gravură

Vernisaj: miercuri, 21 decembrie, ora 18.00
Durata: 22 decembrie 2011 – 25 martie 2012
Locul: Muzeul Naţional de Artă al României, Calea Victoriei 49-53
Program de vizitare: miercuri – duminică, 10.00 - 18.00
Gratuit: prima miercuri din fiecare lună

Muzeul Naţional de Artă al României vă invită miercuri, 21 decembrie, ora 18.00 la vernisajul expoziţiei Arta cositorului în colecţiile Muzeului Naţional de Artă al României.

Expoziţia prezintă aproximativ 100 de obiecte din cositor aflate în patrimoniul secţiilor de Artă Veche Românească şi de Artă Decorativă ale MNAR – piese laice şi religioase, obiecte de uz cotidian sau decorative realizate în secolele XVI – XX în ateliere din Transilvania, dar şi în centre europene din spaţiul german, elveţian, din Boemia sau Silezia.

Dacă în secolele XIV-XVI obiectele din cositor erau destul de rare şi constituiau apanajul micii aristocraţii, în secolele XVII-XVIII ele erau considerate „argintăria” clasei de mijloc a societăţii.

Până în secolul al XVI-lea au fost produse în principal obiecte funcţionale, utilitare. Odată cu dezvoltarea breslelor, la jumătatea veacului al XVI-lea, apar categorii de piese cu scop exclusiv ornamental.

Breslele au jucat un rol determinant în organizarea şi perfecţionarea meşteşugului cositoritului, iar statutele acestora reglementau, pe lângă organizarea internă, şi marcarea obiectelor. Fiecare meşter era astfel obligat să utilizeze o marcă proprie.

Pentru specialişti, mărcile constituie elemente esenţiale în identificarea nu doar a meşterului şi a centrului de producţie, ci şi a calităţii materiei prime folosite.

În expoziţie sunt prezentate obiecte reprezentative din toate tipurile existente în colecţie: pocale şi căni ceremoniale de breaslă, căni cu forme şi utilizări diverse, clondire, talere, farfurii, sfeşnice, statuete etc.

Prin formă, decor şi ornamentaţie, piesele expuse ilustrează o diversitate de stiluri şi tendinţe artistice, de la goticul târziu, la Renaşterea germană, baroc, rococo, până în secolul al XIX-lea când abundă producţia de obiecte lucrate în maniera vechilor stiluri.

Printre cele mai spectaculoase obiecte din expoziţie se numără talerul gravat datând din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, realizat de meşterul Albrecht Preisseisin în celebrul atelier de la Nürnberg, sau talerul ornamental „Învierea” din secolul al XVII-lea, decorat în manieră renascentistă cu scena Învierii în partea centrală, iar pe bordură cu figuri de arhangheli purtând însemnele Patimilor, înscrise în medalioane perlate.
Alte categorii de piese remarcabile sunt: cănile de cârciumă transilvănene din secolele XVI – XVII, talerele de nuntă, dăruite de membrii breslelor tinerilor căsătoriţi, o serie de obiecte utilitare cu forme speciale, precum şi piesele decorate cu scene religioase, cu scene de vânătoare sau cu motive bahice.

Expoziţia este însoţită de un catalog ce repertoriază întreaga colecţie de obiecte din cositor a Muzeului Naţional de Artă al României, pe tipuri de obiect, respectând cronologia meşterilor şi atelierelor.

Expoziţie dedicată lui Theodor Aman la Muzeul Naţional Cotroceni

Comunicat de presă
24 martie 2011

Muzeul Naţional Cotroceni vă invită joi, 24 martie 2011, orele 18.00, în Spaţiile Medievale, la vernisajul expoziţiei ”Theodor Aman, pictor şi gravor”.

Organizată în colaborare cu prestigioase instituţii muzeale din Bucureşti şi din ţară: Muzeul "Theodor Aman", Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul de Artă Craiova, Muzeul de Artă Constanţa, Muzeul Naţional Brukenthal, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Naţional de Istorie a României, Complexul Muzeal Arad, Biblioteca Academiei Române, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, Complexul Muzeal Naţional "Moldova" Iaşi - Muzeul de Artă, Muzeul de Artă Braşov, expoziţia este prilejuită de împlinirea a 180 de ani de la naşterea, respectiv 120 de ani de la moartea, marelui pictor şi grafician.

