Theodor Aman

Muzeul Național de Artă are în colecție una dintre cele mai frumoase acuarele de Aman, “Dominoul Verde”, ajuns în patrimoniul Muzeului Național din colecția academicianului Anastase Simu. Casa Artmark a avut rara ocazie de a realiza o descoperire istorică într-o veche colecție bucureșteană, anume pictura finală, căreia acuarela de la Muzeul Național îi servește drept studio pregătitor.

Pictura pe lemn realizată de Theodor Aman și expusă zilele acestea la Artmark și care va face obiectul Licitației de Toamnă de joi, 29 octombrie, este creată în 1883, la scurt timp după varianta de studio expusă în colecția Muzeului Național de Artă al României (1882). Studiul aflat în colecția Muzeului Național este clasat în categoria Tezaura Patrimoniului Național Cultural.

Opera poate fi admirată până miercuri, 28 octombrie, la Artmark, iar joi, 29 octombrie, la Athénée Palace Hilton, de unde va putea fi și achiziționată cu ocazia Licitației de Toamnă – Top 100 Mari Maeștri ai Artei Românești, ora 20:00.

Theodor Aman - Portret

Acest tablou de Theodor Aman reprezinta portretul lui Alexandru Cretescu, unchiul lui George Stephanescu, intemeietorul Operei Romane.

Alexandru Cretescu a fost baiatul capitanului de panduri Ion Crestescu-Ortopan care a avut 2 fii, ambii au luat parte la Revolutia din 1848. Alexandru Cretescu a fost redactor la "Foaia Satului", ziarul lui Nicolae Balcescu.

La 14 iulie 1848, ziua proclamarii guvernului provizoriu, sub conducerea lui Alexandru Cretescu, apare gazeta revolutionara "Reforma".

Galeria de arta Rotenberg Uzunov
Pentru a admira intreaga colectie de arta, va invitam la sediul nostru din Str. Constantin Esarcu nr. 1

TEL: 0722 628 330

Comunicat de presă

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită duminică, 23 martie 2014, ora 13.00 în   Sala Victor Ion Popa, la celebrarea a 183 de ani de la naşterea marelui pictor şi grafician, academician român, întemeietor al primelor Şcoli româneşti de arte frumoase de la Iaşi şi Bucureşti,
Theodor Aman.

Evenimentul este inclus în programul Mari Personalităţi ale României, dedicat evocării şi rememorării activităţii unor personalităţi apartinând culturii româneşti : etnografi, folclorişti, oameni de artă, scriitori etc. Au fost evocati cu diverse prilejuri, în cadrul acţiunilor Muzeului  Alexandru Macedonski, Lucian Blaga, Theodor Aman, Camil Petrescu, Dimitrie Cantemir, George Coşbuc, Păstorel Teodoreanu, Nicolae Labiş.

Theodor Aman s-a născut la 20 martie 1831 la Câmpulung Muscel, petrecându-şi copilăria la Craiova, împreună cu cei patru fraţi: Sevastia, Alexandru, Iorgu şi Ruxandra. După ce şi-a terminat studiile la Şcoala Centrală din Craiova, Aman urmează Colegiul Sfântul Sava din Bucureşti, avându-l profesor pe Carol Walenstein.

Ca toţi marii artişti ai epocii,  Aman este atras de oraşul artelor, Paris, unde îşi continuă studiile  avându-i ca  profesori pe Drolling şi Picot.

Theodor Aman a fost tipul artistului total, abordând  aproate toate domeniile artelor vizuale: desen, acuarelă, pictură, sculptură, gravură, artă decorativă  folosind tehnici şi tematici variate: portretul, peisajul, nudul şi natura moartă.

Muzeul Naţional de Artă al României invită publicul adolescent (13-19 ani) la o nouă serie de întâlniri sub genericul Experimentează arta, care oferă tinerilor ocazia de intra în contact cu arta plastică prin intermediul altor simţuri decât văzul (auz, simţ tactil, gust, simţ olfactiv).
Fiecare întâlnire aduce în prim plan o lucrare din patrimoniul MNAR, fie ea pictură, sculptură sau obiect de artă decorativă, ilustrată senzorial de către un invitat.

