Faţete ale conştiinţei. Capriciile lui Goya

Muzeul Naţional de Artă al României, Ambasada Regatului Spaniei în România şi Institutul Cervantes din Bucureşti vă invită joi, 25 martie 2010, orele 18.00 la vernisajul expoziţiei 
Faţete ale conştiinţei. Capriciile lui Goya.
 

Vernisajul va avea loc în Sălile Kretzulescu ale MNAR, în prezenţa doamnei Roxana Theodorescu, Director General al Muzeului Naţional de Artă al României, a Excelenţei Sale domnul Estanislao de Grandes Pascual, Ambasadorul Regatului Spaniei în România şi a domnului Juan Carlos Vidal, Director al Institutului Cervantes din Bucureşti.
 

Expoziţia prezintă cele 80 de gravuri din celebra serie a Capriciilor, realizată de pictorul spaniol Francisco de Goya (1746-1828) şi publicată în perioada 1797-1799.

 

De un mare impact vizual, aceste gravuri suscită interesul deopotrivă cunoscătorilor şi celor care le văd pentru prima oară, nu numai datorită valorii artistice şi calităţilor tehnice, dar şi datorită mesajului moral transmis şi titlurilor incitante – cel mai cunoscut fiind Somnul raţiunii naşte monştri.
 

Capriciul,gen de gravură cu subiect liber, de la detaliul decorativ la compoziţia fantastică,este în accepţia lui Goya motiv de acidă satiră socială. Goya sancţionează – cu ironie, amărăciune sau severitate – slăbiciunile şi viciile umane: corupţia, prostituţia, şarlatania, vanitatea, infatuarea şi stupiditatea. Săgeţile lui ţintesc nu numai masele populare, ci şi clerul, înalţii demnitari şi aristocraţia.

 

Primele 36 de imagini ating teme precum dragostea, educaţia greşită a copiilor, căsătoriile de convenienţă, cruzimea părinţilor, prostituţia, lăcomia ş.a. Gravurile de la 37 la 42 conţin scene în care personajele principale sunt măgarii, ca efigii ale imposturii în diverse domenii ale vieţii publice şi private. În ultimele 38 de planşe, Capriciile dezvăluie o lume supranaturală, populată de spirite, vrăjitori, călugări şi creaturi monstruoase.

 

Conţinutul critic al Capriciilor a provocat nemulţumirea Inchiziţiei, fapt care a blocat răspândirea gravurilor. Planşele au fost retrase rapid din vânzare, iar Goya a dăruit regelui plăcile gravate precum şi exemplarele nevândute, salvându-se astfel întreaga serie. Plăcile gravate apar în inventarul Calcografiei Naţionale din 1803 şi au fost folosite pentru mai multe tiraje postume.

 

Gravor talentat şi inovator în domeniu, Goya realizează Capriciile combinând tehnicile acvaforte şi acvatinta, pentru a obţine semitonuri şi efecte dramatice de clarobscur.

 

Gravurile sunt însoţite de comentariile originale ale artistului, păstrate în manuscris pe exemplarele din primele tiraje aflate în colecţiile Muzeului Prado şi ale Bibliotecii Naţionale din Madrid, care explică titlurile, uneori enigmatice, sau completează mesajul imaginii. Seria expusă acum la Bucureşti a fost imprimată în 1929, într-o ediţie limitată, cu ocazia Expoziţiei Universale de la Sevilia.

 

Expoziţia beneficiază de manifestări conexe: 
în data de 28 aprilie în sala de expoziţie va avea loc conferinţa "Goya în literatură", susţinută de Leonardo Romero Tobar, profesor la Universitatea din Zaragoza, iar pe 18 aprilie şi 23 mai, de la ora 11.30, tot în expoziţie are loc proiecţia filmului artistic biografic "Goya la Bordeaux" (Spania, 1999, regia Carlos Saura).