Theodor Aman s-a născut la 20 martie 1831, la Câmpulung-Muscel. A luat lecţii de desen cu pictorul Constantin Lecca, la Şcoala Centrală din Craiova, după care, în 1850 a plecat la Paris. În capitala Franţei a studiat pictura la Şcoala de Arte Frumoase, sub îndrumarea lui Michel Martin Drolling şi François Edouard Picot. A revenit în ţară în anul 1857, afirmându-se deja ca o personalitate cunoscută a penelului. Atelierul său erau un loc monden ce atrăgea protipendada, fiind caracterizat de Al. Tzigara Samurcaş „...ca singurul centru artistic în care se aduna elita bucureşteană a timpului.” Numele său a rămas în istoria artei româneşti nu doar prin valoarea operelor semnate, ci şi prin contribuţia avută la întemeierea primei Şcoli de Belle-Arte de la Bucureşti (1864), al cărui director şi prim profesor de pictură a fost. Opera lui Theodor Aman a oscilat între romantism, academism şi impresionism, fără însă a exista o demarcaţie strictă între ele. În ceea ce priveşte tematica abordată de Theodor Aman în lucrările sale – pictura istorică, portretul, scenele orientale şi de gen, peisajul, natura statică – toate aceste subiecte se regăsesc în cadrul expoziţiei, prin lucrări de o mare valoare patrimonială. Tehnicile folosite de Theodor Aman pentru realizarea operei sale sunt atât pictura de şevalet, cât şi gravura şi desenul. De asemenea, opera sa se împarte în lucrări de mari dimensiuni (mai ales în cazul compoziţiilor eroice inspirate din trecutul patriei şi al portretelor istorice) şi lucrări pe suprafeţe reduse (în care aborda subiectele contemporane şi ale vieţii cotidiene).
Astfel, printre cele mai reprezentative compoziţii inspirate de trecutul naţional, prezente pe simeza Muzeului Naţional Cotroceni se numără: ”Mihai Viteazul primind solii turci cu daruri din partea sultanului”, ”Unirea Principatelor”,”Proclamarea Unirii (votul de la 24 ianuarie 1859)”, ”Bătălia cu facle a lui Vlad Ţepeş”, ”Bătălia de la Plonin” etc.
Theodor Aman a fost şi cel mai valoros portretist român, realizând portrete istorice, portrete ale unor personalităţi politice ale vremii sale, ale unor membri ai familiei, cât şi o întreagă suită de chipuri a căror identitate s-a pierdut odată cu trecerea timpului. În expoziţie se vor regăsi binecunoscutele portrete ale lui ”Tudor Vladimirescu” - 1879, ”Alexandru Lăpuşneanu”, ”Carol I” - 1874 (gravură), ”Portretul spătarului Mihail Cantacuzino”, ”Nicolae Racoviţă”, ”Ion Eliade Rădulescu” - 1869 (gravură), ”Cezar Bolliac” - 1876 (gravură) etc., alături de cele ale membrilor familiei artistului: ”Pepica Aman” - 1856, ”Portretul Aristiei Aman” - 1856, ”Portretul lui Alexandru Aman” - 1856, ”Ana Aman” - 1879, ca şi un ”Autoportret” (gravură) etc.

Un alt subiect preferat al lui Th. Aman a fost cel oriental, ilustrat în expoziţie prin lucrările reprezentând odalisce şi cadâne: ”Odaliscă cu narghilea” - 1879, ”Odaliscă cu mandolină”, ”Odaliscă cu mărgele” (gravură), ”Cadână cu fes” (gravură), ”Cadână” - 1872, alături de peisaje şi naturi statice, care apar ca teme de sine stătătoare în a doua parte a carierei maestrului, prezente deopotrivă în cadrul expoziţiei: ”Peisaj”, ”O vedere din Bughea la Câmpulung”, ”Pe o bancă în Cişmigiu” - 1879, ”Petrecere în grădină”, ”Corăbii în portul Constanţa”, ”Portiţa din grădină”, ”Pomieră cu cireşe”, ”Natură statică cu cireşe”, ”Coşul cu struguri”, ”Natură moartă cu liliac” - 1880.
Expoziţia organizată la iniţiativa Muzeului Naţional Cotroceni cuprinde un număr de peste 130 de lucrări (picturi, gravuri şi desene), precum şi un set de obiecte personale care au aparţinut artistului – sigiliu cu iscălitura pictorului, cutie cu pensule, paletă şi lauri oferită de elevii artistului cu dedicaţia ”Maestrului nostru Th. Aman de diua omastică 1891. Elevii Şcolei de Belle-Arte”.
Potrivit istoricului de artă dr. Adrian Silvan Ionescu, care s-a aplecat asupra vieţii şi operei lui Theodor Aman: ”de la întoarcerea sa în ţară, în 1857, şi până la moartea survenită în august 1891, Theodor Aman a fost animatorul vieţii artistice bucureştene. Iar, timp de mai bine de un deceniu, începând din 1864, a fost cel mai bine cotat artist român, cel mai des premiat şi beneficiar al celor mai substanţiale achiziţii pentru pinacotecile din Bucureşti şi Iaşi. În multe privinţe un inovator, admirabil pedagog, teoretician judicios, personalitate de factură renascentistă prin multiplele sale pasiuni şi aplicaţii artistice, Theodor Aman a fost, prin excelenţă, primul artist modern în ţinuturile româneşti”.
Vernisajul va fi urmat de un concert susţinut de Viniciu Moroianu – pian, Simina Croitoru – vioară, Clementina Ristea – pian, Ştefan Popov – bariton, Simona Neagu – soprană, Adina Cocargeanu – pian.

