catalog

COMUNICAT DE PRESĂ

Deschiderea expoziţiei temporare “Copilăria de altădată, la ţară”, de Ziua Copilului

Muzeul Naţional de Istorie a României anunţă vernisajul expoziţiei temporare “Copilăria de altădată, la ţară”, vineri, 1 iunie, ora 12.00, la sediul din Calea Victoriei nr.12, Bucureşti.

Expoziţia este organizată în parteneriat cu Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” (Bucureşti), Muzeul Naţional Secuiesc (Sf. Gheorghe), Complexul Naţional Muzeal ASTRA (Sibiu), Muzeul de Etnografie Braşov, Complexul Muzeal Judeţean Neamţ (Piatra-Neamţ), Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova (Ploieşti) şi Asociaţia Muzeul Jucăriilor (Bucureşti) şi reuneşte obiecte deosebite din patrimoniul acestora.

A devenit o tradiţie pentru Muzeul Naţional de Istorie a României să organizeze anual, cu ocazia Zilei Internaţionale a Copilului şi în ajunul Crăciunului, o expoziţie dedicată vârstei inocenţei, amintind aici cele două proiecte expoziţionale din ultimul an - “Colecţie de copilării” (iunie – iulie 2011) şi „De la Moş Gerilă la Moş Crăciun” (decembrie 2011 - ianuarie 2012).

Dacă în expoziţiile amintite mai sus am prezentat jucării şi jocuri ale copiilor de la oraş, de data aceasta am ales jucăriile copiilor de la sat, dorind să aducem în faţa contemporanilor de toate vârstele, acest minunat univers, care, din păcate, este prea puţin cunoscut. Jucăriile prezentate sunt impresionante prin modestia materialului din care au fost realizate, prin simplitatea şi în acelaşi timp, ingeniozitatea celor care le-au meşterit. Veţi admira jucării care au aparţinut copiilor români, saşi şi secui care şi-au trăit viaţa la sat, nucleul societăţii în epocile trecute ale istoriei.

„Expoziţia este una inedită, care face parte dintr-o anume viziune, în care muzeul nu este un loc unde sunt depozitate rămăşite ale trecutului, ci un loc în care oamenii vin în contact cu viaţa altor oameni. Numeroasele jucării prezente în expoziţie ne aduc aminte că viaţa noastră poate deveni istorie. Cu ajutorul lor ne întoarcem în timp, la vremea copilăriei.” - dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, Director General al Muzeului Naţional de Istorie a României

Este o expoziţie extrem de interesantă, pentru că însăşi lumea jucăriilor este de o diversitate uluitoare. Este o lume în care păpuşi, animale, instrumente de tot felul sunt date copiilor ca sa se bucure şi se vor bucura şi vizitatorii, revăzându-le. Expoziţia îşi doreşte să facă cunoscut publicului larg tezaurul de jucării, mobilier miniatural şi piese vestimentare pe care îl avem în ţară care ilustrează copilăria, arătând bogăţia spirituală a lumii satului.

Această expoziţie, care beneficiază de un catalog, este rodul colaborării excelente între mai multe muzee importante ale ţării şi a sprijinului necondiţionat al colegilor din aceste muzee, cărora le mulţumim cu acest prilej, în numele vizitatorilor care ne vor trece pragul.

Expoziţia va fi deschisă în perioada 1 iunie – 2 septembrie 2012 şi va putea fi vizitată de miercuri până duminică între orele 10.00 – 18.00. Catalogul expoziţiei va fi disponibil pentru public după vernisaj şi va putea fi achiziţionat de la magazinul muzeului.

16 martie - 15 aprilie 2011
Vernisaj 16 martie, ora 18.00

Pentru 4 săptămâni, Sala Dalles, prin Muzeul Naţional de Artă Contemporană şi Argo Art Consulting, devine spaţiul unde vor putea fi redescoperite cele mai recente creaţii ale pictoriţei Alma Redlinger.

Între 16 martie şi 15 aprilie vor fi reunite aici peste 150 de lucrări provenind din colecţia artistei, cât şi din colecţii particulare.

Vernisajul va avea loc miercuri, 16 martie, la ora 18.00, în prezenţa doamnei Alma Redlinger, iar la deschidere vor vorbi: Adrian Buga, curatorul expoziţiei şi autorul catalogului, Prof. univ. Dr. Ruxandra Demetrescu, rector al Universităţii Naţionale de Artă şi domnul Mihai Oroveanu, directorul general al Muzeului Naţional de Artă Contemporană.

Cu această ocazie se va lansa şi catalogul expoziţiei, publicat la Editura UNARTE.

Fotografiile lucrărilor sunt realizate de Victor Bortaş, iar conceptul grafic de Gabi Dumitru. Catalogul este uvertura unei noi provocări. Paginile lui, prin prezentarea dinamicii picturii Almei Redlinger, dezvăluie, celui ce caută atent, sensul intenţiilor noastre. Dorim ca investigarea vizuală a acestui catalog să nu impună ca instrument binoclul, care operează magic cu depărtările, ci lupa şi odată cu ea, un cult al apropierii materiale şi al lecturii minuţioase. Experienţele detaliului se înmulţesc iar în faţa unui asemenea fenomen, arta de a înţelege lucrurile, nu prin privirea de la depărtare, ci prin contactul intim, ar trebui reînvăţată şi îmbogăţită cu lucrurile pe care le privim, cu tâlcurile apropierii noastre, cu alegerile şi accentele personale.

