Pavel Susara

Marți, 3 martie 2020, ora 18.00, Muzeul Național al Literaturii Române (Strada Nicolae Crețulescu 8) vă invită la conferința „Ut pictura poesis (scriitorul și vizualul)” susținută de scriitorul și criticul de artă Pavel Șușară, cu ocazia Zilei Internaționale a Scriitorilor.

În anul 1986, la cel de-al 48-lea Congres Internațional, PEN Club a propus și a votat ca data de 3 martie să fie dedicată celebrării rolului important al literaturii ca element de dezvoltare a societăţii umane, în orice colţ al globului, prin intermediul libertăţii cuvântului, și pentru a promova sprijinul între scriitorii din întreaga lume. Cu acest prilej, scriitorul și criticul de artă Pavel Șușară va susține o conferință despre relația scriitorilor cu artele plastice și vizuale.

Vizitarea expoziției de bază din Strada Nicolae Crețulescu 8, a Caselor memoriale ale MNLR, precum și participarea la atelierele programate vor fi gratuite pe tot parcursul zilei.

Pavel Șușară este critic și istoric de artă, monograf, poet, publicist și scriitor român. Specializat în istoria artei moderne și contemporane, Pavel Șușară este autorul unei monografii importante despre opera pictorului Corneliu Baba, dar și un poet având câteva volume de poezii publicate, pentru care a primit un premiu al Uniunii Scriitorilor din România în 1996. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, colaborator al postului de radio România Liberă, membru al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă, expert în artă, atestat de Ministerul Culturii, membru al Uniunii Artiștilor Plastici și Președintele Asociației Experților și Evaluatorilor de Artă din România.

.

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită vineri, 21 februarie 2020, ora 17.00, în Sălile „Petru Creția”, „Alexandru Oprea” și „Alexandru Condeescu” din Calea Griviței 64-66, la vernisajul expoziției „Glass fish, glass world” semnată de artiștii Mirela Trăistaru și Cristi Farcas. Prezintă: criticul de artă Pavel Șușară și curatorul expoziției Daniel Sur.

Concepută sub formă de instalație, expoziția-manifest „Glass fish, glass world” aduce în atenția publicului o temă foarte actuală: degradarea mediului înconjurător și susține demersul prin care arta a devenit un instrument din ce în ce mai des folosit pentru a „sancționa” modul în care omenirea a abandonat datoria de a proteja și conserva habitatul.

Artista Mirela Trăistaru consideră că este important ca artiștii contemporani să propună demersuri care să se concentreze pe schimbarea unor comportamente și mentalități, pentru că arta deține propriile mijloace de comunicare.

,,Cristi Farcas propune o reprezentarea vizuală a celebrei întrebări – ce alegi? Viața sau moartea? – într-o interpretare provocatoare și contemporană. Viața e reprezentată printr-un material filmat, folosind culori de contrast la limita kitsch-ului iar moartea este reprezentată prin estetica urâtului, culori desaturate, întunecate, într-o notă satirică. Expoziția ,Glass fish, glass world – What would you choose? este unul dintre puținele proiecte artistice din România care încearcă să sublinieze fragilitatea și limitarea lumii contemporane și care trage un semnal de alarmă asupra problemelor din mediul înconjurător. Expoziția pune în discuție relația dintre natură, societate și politică și încearcă să creeze o dezbatere despre rolul pe care îl poate juca demersul artistic în urzeala complexă a politicii, a științei și a societății.” – Daniel Sur, Curator

Expoziția poate fi vizitată în perioada 21 Februarie 2020 – 13 martie 2020.

Programul de vizitare a expoziției: Luni – Vineri, în intervalul orar 10.00 – 18.00

Muzeul Național al Literaturii Române va organiza, în perioada mai – noiembrie 2017, în fiecare marți, de la ora 18.30, o serie de conferințe de istoria artei și a culturii susținute de personalități din mediul universitar și de specialiști din domeniul artei.
Proiectul își propune să prezinte o viziune pluridisciplinară asupra imaginii plastice, din mai multe perspective: etnografică, antropologică, a istoriei religiilor, precum și din perspectiva unor domenii conexe sau derivate, precum cartografia sau piața de artă.
Într-o lume în care suntem invadați zilnic de mii de imagini, din toate direcțiile, fie ele on-line sau offline, trebuie să găsim o modalitate de a selecta eficient imaginile valoroase. Comunicarea vizuală este esențială în cultura noastră, iar înțelegerea mecanismelor din spatele unei imagini ne poate ajuta în felul în care o interpretăm. Studierea Istoriei Artei, ca și a Istoriei în general, ne ajută în înțelegerea prezentului și a viitorului prin analiza trecutului. Chiar dacă la prima vedere domeniul Istoriei Artei se concentrează pe obiectul artistic și pe producerea acestuia, de fapt încorporează analize complexe de istorie, sociologie, estetică, economie, politică și antropologie.
Primele două conferințe vor fi susținute de criticul și istoricul de artă Pavel Șușară, marți, 9 mai (Introducere în Istoria Artei) și, respectiv, marți, 16 mai (Occident versus Orient), la Sediul Muzeului Național al Literaturii Române din Str. Nicolae Crețulescu 8.

