gravuri

Faţete ale conştiinţei. Capriciile lui Goya

Institutie gazda: 
Muzeul Naţional de Artă al României
Exponate: 
gravură
Sectiune: 
Muzee
Vernisaj: 
25 Mar 2010 - 18:00
Durata: 
26 Mar 2010 - 30 May 2010
Locatia expozitiei: 

Sălile Kretzulescu

Program: 

miercuri – duminică,
10.00 - 18.00 (octombrie-aprilie)
11.00 - 19.00 (mai- septembrie)

Gratuit: prima miercuri din lună
Muzeul Naţional de Artă al României, Ambasada Regatului Spaniei în România şi Institutul Cervantes din Bucureşti vă invită joi, 25 martie 2010, orele 18.00 la vernisajul expoziţiei 
Faţete ale conştiinţei. Capriciile lui Goya.
 
Vernisajul va avea loc în Sălile Kretzulescu ale MNAR, în prezenţa doamnei Roxana Theodorescu, Director General al Muzeului Naţional de Artă al României, a Excelenţei Sale domnul Estanislao de Grandes Pascual, Ambasadorul Regatului Spaniei în România şi a domnului Juan Carlos Vidal, Director al Institutului Cervantes din Bucureşti.
 
Expoziţia prezintă cele 80 de gravuri din celebra serie a Capriciilor, realizată de pictorul spaniol Francisco de Goya (1746-1828) şi publicată în perioada 1797-1799.
 
De un mare impact vizual, aceste gravuri suscită interesul deopotrivă cunoscătorilor şi celor care le văd pentru prima oară, nu numai datorită valorii artistice şi calităţilor tehnice, dar şi datorită mesajului moral transmis şi titlurilor incitante – cel mai cunoscut fiind Somnul raţiunii naşte monştri.
 
Capriciul,gen de gravură cu subiect liber, de la detaliul decorativ la compoziţia fantastică,este în accepţia lui Goya motiv de acidă satiră socială. Goya sancţionează – cu ironie, amărăciune sau severitate – slăbiciunile şi viciile umane: corupţia, prostituţia, şarlatania, vanitatea, infatuarea şi stupiditatea. Săgeţile lui ţintesc nu numai masele populare, ci şi clerul, înalţii demnitari şi aristocraţia.
 
Primele 36 de imagini ating teme precum dragostea, educaţia greşită a copiilor, căsătoriile de convenienţă, cruzimea părinţilor, prostituţia, lăcomia ş.a. Gravurile de la 37 la 42 conţin scene în care personajele principale sunt măgarii, ca efigii ale imposturii în diverse domenii ale vieţii publice şi private. În ultimele 38 de planşe, Capriciile dezvăluie o lume supranaturală, populată de spirite, vrăjitori, călugări şi creaturi monstruoase.
 
Conţinutul critic al Capriciilor a provocat nemulţumirea Inchiziţiei, fapt care a blocat răspândirea gravurilor. Planşele au fost retrase rapid din vânzare, iar Goya a dăruit regelui plăcile gravate precum şi exemplarele nevândute, salvându-se astfel întreaga serie. Plăcile gravate apar în inventarul Calcografiei Naţionale din 1803 şi au fost folosite pentru mai multe tiraje postume.
 
Gravor talentat şi inovator în domeniu, Goya realizează Capriciile combinând tehnicile acvaforte şi acvatinta, pentru a obţine semitonuri şi efecte dramatice de clarobscur.
 
Gravurile sunt însoţite de comentariile originale ale artistului, păstrate în manuscris pe exemplarele din primele tiraje aflate în colecţiile Muzeului Prado şi ale Bibliotecii Naţionale din Madrid, care explică titlurile, uneori enigmatice, sau completează mesajul imaginii. Seria expusă acum la Bucureşti a fost imprimată în 1929, într-o ediţie limitată, cu ocazia Expoziţiei Universale de la Sevilia.
 