Programul oferit de Muzeul Naţional Cotroceni cuprinde fragmente din repretoriul concertului dat în casa lui Theodor Aman la 28 februarie 1879, cu prilejul uneia dintre seratele muzicale pe care acesta le găzduia deseori (fiind un pasionat violoncelist şi organizator de concerte de înaltă ţinută în atelier) şi anume: Giuseppe Verdi – arie din opera ”Traviata”, Wolfgang Amadeus Mozart, arii din operele ”Nunta lui Figaro” şi ”Don Giovanni”; Henri Vieuxtemps – Fantezie capriciu pentru vioara, Johann Sebastian Bach – Preludiu şi Fuga în la minor, Frédéric Chopin - Studiu în do minor, Robert Schumann - ”Pasărea - profet” din ”Scene de pădure”, op. 82.
Expoziţia va fi deschisă publicului în perioada 24 martie – 29 mai 2011, şi va putea fi vizitată de marţi până duminică între orele 9.30 – 17.30.
Expoziţia beneficiază şi de un catalog, care va putea fi achiziţionat de către public, de la magazinul de prezentare al muzeului, deschis între orele 9.30 – 17.30.

Partener principal: Apa Nova
Sponsor principal: Alpha Bank
Partener: Konica Minolta
Parteneri media: Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Bucureşti FM, RFI Romania, Agenţia Naţională de Presă "Agerpres", Cronica Română, România Liberă, Căminul, Şapte Seri, Traveller Magazin, Revista Istorie şi Civilizaţie, Onlinegallery.ro, LiterNet.ro, Senso TV, Revista online Art Out, Revista ”Vacanţe la ţară”, Fundaţia Culturală ”Magazin Istoric”.

13 septembrie – 18 octombrie 2009
 

HORIA DAMIAN, perioada 1930-1946

Desene şi picturi din muzeele şi colecţiile româneşti la palatul Mogoşoaia

Desfăşurată sub înaltul patronaj al Preşedintelui Traian Băsescu, expoziţia va fi inaugurată cu lansarea substanţialei monografii Horia Damian, duminică 13 septembrie 2009, orele 17, la palatul Mogoşoaia.

Horia Damian (născut în 1922), unul dintre cei mai importanţi artişti români din diaspora, s-a afirmat încă de la prima sa expoziţie, Bucureşti 1942, în care fost  achiziţionat de marele colecţionar Zambaccian. Studiază la Paris, cu o bursă de stat, şi  lucrează cu   Fernand Léger şi André Lhote, stabilindu-se   în Franţa. După participarea la Bienala de la Veneţia din 1952, pentru Horia Damian începe o importantă carieră expoziţională internaţională. Prezenţa sa, în vara lui 1968, ca artist francez în cea mai importantă expoziţie de artă  abstractă deschisă la Bucureşti, marca o definitivă recunoaştere a personalităţii sale artistice. Architect ca formaţie, pictor, desenator şi sculptor ca expresie, Horia Damian este un artist vizionar care abordează câteva simboluri (elementul arhitectonic, universul, omul) dintr-o perspectivă ce transgresează istoria în mit.

Istoricul de arta dr. Radu Varia, curator vreme de mai multe decenii al lui Horia Damian, a întreprins un studiu monografic aprofundat, recuperând într-un volum de excepţie opera timpurie risipită în colecţii private şi muzeale din România şi reunindu-le acum, pentru prima oară, într-o expoziţie, la Palatul Mogoşoaia.

Cabinetul de Desene si Gravuri al Muzeului National de Arta al Romaniei prezinta incepand cu data de miercuri, 22 februarie 2006, expozitia temporara "Maestrii gravurii cu daltita", deschisa publicului pana la finele lunii octombrie 2006 în cadrul Galeriei de Arta Europeana. Cele aproximativ 40 de lucrari prezente in expozitie, selectate din colectia de gravura europeana a cabinetului, ilustreaza evolutia acestei tehnici de-a lungul a patru secole (XVI - XIX).

În expozitie sunt prezenti maestri gravori precum Marcantonio Raimondi, Lucas van Leyden, Albrecht Dürer, Hendrick Goltzius, Abraham Bosse, Luigi Calamatta sau Paolo Mercuri - artisti formati in diverse spatii culturale, inovatori ai tehnicii gravurii cu daltita si care abordeaza o tematica variata, emblematica pentru epocile carora le apartin.

Aparuta la mijlocul secolului al XV-lea din nevoia de a multiplica imagini care sa poata fi difuzate pe scara larga si la un pret cat mai scazut, gravura cu daltita cunoaste o evolutie constanta legata de piata de arta pana spre sfarsitul secolului al XIX-lea, cand va fi inlocuita de tehnica fotografica. Dedicata in principal reproducerii dupa lucrari celebre ale unor artisti de renume, tehnica gravurii cu daltita isi va diversifica limbajul de-a lungul secolelor, iar editarea de gravuri va deveni o industrie infloritoare, inlesnind schimbul de idei artistice. Folosind un repertoriu formal destul de limitat, maestrii gravori dovedesc o virtuozitate tehnica extraordinara si o deplina stapanire a compozitiei.

Aceasta este cea de-a noua expozitie organizata de Cabinetul de Desene si Gravuri al Muzeului National de Arta al Romaniei si face parte dintr-un ciclu dedicat tehnicilor grafice.