Prima întâlnire de sâmbătă, 18 ianuarie 2014, ora 15:00, îl are ca invitat pe Bogdan Mihai Simion, cobzar şi masterand al Universităţii din Bucureşti, Facultatea de Litere. Prin intermediul muzicii de cobză şi al poveştilor sale, Bogdan ne va introduce în atmosfera petrecerilor din spaţiul românesc de la începutul secolului al XIX-lea, inspirat de tabloul Petrecere cu lăutrari (1884) de Theodor Aman, expus în Galeria de Artă Românească Modernă.

Participarea la aceste evenimente se face doar pe bază de înscriere, în limita locurilor disponibile, prin e-mail la mona.timofte@art.museum.ro sau prin telefon la numărul 021.314.81.19.

Preţ: 10 lei/întâlnire (include biletul de acces în muzeu şi taxa de participare la eveniment)

Programul Experimentează arta oferă tinerilor posibilitatea de a interacţiona cu o lucrare la nivel personal, având ocazia să exploreze multi-senzorial arta, cu ajutorul invitaţilor - tineri artişti sau profesionişti din domeniul cultural. Fiecare întâlnire îşi propune să creeze pentru participanţi un context de învăţare nonformal, punând accentul pe explorarea poveştii din spatele lucrării de artă, cu ajutorul artistului invitat.

Acest proiect este organizat şi facilitat de CADO - Consiliul Adolescentilor la MNAR. CADO este o echipă de 17 voluntari, elevi de liceu, ce are ca scop crearea şi promovarea programelor şi evenimentelor culturale pentru publicul adolescent al MNAR, cu scopul de a arăta altor tineri că muzeul poate fi un loc alternativ de petrecere a timpului liber şi de dezvoltare personală.

Expoziţie dedicată lui Theodor Aman la Muzeul Naţional Cotroceni

Comunicat de presă
24 martie 2011

Muzeul Naţional Cotroceni vă invită joi, 24 martie 2011, orele 18.00, în Spaţiile Medievale, la vernisajul expoziţiei ”Theodor Aman, pictor şi gravor”.

Organizată în colaborare cu prestigioase instituţii muzeale din Bucureşti şi din ţară: Muzeul "Theodor Aman", Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul de Artă Craiova, Muzeul de Artă Constanţa, Muzeul Naţional Brukenthal, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Naţional de Istorie a României, Complexul Muzeal Arad, Biblioteca Academiei Române, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, Complexul Muzeal Naţional "Moldova" Iaşi - Muzeul de Artă, Muzeul de Artă Braşov, expoziţia este prilejuită de împlinirea a 180 de ani de la naşterea, respectiv 120 de ani de la moartea, marelui pictor şi grafician.