Pavel Șușară este critic și istoric de artă, monograf, poet, publicist și scriitor român, cercetător de istorie a artei. Specializat în istoria artei moderne și contemporane, Pavel Șușară este autorul unei monografii importante despre opera pictorului Corneliu Baba, dar și un poet având câteva volume de poezii publicate, pentru care a primit un premiu al Uniunii Scriitorilor din România în 1996. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, colaborator al postului de radio România Liberă, membru al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă, expert în artă, atestat de Ministerul Culturii, membru al Uniunii Artiștilor Plastici și Președintele Asociației Experților și Evaluatorilor de Artă din România.

Parteneri media: Radio România Cultural, RFI, TV City, Observator Cultural, Contemporanul, AgențiadeCarte, IQool

Avem plăcerea să vă invităm la prezentarea celui mai recent volum semnat de Pavel Șușară: Carcase de cristal. (Tracus Arte, București, 2012)

Prezintă: Răzvan Voncu, Ioan Cristescu, Ion Mureșan

Vineri, 15 februarie, ora 16:00
Galeria Quadro, str. Napoca nr. 2-4, ap. 64

Carcase de cristal se constituie dintr-o serie de articole apărute între 1998-2000 în marea majoritate în rubrica Telecomando! a revistei România Literară. Acestea au luat naștere așadar ca analiză de zi cu zi a realității mass media, a fenomenelor și personajelor de atunci, devenind între timp diagnostice relevante ale României de atunci și de acum.

Argumentul autorului este:
„...chiar dacă nu intenţionam să adun aceste texte într-o carte, o fac acum din simple necesităţi istorico-docu­mentare care privesc mediille vizuale şi, implicit, viaţa noastră publică, avînd perspectiva unui deceniu, medii care şi-au aban­donat impardonabil rostul lor esenţial, acela de informare, devenind exclusiv instrumente ale exercitării puterii, arme într-un război necruţător de guerilă virtuală, laboratoare ale intoxicării în masă, din ce în ce mai profesionalizate, rampe de lansare a unor cariere politice dubioase, factori de presiune continuă asupra justiţiei. Şi lista este departe de a fi completă. Unde a fost şi unde este CNA-ul în această poveste, s-ar putea întreba, pe bună dreptate, vreun turist rătăcit pe meleagurile noastre sau vreun naiv autohton, bîntuit încă de curiozităţi infantile? Nicăieri, CNA-ul nu a existat niciodată şi nu există nici acum, acesta este răspunsul corect.”

Cu prilejul vizitei la Bucuresti a premierului Republicii Italiene Romano Prodi, la Muzeul National Cotroceni a avut loc vernisajul expozitiei-eseu Roma a pictorului Bogdan Vladuta. Au luat cuvântul E.S. domnul Daniele Mancini, Ambasadorul Italiei la Bucuresti, E.S. domnul Teodor Baconschi, Consilier Prezidential, E.S. Ambasador Dan Haulica, Presedintele de onoare al Asociatiei Internationale a Criticilor de Arta.

Între tinerii artisti români ajunsi la Roma în ultimii ani prin câstigarea bursei "Vasile Pârvan", pictorul Bogdan Vladuta s-a distins în primul rând prin exceptionala capacitate de a percepe si de a intra în contact cu substanta culturala a locului. Prestigiul, uneori inhibant, al Italiei a functionat în cazul lui Bogdan Vladuta ca un extraordinar stimul pentru un parcurs de studiu riguros, urmarit cu tenacitete în practica spontana a plein-airism-ului, a "sevaletului scos în strada", dar si în exprimarile exigente ale studiului de atelier. în experienta sa romana, Bogdan Vladuta a produs un material imagistic de o exemplara maturitate, minutios selectat în expozitia de la Muzeul National Cotroceni. Asemenea multora dintre ilustrii sai predecesori, artisti români care de mai bine de un secol si jumatate au vizitat peninsula, raportarea la realitatea culturala italiana s-a facut de pe pozitia personalitatii formate, capabila si dispusa sa asimileze lectia unei mari culturi.

Picturile expuse la Muzeul National Cotroceni refac ambianta unei Rome sepulcrale, marcând, într-o maniera funebra si în acelasi timp seducatoare, misterioasa, viziunea artistului asupra "cetatii eterne". Expozitia prilejuieste si aparitia unui substantial catalog al artistului Bogdan Vladuta, eveniment editorial ce strânge un bogat material pictural si fotografic, acompaniat de pagini de jurnal si texte critice semnate de Pavel Susara si Francesco Moschini - patron al Galeriei A.A.M. Architettura Arte Moderna.