Acasă

Primary links

  • Stiri
  • Arta
  • Fotografie
  • Muzica
  • Muzee
  • Teatru
  • Etnografie
  • Jazz &...
  • Mapamond
  • Fashion
  • Parteneri
  • Links
  • Contact
Acasă

arta populara

Sărbătoarea Paștelui. Expoziție de ouă încondeiate la Muzeul Național al Țăranului Român

  • arta populara
  • Etnografie
  • Muzee
Institutie gazda: 
Muzeul Ţăranului Român
Exponate: 
arta populara
Sectiune: 
Etnografie
Muzee
Vernisaj: 
25 Apr 2013 - 17:00
Durata: 
26 Apr 2013 - 12 May 2013

 

26 aprilie – 12 mai 2013, Sala Foaier
Muzeul Național al Țăranului Român
 
Muzeul Național al Țăranului Român vă invită joi, 25 aprilie 2013, de la ora 17.00, la vernisajul expoziției de ouă încondeiate, Sărbătoarea Paștelui. Expoziția va avea loc la sala Foaier și va putea fi vizitată până pe 12 mai 2013, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00.
 
Sărbătoarea Paștelui este la români, alături de Crăciun, una dintre cele mai importante sărbători din an. Este o sărbătoare a familiei dominată de solemnitatea momentului Învierii. Expoziţia va prezenta publicului un patrimoniu deosebit, alcătuit din icoane, cruci, ouă pascale vopsite sau încondeiate.
 
În expunere vor fi regăsite secvenţe specifice sărbătorilor pascale: masa în cimitir din ziua de Paşti, ca o comuniune cu sufletele celor decedaţi din neam; copacul dorinţelor sau sugerarea ceremoniilor legate de alegerea Craiului sau Junilor, precum şi un număr mare de ouă colorate, încondeiate (închistrite), ouă potcovite şi ouă decorate cu mărgele.
 
Parteneri media: 24-Fun, Radio Romania, Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Internaţional, RFI, Itsy Bitsy, Zeppelin, Igloo, Arhitext, Observator cultural, Cultura, BeWhere!, TV City, LiterNet.ro, Hot News, webpr.ro, Port.ro, b365.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, ArtClue.net, artline.ro, artactmagazine.ro, decosieco.ro, daciccool.ro, inparc.ro, cooperativaurbana.ro, comunicatedepresa.ro, meidaiq.ro.

 

"Bucharest Christmas Market"/ Târgul de Crăciun Bucureşti 2012

  • Arta
  • artă decorativă
  • arta populara
  • arte textile
  • bijuterii
  • ceramica
  • Etnografie
  • vestimentaţie
Institutie gazda: 
Piaţa Universităţii
Exponate: 
artă decorativă
arta populara
arte textile
bijuterii
ceramica
vestimentaţie
Sectiune: 
Arta
Etnografie
Vernisaj: 
5 Dec 2012 - 19:00
Durata: 
5 Dec 2012 - 3 Jan 2013

Un elev olimpic la matematică, asistat de primarul general al capitalei, Sorin Oprescu şi de ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a aprins miercuri seară, din Piaţa Universităţii, luminile de sărbători în Bucureşti şi a dat astfel startul sărbătorilor de iarnă.

Luminile au fost aprinse la ora 19.00, de pe esplanada cu statui din Piaţa Universităţii, de către Cosmin Ştefan Gramatovici, în vârstă de 16 ani, elev la Colegiul Naţional "Tudor Vianu" din Capitală, câştigător al medaliei la aur la concursuri internaţionale de matematică.

"La mulţi ani, Bucureşti, la mulţi ani, România!", le-a spus Oprescu, după aprinderea luminilor, bucureştenilor veniţi la Universitate pentru acest eveniment.

Ministrul Educaţiei i-a mulţumit primarului general pentru că a oferit posibilitatea de a aprinde becurile de sărbători unui olimpic internaţional. "Primarul general mi-a făcut o surpriză deosebită că a oferit posibilitatea unui olimpic internaţional de a deschide sărbătorile în Bucureşti. Atât el, cât şi fratele lui provin dintr-o familie de profesori şi cred că merita acest lucru", a spus Ecaterina Andronescu.Sorin Oprescu a spus că este bucuros că a putut aduce bucureştenilor un moment de bucurie şi a precizat că, de acum încolo, esplanada cu statui din Piaţa Universităţii va fi locul unde vor fi organizate evenimentele de Crăciun.