Expozitie sub Inaltul Patronaj al Presedintelui Romaniei, Domnul Traian Basescu.
Organizatori: Ministerul Culturii, Cultelor si Patrimoniului National, MNAC Bucuresti, Ambasada Romaniei in Franta, Galeria Artiliad Paris

O ampla expozitie dedicata artistului roman Horia Damian se deschide la Muzeul National de Arta Contemporana, marti 22 septembrie.
Expozitia prezinta perioda ultimilor treizeci de ani din creatia artistului si contine peste saizeci de lucrari majore, dintre care patru fac parte din colectia MNAC si sunt prezentate in premiera publicului de la Bucuresti. Insotita de un material documentar relevant si de un catalog, expozitia de la MNAC, alaturi de cea de la Palatul Mogosoaia, deschisa pe 13 septembrie, se constituie intr-un important eveniment cultural.

Nascut la Bucuresti, in 1922, Horia Damian a debutat la Salonul Oficial de Pictura de la Sala Dalles  in 1941.

Prima expozitie personala a avut loc la Ateneul Roman, in 1942.
In 1946 a castigat o bursa la Paris unde s-a si  stabilit.
Dupa studii cu Andre Lhote si Fernand Leger intre 1949-1950, artistul si-a consolidat un stil personal conturand o activitate lunga si de succes.

Damian a expus in muzee importante precum Guggenheim New York, Musee d’Art Moderne de la Ville de Paris, MoMA New York, Stedelijk Museum Amsterdam, Centre Georges Pompidou sau Grand Palais, Paris.

Artistul roman a fost un apropiat al lui Salvador Dali si Yves Klein.

Horia Damian a expus in 1993, la pavilionul Romaniei de la Bienala de la Venetia (curator Radu Varia).

Cu prilejul vizitei la Bucuresti a premierului Republicii Italiene Romano Prodi, la Muzeul National Cotroceni a avut loc vernisajul expozitiei-eseu Roma a pictorului Bogdan Vladuta. Au luat cuvântul E.S. domnul Daniele Mancini, Ambasadorul Italiei la Bucuresti, E.S. domnul Teodor Baconschi, Consilier Prezidential, E.S. Ambasador Dan Haulica, Presedintele de onoare al Asociatiei Internationale a Criticilor de Arta.

Între tinerii artisti români ajunsi la Roma în ultimii ani prin câstigarea bursei "Vasile Pârvan", pictorul Bogdan Vladuta s-a distins în primul rând prin exceptionala capacitate de a percepe si de a intra în contact cu substanta culturala a locului. Prestigiul, uneori inhibant, al Italiei a functionat în cazul lui Bogdan Vladuta ca un extraordinar stimul pentru un parcurs de studiu riguros, urmarit cu tenacitete în practica spontana a plein-airism-ului, a "sevaletului scos în strada", dar si în exprimarile exigente ale studiului de atelier. în experienta sa romana, Bogdan Vladuta a produs un material imagistic de o exemplara maturitate, minutios selectat în expozitia de la Muzeul National Cotroceni. Asemenea multora dintre ilustrii sai predecesori, artisti români care de mai bine de un secol si jumatate au vizitat peninsula, raportarea la realitatea culturala italiana s-a facut de pe pozitia personalitatii formate, capabila si dispusa sa asimileze lectia unei mari culturi.

Picturile expuse la Muzeul National Cotroceni refac ambianta unei Rome sepulcrale, marcând, într-o maniera funebra si în acelasi timp seducatoare, misterioasa, viziunea artistului asupra "cetatii eterne". Expozitia prilejuieste si aparitia unui substantial catalog al artistului Bogdan Vladuta, eveniment editorial ce strânge un bogat material pictural si fotografic, acompaniat de pagini de jurnal si texte critice semnate de Pavel Susara si Francesco Moschini - patron al Galeriei A.A.M. Architettura Arte Moderna.

Curator: Jolanta Ciesielska

1850-1955

Expoziţie de pictură românească modernă sub semnul Anului Francofoniei

Expozitia "Culorile gradinii in peisajul romanesc" propune publicului o abordare inedita a unui secol de pictura romaneasca (1850-1955), prin intermediul a 134 de lucrari din patrimoniul Muzeului National de Arta al Romaniei ce ilustreaza o tema plina de sensibilitate si lirism. Expozitia reuneste picturi datorate unor personalitati marcante precum Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Stefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe Petrascu, Nicolae Tonitza, alaturi de lucrari semnate de artisti mai putin cunoscuti precum Fidelis Walch, Nicolae Grant, Jean Neylies, Gheorghe Marculescu sau Nicolae Stoica.