Theodor Aman s-a născut la 20 martie 1831, la Câmpulung-Muscel. A luat lecţii de desen cu pictorul Constantin Lecca, la Şcoala Centrală din Craiova, după care, în 1850 a plecat la Paris. În capitala Franţei a studiat pictura la Şcoala de Arte Frumoase, sub îndrumarea lui Michel Martin Drolling şi François Edouard Picot. A revenit în ţară în anul 1857, afirmându-se deja ca o personalitate cunoscută a penelului. Atelierul său erau un loc monden ce atrăgea protipendada, fiind caracterizat de Al. Tzigara Samurcaş „...ca singurul centru artistic în care se aduna elita bucureşteană a timpului.” Numele său a rămas în istoria artei româneşti nu doar prin valoarea operelor semnate, ci şi prin contribuţia avută la întemeierea primei Şcoli de Belle-Arte de la Bucureşti (1864), al cărui director şi prim profesor de pictură a fost. Opera lui Theodor Aman a oscilat între romantism, academism şi impresionism, fără însă a exista o demarcaţie strictă între ele. În ceea ce priveşte tematica abordată de Theodor Aman în lucrările sale – pictura istorică, portretul, scenele orientale şi de gen, peisajul, natura statică – toate aceste subiecte se regăsesc în cadrul expoziţiei, prin lucrări de o mare valoare patrimonială. Tehnicile folosite de Theodor Aman pentru realizarea operei sale sunt atât pictura de şevalet, cât şi gravura şi desenul. De asemenea, opera sa se împarte în lucrări de mari dimensiuni (mai ales în cazul compoziţiilor eroice inspirate din trecutul patriei şi al portretelor istorice) şi lucrări pe suprafeţe reduse (în care aborda subiectele contemporane şi ale vieţii cotidiene).
Astfel, printre cele mai reprezentative compoziţii inspirate de trecutul naţional, prezente pe simeza Muzeului Naţional Cotroceni se numără: ”Mihai Viteazul primind solii turci cu daruri din partea sultanului”, ”Unirea Principatelor”,”Proclamarea Unirii (votul de la 24 ianuarie 1859)”, ”Bătălia cu facle a lui Vlad Ţepeş”, ”Bătălia de la Plonin” etc.
Theodor Aman a fost şi cel mai valoros portretist român, realizând portrete istorice, portrete ale unor personalităţi politice ale vremii sale, ale unor membri ai familiei, cât şi o întreagă suită de chipuri a căror identitate s-a pierdut odată cu trecerea timpului. În expoziţie se vor regăsi binecunoscutele portrete ale lui ”Tudor Vladimirescu” - 1879, ”Alexandru Lăpuşneanu”, ”Carol I” - 1874 (gravură), ”Portretul spătarului Mihail Cantacuzino”, ”Nicolae Racoviţă”, ”Ion Eliade Rădulescu” - 1869 (gravură), ”Cezar Bolliac” - 1876 (gravură) etc., alături de cele ale membrilor familiei artistului: ”Pepica Aman” - 1856, ”Portretul Aristiei Aman” - 1856, ”Portretul lui Alexandru Aman” - 1856, ”Ana Aman” - 1879, ca şi un ”Autoportret” (gravură) etc.

Un alt subiect preferat al lui Th. Aman a fost cel oriental, ilustrat în expoziţie prin lucrările reprezentând odalisce şi cadâne: ”Odaliscă cu narghilea” - 1879, ”Odaliscă cu mandolină”, ”Odaliscă cu mărgele” (gravură), ”Cadână cu fes” (gravură), ”Cadână” - 1872, alături de peisaje şi naturi statice, care apar ca teme de sine stătătoare în a doua parte a carierei maestrului, prezente deopotrivă în cadrul expoziţiei: ”Peisaj”, ”O vedere din Bughea la Câmpulung”, ”Pe o bancă în Cişmigiu” - 1879, ”Petrecere în grădină”, ”Corăbii în portul Constanţa”, ”Portiţa din grădină”, ”Pomieră cu cireşe”, ”Natură statică cu cireşe”, ”Coşul cu struguri”, ”Natură moartă cu liliac” - 1880.
Expoziţia organizată la iniţiativa Muzeului Naţional Cotroceni cuprinde un număr de peste 130 de lucrări (picturi, gravuri şi desene), precum şi un set de obiecte personale care au aparţinut artistului – sigiliu cu iscălitura pictorului, cutie cu pensule, paletă şi lauri oferită de elevii artistului cu dedicaţia ”Maestrului nostru Th. Aman de diua omastică 1891. Elevii Şcolei de Belle-Arte”.
Potrivit istoricului de artă dr. Adrian Silvan Ionescu, care s-a aplecat asupra vieţii şi operei lui Theodor Aman: ”de la întoarcerea sa în ţară, în 1857, şi până la moartea survenită în august 1891, Theodor Aman a fost animatorul vieţii artistice bucureştene. Iar, timp de mai bine de un deceniu, începând din 1864, a fost cel mai bine cotat artist român, cel mai des premiat şi beneficiar al celor mai substanţiale achiziţii pentru pinacotecile din Bucureşti şi Iaşi. În multe privinţe un inovator, admirabil pedagog, teoretician judicios, personalitate de factură renascentistă prin multiplele sale pasiuni şi aplicaţii artistice, Theodor Aman a fost, prin excelenţă, primul artist modern în ţinuturile româneşti”.
Vernisajul va fi urmat de un concert susţinut de Viniciu Moroianu – pian, Simina Croitoru – vioară, Clementina Ristea – pian, Ştefan Popov – bariton, Simona Neagu – soprană, Adina Cocargeanu – pian.