Potrivit municipalităţii, miercuri seară, au fost aprinse luminile pe bulevardele Magheru, Nicolae Bălcescu, I. C. Brătianu, Unirii, de la Piaţa Unirii până la Palatul Parlamentului şi de la Palatul Parlamentului până la intersecţia cu Mircea Vodă, Lascăr Catargiu şi Regina Elisabeta, dar şi pe Şoseaua Kiseleff şi în Piaţa Victoriei, pe Calea Victoriei, la Arcul de Triumf, în Centrul Istoric, în Piaţa Constituţiei, Piaţa Regelui, Piaţa George Enescu şi Piaţa Universităţii.

În noaptea de miercuri spre joi, vor fi aprinse luminile pe Calea Dorobanţi, Bd. Aviatorilor, Şoseaua Bucureşti-Ploieşti, Piaţa Charles de Gaulle, Piaţa Rosetti, Bulevardul Carol şi cele de la Piaţa Presei Libere.

Joi, ornamentele de sărbători vor lumina şi la intrarea în Bucureşti de pe DN1, A2 şi A1, la intrarea în Bucureşti dinspre Giurgiu, pe Bd. Tineretului, la intrarea în Parcul Tineretului, pe Bd. Ferdinand, în Piaţa Operei, precum şi pe Calea Dorobanţilor, între Piaţa Dorobanţi şi Şoseaua Ştefan cel Mare.

Ornamentele puse de municipalitate în Bucureşti au, în total, aproximativ 2,7 milioane de beculeţe de tip LED.La evenimentul de miercuri seară, un alai format din 50 de crăciuniţe şi de 50 de tineri au purtat făclii aprinse, iar corul de copii Andante a interpretat colinde.

Nu au lipsit nici "zânele" şi "spiriduşii" Moşului aducător de daruri, care au creat povestea magică a Crăciunului, în timp ce echipa "Chambres d’OR", formată din artiştii Monica Păduraru, Diana Patriciu şi Chris Agnew, a realizat picturi pe sticlă specifice sărbătorilor de iarnă, proiectate pe sediile BCR şi RAPPS din vecinătatea esplanadei cu statui. O altă proiecţie a fost făcută pe clădirea Universităţii.

Odată cu aprinderea luminilor, a fost deschis târgul de Crăciun al Capitalei, organizat de reprezentanţii Primăriei Capitalei, prin CreArT - Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie, în noul spaţiu pietonal creat deasupra parcării subterane de la Universitate.

Târgul, denumit "Bucharest Christmas Market", va fi deschis până în 3 ianuarie 2013, pe toată perioada sărbătorilor de iarnă.

Astfel, în centrul Capitalei, toţi bucureştenii vor putea vizita târgul de Crăciun, în care sunt deschise 65 de căsuţe decorate de sărbătoare. Anul acesta, bradul de Crăciun are 17 metri, a fost amplasat în cadrul târgului şi a fost împodobit cu 2.500 de becuri galbene şi 600 de lucrări de artă ce formează un puzzle, în vârful bradului fiind aşezaţi doi îngeri cu trâmbiţe.

Copiii care vor vizita târgul de Crăciun vor avea ocazia de a vedea şi sania cu reni şi Casa lui Moş Crăciun.

Primarul Capitalei a vizitat chiar miercuri seară Casa lui Moş Crăciun. El s-a declarat încântat de modul în care arată târgul de Crăciun, precizând că cel mai mult îi place bradul.

Întrebat ce-şi doreşte de Moş Nicolae, Oprescu a răspuns: "Nu ştiu, trebuie să fie o surpriză. De ani de zile îmi aşez ghetuţele, însă, în ultima perioadă, Moşul a fost cam sărac".