Toate aceste opere sunt expresia pasiunii pe care artistii o manifesta fata de gradina, fata de natura. Alaturi de lucrari infatisand gradini, in expozitie sunt prezente si peisaje, interioare, naturi statice, precum si portrete cu pitoresti accesorii vegetale - toate dezvaluind un interes special acordat naturii, o viziune sensibila caracteristica picturii romanesti. Selectia lucrarilor permite totodata o sumara trecere in revista a evolutiei picturii romanesti moderne, a interferentelor acesteia cu tendintele si curentele europene care au marcat racordarea sa la marea cultura occidentala.

Parcursul evidentiaza atat continuitatea viziunii traditionale (C.D. Rosenthal, Misu Popp), conservatorismul unor formule (Costin Petrescu - "Misitul", Dimitrie Mihalescu - "Peisaj"), cat si momentele de ruptura care au condus la revolutionarea limbajului plastic (Vasile Popescu - "Parc", Iosif Iser - "Peisaj din Franta").

Vazuta pe rand ca univers exotic sau rustic, ca alegorie si simbol al feminitatii, ca spatiu de relaxare si petrecere a timpului liber sau, dimpotriva, ca loc in care se desfasoara munci de sezon, gradina - in toate aceste ipostaze - este o metafora ce introduce privitorul in intimitatea relatiei artistilor cu natura surprinsa in toata complexitatea si diversitatea ei.

Un foarte util instrument pentru parcurgerea expozitiei il constituie catalogul bilingv romano-francez care opteaza pentru prezentarea cronologica a lucrarilor, furnizand astfel un scurt istoric al picturii romanesti moderne. Pe langa informatii despre tema propusa si lucrarile selectionate, catalogul include si scurte biografii ale tuturor artistilor prezenti in expozitie.

Expozitia aniversara Intalnire cu Rembrandt - 400 de ani de la nasterea artistului. Pictura, desen, gravura din colectiile Muzeului National de Arta al Romaniei si Bibliotecii Academiei Romane este totodata si prima expozitie monografica Rembrandt din Romania.

Expozitia isi propune sa ilustreze creatia lui Rembrandt si larga ei influenta asupra contemporanilor printr-o selectie de 120 de lucrari din colectiile Muzeului National de Arta al Romaniei si ale Bibliotecii Academiei Romane, alcatuita din 8 picturi, 4 desene si 100 de gravuri.

Lucrarile de pictura din expozitie ilustreaza fenomenul academiei Rembrandt, prin prezenta catorva panze ale unora dintre elevii sai (Govert Flinck, Samuel van Hoogstraten, Bernardo Kiel) si ale atelierului, alaturi de compozitia Haman in fata Esterei, binecunoscuta capodopera a Muzeului National de Arta al Romaniei, a carei apartenenta la opera lui Rembrandt a fost elucidata gratie cercetarilor fundatiei Rembrandt Research Project din Amsterdam. Faptul ca aceasta compozitie comporta doua straturi cronologic diferite, o prima varianta pictata de Rembrandt in jurul anului 1635 si o a doua executata de un elev care se presupune ca a reluat subiectul sub supravegherea maestrului in anii 1660, face din ea un bun exemplu pentru complexitatea fenomenului mostenirii rembrandtiene.

Opera de gravor a lui Rembrandt este foarte bine reprezentata in expozitie printr-o selectie de 100 de lucrari inedite ce provin in marea majoritate din colectia Bibliotecii Academiei Romane. Patrimoniul de gravuri realizate de Rembrandt apartinand Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Romane s-a constituit in principal din donatiile a doi importanti colectionari romani: arhitectul Gheorghe Bals (1868-1934) si istoricul de arta George Oprescu (1881-1969). Tematica abordata de Rembrandt in gravura cuprinde scene biblice si de gen, portrete si autoportrete, peisaje si nuduri. Tehnica preferata de artist este gravura in acvaforte si gravura cu acul pentru accentuarea unor portiuni. Modul in care Rembrandt combina cele doua procedee a fost considerat total nonconformist, iar faptul ca el s-a ocupat nu numai de gravare, ci si de imprimarea planselor face ca tirajele timpurii ale gravurilor lui sa fie extrem de pretioase. In expozitie sunt prezente cu precadere exemplare imprimate in secolele XVII - XVIII.

Un foarte util ghid pentru parcurgerea expozitiei il constituie catalogul ce cuprinde un eseu privind traditiile artei lui Rembrandt realizat de Gary Schwartz, studii despre atelierul-academie Rembrandt si despre opera sa de gravor, informatii despre cei doi colectionari romani ai stampelor sale, precum si un capitol inedit despre expertiza picturii Haman in fata Esterei, finalizata in 1991 de catre cercetatorii fundatiei Rembrandt Research Project.

O sala a expozitiei va fi dedicata proiectiilor de filme documentare avand ca subiecte maniera de lucru a lui Rembrandt, pictura olandeza si restaurarea unor panze, printre care si Haman in fata Esterei. Totodata, expozitia va constitui in luna iunie cadrul de desfasurare al mai multor manifestari pentru public organizate de Sectia Educatie, Comunicare si Proiecte Culturale, precum:
programele pentru familii, Vizita de la ora cinci sau Rendez-vous-ul cultural.