor „historiat“, adică însoţit de o poveste în imagini. De regulă, textele acestor meniuri sun în franceză, limba gastronomiei, dar, apar şi localizări obţinute prin formula „à la roumaine“.

În cadrul expoziţiei „Simfonia meniului“ ne vom aduce aminte de atmosfera rafinată de la Curtea Regală a României, prin reconstituirea unui dejun regal, în sufrageria regală a Palatului Cotroceni, prin pregătirea unui meniu oficial, cel de la încoronarea lui Ferdinand şi a Mariei ca suverani ai României Mari, la 15 octombrie 1922 la Alba lulia şi a unui meniu tradiţional românesc, servit la masa regală la 5 ianuarie 1915.

Sunt expuse documente reprezentând meniuri servite la dejunurile şi dineurile regale în perioada regilor Carol I, Ferdinand I, Carol al II-lea, unele dintre ele purtând chiar semnăturile acestora.

Pornind de la aceste meniuri, putem reface pas cu pas, modul în care mâncau membrii familiei regale române, la ce ore luau dejunul, cina şi ce protocol trebuia îndeplinit cu acest prilej.

În timpul regelui Carol I, orele de masă erau stabilite de către acesta şi respectate întocmai.

Monarhul se trezea la ora 5.00 dimineaţa, iar la ora 6.00 lua micul dejun singur sau împreuna cu regina Elisabeta. Dejunul se servea la Sinaia la ora 12.00, oră obligatorie, dejunurile regale nefiind prea abundente sau prelungite, ci dimpotrivă, unele chiar austere. Atunci când se aflau la Bucureşti, regele Carol I şi regina Elisabeta luau dejunul la orele 13.00 întotdeauna singuri, iar în fiecare duminică şi miercuri îi aveau ca oaspeţi pe principele Ferdinand, principesa Maria, însoţiţi duminica şi de copiii lor.

Viaţa cotidiană la curtea Regelui Ferdinand I (1914 - 1927)

Institutie gazda: 
Muzeul Naţional Cotroceni
Exponate: 
carte
colectii
mobilier
numismatica
obiecte personale
vestimentaţie
Sectiune: 
Muzee
Durata: 
23 May 2007 - 23 Jul 2007

Comunicat de presa - 23 mai 2007

Administratia Prezidentiala si Muzeul National Cotroceni va organiza in perioada 23 - 24 mai 2007 cea de-a XII-a editie a Colocviului National de Istorie, Istoria Artei Decorative, Conservare-Restaurare si Relatii Publice. Colocviul se va desfasura pe sectiuni, in cadrul carora vor sustine lucrari specialisti din muzee si institutii de gen din Bucuresti si din tara: Constanta, Craiova, Golesti, Iasi, Pitesti, Timisoara, Targoviste, Sinaia. Se vor dezbate subiecte legate de viata cotidiana, personalitati politice si culturale a caror activitate este legata de ansamblul Cotroceni, probleme de conservare si restaurare a patrimoniului, ca si dezbateri asupra criteriilor de clasare a patrimoniului din muzee.

In cadrul Colocviului National va fi vernisata in ziua de 23 mai 2007, ora 14.00 expozitia "Viata cotidiana la Curtea Regelui Ferdinand I (1914-1927)" dedicata comemorarii a 80 de ani de la moartea regelui Ferdinand (iulie 1927). La organizarea expozitiei au colaborat Muzeul Militar National "Regele Ferdinand I", Muzeul National de Istorie a Romaniei, Muzeul National Filatelic si Arhivele Nationale ale Romaniei.

Am ales aceasta tematica in primul rand pentru faptul ca viata cotidiana este un segment mai putin cercetat in istoriografia romaneasca si in al doilea rand pentru ca Muzeul National Cotroceni un este altceva decat fostul Palat Regal Cotroceni, locul unde regele Ferdinand a petrecut cea mai mare parte a vietii, alaturi de familia sa. Expozitia ilustreaza cateva aspecte legate de modul de viata al familiei regale Ferdinand si Maria: relatiile de familie, vestimentatia, alimentatia, timpul liber, urmarind astfel si valorificarea patrimoniului detinut de Muzeul National Cotroceni si de catre celelalte muzee colaboratoare.