Organizatorii au precizat că la "Bucharest Christmas Market" vor fi prezenţi meşteri populari care au pregătit pentru vizitatori obiecte tradiţionale, ceramică pictată, lemn cioplit, icoane şi pânzeturi brodate, costume şi măşti tradiţionale, jucării din lemn şi instrumente muzicale.

În căsuţele de pe aleile târgului se găsesc obiecte şi podoabe specifice Crăciunului, globuri pictate manual, coroniţe, ghirlande de brad, precum şi lumânări parfumate.

Nu vor lipsi nici produsele gastronomice tradiţionale, turta dulce, cozonaci, prăjiturile pentru Crăciun, dar şi alte produse specifice perioadei, care vor putea fi cumpărate şi de la cele două trăsuri prezente în cadrul târgului. Produsele pot fi gustate alături de vin fiert, care va fi servit în căni speciale, pe care vizitatorii le pot lua acasă drept suvenir.

La crearea decorurilor pentru târgul de Crăciun, au fost folosite zece tone de cetină, cu peste 3.000 de becuri colorate, şi aproximativ un kilometru de ghirlande luminoase.

Odată cu organizarea acestui târg, Capitala este inclusă în reţeaua internaţională a celor mai importante târguri de Crăciun din Europa - Christmas Markets, fiind, oficial, membru al acesteia.

Potrivit reprezentanţilor municipalităţii, pe perioada sărbătorilor, vor fi organizate mai multe concerte, precum şi o campanie umanitară, intitulată "Dăruieşte, fii mai bun! Şi tu poţi fi Moş Crăciun".

Spectacolele şi concertele vor avea loc pe scena amplasată în Piaţa Universităţii. Loredana şi Agurida, Călin Geambaşu Band, baletul Edi Stancu, Narcisa Suciu, Paula Seling, Ducu Bertzi, DJ Project şi Adela Popescu, Taxi, Bere Gratis şi Provincialii vor susţine spectacole alături de cântăreţi de muzică populară, printre aceştia regăsindu-se nume ca Gheorghe Turda, Matilda Pascal Cojocăriţa şi Ştefan Cigu, Gelu Voicu, Lavinia Goste, Marius Zorilă şi Orchestra Naţională de Tineret, dar şi ansambluri de muzică populară, grupuri de copii, colindători şi ansambluri de datini şi obiceiuri. Accesul publicului la toate concertele organizate în acest loc va fi liber pe toată durata târgului de Crăciun.

Reprezentaţii municipalităţii precizează că la Casa lui Moş Crăciun, vizitatorii vor putea dona jucării şi cărţi, în cadrul campaniei "Dăruieşte, fii mai bun! Şi tu poţi fi Moş Crăciun!"

(Mediafax, Bucureşti 5 decembrie 2012)
http://www.mediafax.ro/social/luminile-de-craciun-au-fost-aprinse-in-aceasta-seara-in-centrul-capitalei-live-video-10373250 

 

 

Ritualuri venezuelene la Muzeul Naţional al Ţăranului Român

  • Ambasada Republicii Bolivariene a Venezuelei în România
  • Arta
  • arta populara
  • Etnografie
  • Mapamond
  • Muzee
  • vestimentaţie
Institutie gazda: 
Muzeul Ţăranului Român
Exponate: 
arta populara
vestimentaţie
Sectiune: 
Arta
Etnografie
Mapamond
Muzee
Vernisaj: 
14 Nov 2012 (All day)
Durata: 
14 Nov 2012 - 21 Nov 2012

14 - 21 noiembrie, Sala Acvariu

Ambasada Republicii Bolivariene a Venezuelei în România şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român vă invită la vernisajul expoziţiei etnografice şi artizanale Ritualuri venezuelene, care va avea loc miercuri, 14 noiembrie, ora 17.00, la Sala Acvariu.

Evenimentul face parte din seria de activităţi culturale dedicate Lunii Culturii Venezuelene (12 octombrie-14 noiembrie 2012).

Expoziţia va putea fi vizitată până pe 21 noiembrie 2012, la Sala Acvariu.