Programul oferit de Muzeul Naţional Cotroceni cuprinde fragmente din repretoriul concertului dat în casa lui Theodor Aman la 28 februarie 1879, cu prilejul uneia dintre seratele muzicale pe care acesta le găzduia deseori (fiind un pasionat violoncelist şi organizator de concerte de înaltă ţinută în atelier) şi anume: Giuseppe Verdi – arie din opera ”Traviata”, Wolfgang Amadeus Mozart, arii din operele ”Nunta lui Figaro” şi ”Don Giovanni”; Henri Vieuxtemps – Fantezie capriciu pentru vioara, Johann Sebastian Bach – Preludiu şi Fuga în la minor, Frédéric Chopin - Studiu în do minor, Robert Schumann - ”Pasărea - profet” din ”Scene de pădure”, op. 82.
Expoziţia va fi deschisă publicului în perioada 24 martie – 29 mai 2011, şi va putea fi vizitată de marţi până duminică între orele 9.30 – 17.30.
Expoziţia beneficiază şi de un catalog, care va putea fi achiziţionat de către public, de la magazinul de prezentare al muzeului, deschis între orele 9.30 – 17.30.

Partener principal: Apa Nova
Sponsor principal: Alpha Bank
Partener: Konica Minolta
Parteneri media: Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Bucureşti FM, RFI Romania, Agenţia Naţională de Presă "Agerpres", Cronica Română, România Liberă, Căminul, Şapte Seri, Traveller Magazin, Revista Istorie şi Civilizaţie, Onlinegallery.ro, LiterNet.ro, Senso TV, Revista online Art Out, Revista ”Vacanţe la ţară”, Fundaţia Culturală ”Magazin Istoric”.

1850-1955

Expoziţie de pictură românească modernă sub semnul Anului Francofoniei

Expozitia "Culorile gradinii in peisajul romanesc" propune publicului o abordare inedita a unui secol de pictura romaneasca (1850-1955), prin intermediul a 134 de lucrari din patrimoniul Muzeului National de Arta al Romaniei ce ilustreaza o tema plina de sensibilitate si lirism. Expozitia reuneste picturi datorate unor personalitati marcante precum Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Stefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe Petrascu, Nicolae Tonitza, alaturi de lucrari semnate de artisti mai putin cunoscuti precum Fidelis Walch, Nicolae Grant, Jean Neylies, Gheorghe Marculescu sau Nicolae Stoica.

Toate aceste opere sunt expresia pasiunii pe care artistii o manifesta fata de gradina, fata de natura. Alaturi de lucrari infatisand gradini, in expozitie sunt prezente si peisaje, interioare, naturi statice, precum si portrete cu pitoresti accesorii vegetale - toate dezvaluind un interes special acordat naturii, o viziune sensibila caracteristica picturii romanesti. Selectia lucrarilor permite totodata o sumara trecere in revista a evolutiei picturii romanesti moderne, a interferentelor acesteia cu tendintele si curentele europene care au marcat racordarea sa la marea cultura occidentala.

Parcursul evidentiaza atat continuitatea viziunii traditionale (C.D. Rosenthal, Misu Popp), conservatorismul unor formule (Costin Petrescu - "Misitul", Dimitrie Mihalescu - "Peisaj"), cat si momentele de ruptura care au condus la revolutionarea limbajului plastic (Vasile Popescu - "Parc", Iosif Iser - "Peisaj din Franta").

Vazuta pe rand ca univers exotic sau rustic, ca alegorie si simbol al feminitatii, ca spatiu de relaxare si petrecere a timpului liber sau, dimpotriva, ca loc in care se desfasoara munci de sezon, gradina - in toate aceste ipostaze - este o metafora ce introduce privitorul in intimitatea relatiei artistilor cu natura surprinsa in toata complexitatea si diversitatea ei.

Un foarte util instrument pentru parcurgerea expozitiei il constituie catalogul bilingv romano-francez care opteaza pentru prezentarea cronologica a lucrarilor, furnizand astfel un scurt istoric al picturii romanesti moderne. Pe langa informatii despre tema propusa si lucrarile selectionate, catalogul include si scurte biografii ale tuturor artistilor prezenti in expozitie.