Vor fi expuse fotografii si carti postale cu membrii familiei regale in diverse ipostaze, invitatii la diferite manifestari, scrisori cu semnatura regelui si a reginei, programul Serbarilor Incoronarii din octombrie 1922, farfurii ornamentale de portelan, busturi, cromolitografii, medalii (Medalia Incoronarii), ordine (Colanul "Ordinului Regele Ferdinand I") si plachete emise cu ocazia diverselor evenimente de la Curtea Regala ca si obiecte de imbracaminte care au apartinut familiei regale: uniforma de maresal a Regimentului de Escorta Regala, model 1924, mare tinuta - care a apartinut regelui Ferdinand, o uniforma de adjutant regal, model 1895, mare tinuta, costumul de sora de caritate al reginei Maria, bluza de marinar care a apartinut principelui Carol si alte obiecte de vestimentatie care au apartinut familiei regale (ie, pieptar, rochie de copil).

Modul cum mancau membrii familiei regale si ce alimente preferau va fi reprezentat prin expunerea unor liste de meniuri care se serveau la mesele regale, a unor platouri, servicii de masa, de aperitive, pahare, suporturi de pahare si de ou din faianta, portelan si metal argintat. Vor mai fi expuse si carti scrise de regina Maria, sau purtand dedicatii ale acesteia, carti din biblioteca Regelui Ferdinand cu cifrele regale, albume de familie, corespondenta. Nu va lipsi din expozitie "Constitutia din 1923" in original, purtand semnaturile membrilor guvernului.

Expozitia va fi deschisa in perioada 23 mai - 23 iulie 2007.

Tot in cadrul Colocviului National se va desfasura incepand de la orele 18.30 un recital vocal instrumental sustinut de soprana Raluca Oprea, violonista Elena Iordachescu si pianistul Cristian Vais. In program vor figura lucrari de: Giacomo Puccini, Antonin Dvorak, Serghei Rahmaninov, Maurice Ravel, Henri Duparc, Claude Debussy, Francisc Poulenc, Astor Piazzola, George Cavadia, George Grigoriu.

Parteneri media: Onlinegallery.ro, Historia, Sapte Seri, Radio Romania Actualitati, Radio Romania Cultural.

Sponsori: Gealan, Roche, Seroussi

Apartament francez - Muzeul Naţional Cotroceni

Institutie gazda: 
Muzeul Naţional Cotroceni
Exponate: 
mobilier
obiecte personale
pictura
Sectiune: 
Muzee
Locatia expozitiei: 

Etajul II

Expoziţie permanentă

Piese cu valoare de exceptie se întalnesc si în acest apartament compus din dormitor si salon, atmosfera sa intima fiind creata de stiluri mult distantate în timp, ce respira însa acelasi aer francez. Plasat în spatiul ocupat initial de camera copiilor reginei, dormitorul asociaza piesele sale in stil rocaille decoratiei interioare cu opriginala stucatura preluata din salonul norvegian, desenul fiind reluat si în tesatura covorului.

În urmatoarea încapere este distribuit un salon (canapea si doua fotolii) confortabil, cu picioare cambrate si spatar înalt înclinat spre spate, imbracat cu tapiserie manuala ("verdure"), având cadrul din lemn sculptat, cu tipicul decor floral pe centura. El apartine stilului creat in timpul regentei lui Filip d'Orléans - stilul Régence. Vitrina si comoda dispuse în interior poarta semnatura lui Henri Martin. Acesta, împreuna cu fratele sau Guillaume, descopera lacul ulterior cunoscut sub denumirea de Vernis-Martin, primind din partea regelui Ludovic al XV-lea titlul de vernisori ai Curtii Regale. Panourile pictate pe fond auriu cu peisaje policrome, scene pastorale si de gen, capata stralucire datorita noilor lacuri, ele inlocuind panourile chinezesti importate, desprinse de pe cufere si paravane, al caror aspect sumbru nu mai corespundea acestui stil suplu si luminos.

Alte doua piese, o masa si o pianina, realizate un secol mai târziu, apartin stilului seconde Empire sau, cum mai este cunoscut, Napoleon III. Aparent asemanatoare pieselor de tip Boulle, ele pastrându-si valoarea artistica, sunt graitoare pentru practica de reinterpretare a modelelor din trecut, materialele folosite - celuloidul ce înlocuieste bagaua sau zincul aurit în locul bronzului - anuntând o noua perioada în arta ebenisteriei, ce are la baza productia de serie.

O scena de gen apartinand scolii germane si trei peisaje, dintre care unul semnat Paul Desiré Trouillebert (1829-1900), împreuna cu sculptura din bronz "Portret de femeie", de Jean Antoine Houdon (1741-1828), sporesc valoarea artistica a apartamentului.

(Extrase din ghidul Muzeului National Cotroceni)