 

 

 

„Copilăria de altădată, la ţară“- expoziţie la MNIR

  • animale
  • arta populara
  • catalog
  • Complexul Muzeal Judeţean Neamţ (Piatra-Neamţ)
  • Complexul Naţional Muzeal ASTRA (Sibiu)
  • Etnografie
  • jucării
  • Muze
  • Muzee
  • Muzeul de Etnografie Braşov
  • Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” (Bucureşti)
  • Muzeul Naţional Secuiesc (Sf. Gheorghe)
  • papusi
Institutie gazda: 
Muzeul Naţional de Istorie a României
Exponate: 
arta populara
Sectiune: 
Etnografie
Muzee
Vernisaj: 
1 Jun 2012 - 12:00
Durata: 
1 Jun 2012 - 2 Sep 2012

COMUNICAT DE PRESĂ

Deschiderea expoziţiei temporare “Copilăria de altădată, la ţară”, de Ziua Copilului

Muzeul Naţional de Istorie a României anunţă vernisajul expoziţiei temporare “Copilăria de altădată, la ţară”, vineri, 1 iunie, ora 12.00, la sediul din Calea Victoriei nr.12, Bucureşti.

Expoziţia este organizată în parteneriat cu Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” (Bucureşti), Muzeul Naţional Secuiesc (Sf. Gheorghe), Complexul Naţional Muzeal ASTRA (Sibiu), Muzeul de Etnografie Braşov, Complexul Muzeal Judeţean Neamţ (Piatra-Neamţ), Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova (Ploieşti) şi Asociaţia Muzeul Jucăriilor (Bucureşti) şi reuneşte obiecte deosebite din patrimoniul acestora.

A devenit o tradiţie pentru Muzeul Naţional de Istorie a României să organizeze anual, cu ocazia Zilei Internaţionale a Copilului şi în ajunul Crăciunului, o expoziţie dedicată vârstei inocenţei, amintind aici cele două proiecte expoziţionale din ultimul an - “Colecţie de copilării” (iunie – iulie 2011) şi „De la Moş Gerilă la Moş Crăciun” (decembrie 2011 - ianuarie 2012).

Dacă în expoziţiile amintite mai sus am prezentat jucării şi jocuri ale copiilor de la oraş, de data aceasta am ales jucăriile copiilor de la sat, dorind să aducem în faţa contemporanilor de toate vârstele, acest minunat univers, care, din păcate, este prea puţin cunoscut. Jucăriile prezentate sunt impresionante prin modestia materialului din care au fost realizate, prin simplitatea şi în acelaşi timp, ingeniozitatea celor care le-au meşterit. Veţi admira jucării care au aparţinut copiilor români, saşi şi secui care şi-au trăit viaţa la sat, nucleul societăţii în epocile trecute ale istoriei.

„Expoziţia este una inedită, care face parte dintr-o anume viziune, în care muzeul nu este un loc unde sunt depozitate rămăşite ale trecutului, ci un loc în care oamenii vin în contact cu viaţa altor oameni. Numeroasele jucării prezente în expoziţie ne aduc aminte că viaţa noastră poate deveni istorie. Cu ajutorul lor ne întoarcem în timp, la vremea copilăriei.” - dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, Director General al Muzeului Naţional de Istorie a României

Este o expoziţie extrem de interesantă, pentru că însăşi lumea jucăriilor este de o diversitate uluitoare. Este o lume în care păpuşi, animale, instrumente de tot felul sunt date copiilor ca sa se bucure şi se vor bucura şi vizitatorii, revăzându-le. Expoziţia îşi doreşte să facă cunoscut publicului larg tezaurul de jucării, mobilier miniatural şi piese vestimentare pe care îl avem în ţară care ilustrează copilăria, arătând bogăţia spirituală a lumii satului.

Această expoziţie, care beneficiază de un catalog, este rodul colaborării excelente între mai multe muzee importante ale ţării şi a sprijinului necondiţionat al colegilor din aceste muzee, cărora le mulţumim cu acest prilej, în numele vizitatorilor care ne vor trece pragul.

Expoziţia va fi deschisă în perioada 1 iunie – 2 septembrie 2012 şi va putea fi vizitată de miercuri până duminică între orele 10.00 – 18.00. Catalogul expoziţiei va fi disponibil pentru public după vernisaj şi va putea fi achiziţionat de la magazinul muzeului.