Expoziţia beneficiază de manifestări conexe: 
în data de 28 aprilie în sala de expoziţie va avea loc conferinţa "Goya în literatură", susţinută de Leonardo Romero Tobar, profesor la Universitatea din Zaragoza, iar pe 18 aprilie şi 23 mai, de la ora 11.30, tot în expoziţie are loc proiecţia filmului artistic biografic "Goya la Bordeaux" (Spania, 1999, regia Carlos Saura).

 

Întâlnire cu Rembrandt - 400 de ani de la naşterea artistului

Institutie gazda: 
Muzeul Naţional de Artă al României
Sectiune: 
Muzee
Vernisaj: 
18 May 2006 (All day)
Durata: 
19 May 2006 - 30 Jul 2006
Locatia expozitiei: 

Corp Ştirbei

Expozitia aniversara Intalnire cu Rembrandt - 400 de ani de la nasterea artistului. Pictura, desen, gravura din colectiile Muzeului National de Arta al Romaniei si Bibliotecii Academiei Romane este totodata si prima expozitie monografica Rembrandt din Romania.

Expozitia isi propune sa ilustreze creatia lui Rembrandt si larga ei influenta asupra contemporanilor printr-o selectie de 120 de lucrari din colectiile Muzeului National de Arta al Romaniei si ale Bibliotecii Academiei Romane, alcatuita din 8 picturi, 4 desene si 100 de gravuri.

Lucrarile de pictura din expozitie ilustreaza fenomenul academiei Rembrandt, prin prezenta catorva panze ale unora dintre elevii sai (Govert Flinck, Samuel van Hoogstraten, Bernardo Kiel) si ale atelierului, alaturi de compozitia Haman in fata Esterei, binecunoscuta capodopera a Muzeului National de Arta al Romaniei, a carei apartenenta la opera lui Rembrandt a fost elucidata gratie cercetarilor fundatiei Rembrandt Research Project din Amsterdam. Faptul ca aceasta compozitie comporta doua straturi cronologic diferite, o prima varianta pictata de Rembrandt in jurul anului 1635 si o a doua executata de un elev care se presupune ca a reluat subiectul sub supravegherea maestrului in anii 1660, face din ea un bun exemplu pentru complexitatea fenomenului mostenirii rembrandtiene.

Opera de gravor a lui Rembrandt este foarte bine reprezentata in expozitie printr-o selectie de 100 de lucrari inedite ce provin in marea majoritate din colectia Bibliotecii Academiei Romane. Patrimoniul de gravuri realizate de Rembrandt apartinand Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Romane s-a constituit in principal din donatiile a doi importanti colectionari romani: arhitectul Gheorghe Bals (1868-1934) si istoricul de arta George Oprescu (1881-1969). Tematica abordata de Rembrandt in gravura cuprinde scene biblice si de gen, portrete si autoportrete, peisaje si nuduri. Tehnica preferata de artist este gravura in acvaforte si gravura cu acul pentru accentuarea unor portiuni. Modul in care Rembrandt combina cele doua procedee a fost considerat total nonconformist, iar faptul ca el s-a ocupat nu numai de gravare, ci si de imprimarea planselor face ca tirajele timpurii ale gravurilor lui sa fie extrem de pretioase. In expozitie sunt prezente cu precadere exemplare imprimate in secolele XVII - XVIII.

Un foarte util ghid pentru parcurgerea expozitiei il constituie catalogul ce cuprinde un eseu privind traditiile artei lui Rembrandt realizat de Gary Schwartz, studii despre atelierul-academie Rembrandt si despre opera sa de gravor, informatii despre cei doi colectionari romani ai stampelor sale, precum si un capitol inedit despre expertiza picturii Haman in fata Esterei, finalizata in 1991 de catre cercetatorii fundatiei Rembrandt Research Project.

O sala a expozitiei va fi dedicata proiectiilor de filme documentare avand ca subiecte maniera de lucru a lui Rembrandt, pictura olandeza si restaurarea unor panze, printre care si Haman in fata Esterei. Totodata, expozitia va constitui in luna iunie cadrul de desfasurare al mai multor manifestari pentru public organizate de Sectia Educatie, Comunicare si Proiecte Culturale, precum:
programele pentru familii, Vizita de la ora cinci sau Rendez-vous-ul cultural.