Săptămâna Culturii Iraniene 2012. Expoziţie de artă tradiţională şi artizanat la Muzeul Naţional al Ţăranului Român

  • Ambasada Republicii Islamice
  • arta populara
  • artă tradiţională
  • artizanat
  • Ashigh Asgar
  • Biblioteca Naţionala a României
  • caligrafie
  • covoare manuale
  • Etnografie
  • folclor
  • fotografie
  • Grupul „Soor”
  • Mapamond
  • Muzee
Institutie gazda: 
Muzeul Ţăranului Român
Exponate: 
arta populara
Sectiune: 
Etnografie
Mapamond
Muzee
Vernisaj: 
22 Jun 2012 (All day)
Durata: 
22 Jun 2012 - 28 Jun 2012

Bucureşti, 22 -28 iunie 2012

Ambasada Republicii Islamice Iran în colaborare cu Muzeul Naţional al Ţăranului Român şi Biblioteca Naţionala a României organizează în perioada 22 – 28 iunie 2012, la Bucureşti, Săptămâna Culturii Iraniene – o serie de evenimente menite să aducă mai aproape de publicul român cultura şi arta persană.

Programul va cuprinde:

• Expoziţie de fotografie – Iran, istorie si modernitate
• Expoziţie de artă tradiţională şi artizanat – ceramică, obiecte din lemn sculptat (Monabat) vase din metal emailat pictate manual (Mina), vase din cupru cu decor în relief (Hoonar Galamzani), covoare manuale, caligrafie şi ilustraţie de carte cu foiţă de aur, miniaturi, filigran, etc. Artiştii şi meşterii populari vor încânta publicul cu demonstraţii de sculptură în lemn, ţesut covoare la război, pictură, gravură, caligrafie etc.
• Expoziţie de costume populare din diverse zone ale ţării
• Expoziţie de artă culinară
• Concerte de muzică tradiţională şi folclor cu participarea Grupului „Soor” şi a interpretului de muzică populară Ashigh Asgar.

Evenimentele se vor desfăşura după cum urmează:

Muzeul Naţional al Ţăranului Român (Şos. Kiseleff nr. 3)

21 iunie, ora 17.00 – deschiderea oficială (eveniment exclusiv pentru presă şi instituţii culturale)
22 – 24 iunie, orele 10.00 – 18.00 – expoziţii şi workshopuri
ora 18.00 – concerte de muzică tradiţionala şi folclor

Biblioteca Naţionala a României (Bd. Unirii nr. 22)

25 iunie, orele 17.30 – concert de muzica tradiţionala şi folclor
25 – 28 iunie, orele 10.00 – 18.00 - expoziţii şi workshopuri

Intrarea este libera.

 

Masca. De la ritual la spectacular / Le masque. Du rituel au spectaculaire - la Muzeul Satului, 2011.

  • arta populara
  • Etnografie
  • Muzee
Institutie gazda: 
Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti
Exponate: 
arta populara
Sectiune: 
Etnografie
Muzee
Vernisaj: 
9 Dec 2011 - 17:00
Durata: 
9 Dec 2011 - 15 Jan 2012

În perioada 9 - 11 decembrie 2011, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” a organizat Festivalul de Datini şi Obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou – Florile dalbe. Evenimentul este prilejuit de Sărbătorile de iarnă şi îşi propune, în fiecare an, să revitalizeze obiceiurile şi datinile din satul de altă dată.

O atmosferă de basm la Muzeul Satului cu colinde, cete de mascaţi, demonstraţii meşteşugăreşti, teatru popular, onoruri militare, sorcove şi podoabe pentru brad, vin, cozonaci, colaci şi covrigi.

Vineri, 9 decembrie 2011, la ora 17.00, în sala „Gheorghe Focşa”, a fost vernisată expoziţia „Masca. De la ritual la spectacular" - un periplu prin lumea jocurilor cu măşti specifice Moldovei, zonă bogată în semnificaţii, culoare şi mister.

Expoziţia poate fi vizitată până pe data de 15 ianuarie 2012, de miercuri până duminică, între orele 9.00 – 17.00.

Colectia Regala de arta traditionala - Regina Elena

  • arta populara
  • Bucuresti
  • Etnografie
  • Fashion
  • Muzee
  • vestimentaţie
Institutie gazda: 
Muzeul Ţăranului Român
Exponate: 
arta populara
vestimentaţie
Sectiune: 
Etnografie
Fashion
Muzee
Vernisaj: 
10 May 2008 (All day)
Durata: 
10 May 2008 - 10 Jun 2008

Muzeul National al Taranului Roman si Asociatia pentru Dezvoltare Durabila – Savarsin au placerea sa va invite in ziua de sambata, 10 mai 2008, la ora 11, in Sala Irina Nicolau, la vernisajul expozitiei „Colectia Regala de arta traditionala – Regina Elena”.

Reginele si Principesele Romaniei au purtat o mare parte din aceste vesminte de zi cu zi sau vesminte de sarbatoare la diverse ocazii pretuindu-le pentru eleganta si frumusetea lor fara cusur.

Evenimentul va avea loc in prezenta Majestatilor Lor Regele Mihai si Regina Ana si a Altetelor Lor Regale Principesa Margareta si Principele Radu.

Expozitia va fi deschisa in perioada 10 mai – 10 iunie 2008, de marti pana duminica, intre orele 10 – 18.
 

Oameni şi locuri: MEXIC

  • arta populara
  • Etnografie
  • etnografie
  • Mapamond
  • Muzee
Institutie gazda: 
Muzeul Ţăranului Român
Exponate: 
arta populara
etnografie
Sectiune: 
Etnografie
Mapamond
Muzee
Vernisaj: 
15 May 2010 - 16:30
Durata: 
15 May 2010 - 31 Jul 2010

Comunicat de presă

Oameni şi locuri: MEXIC. Tradiţii şi obiceiuri - expoziţie la Muzeul Ţăranului Român

 

Ce poţi spune despre Mexic fără să cauţi în enciclopedie?

Poncho, sombrero, tequila, mariachi, deşert, cactuşi... O imagine pe care ţi-au creat-o, în mare parte, filmele western.

Dar poate că nu ştiai de náhuatl, mayaşi, zapoteci, mixteci, otomí, totonaca, mazahua, mazateci... Şi acestea sunt doar câteva dintre populaţiile indigene ale Mexicului fiecare cu obiceiurile şi tradiţiile lor.

Din 15 mai, la Muzeul Ţăranului Român, Mexicul ţi se arată aşa cum probabil că nu l-ai văzut niciodată: statuete de ceramică şi străchini, ţesături viu colorate, podoabe şi obiecte de îmbrăcăminte, coşuri împletite şi cufere pictate, jucării şi măşti, sticlărie, statuete cioplite în lemn, picturi pe hârtie amate – seva pământului, săgeţi cu pene, dar şi... Zeul Ploii.

Expoziţia, realizată în parteneriat cu Ambasada Mexicului în România, va rămâne deschisă la sala Oaspeţi, până pe 31 iulie, de marţi până duminică, între 10:00 şi 18:00.

Vernisaj: sâmbătă, 15 mai, ora 16:30, Sala Oaspeţi

 

Comunicat al ambasadei Mexicului

Oameni şi locuri - Expoziţie de artă populară mexicană

 

Aniversarea Începutului Independenţei Naţionale şi Bicentenarul Începutului Revoluţiei Mexicane constituie o ocazie şi o plăcere deosebite pentru Ambasada Mexicului spre a invita publicul român la vizitarea expoziţiei Oameni şi locuri: MEXIC, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

Specialiştii muzeului au selecţionat pentru expunere o minunată colecţie alcătuită din cinci sute de obiecte de artă populară mexicană, reprezentative pentru fiecare colţ al ţării noastre. Calitatea estetică şi deosebita îndemânare a artizanilor în elaborarea lor fac ca fiecare obiect expus să fie o mărturie a patrimoniului multicultural contemporan mexican.

Expoziţia deschisă la Muzeul Naţional al Ţăranului Român reflectă in mod minunat diversitatea culturii milenare a Mexicului şi vitalitatea creatoare a celor care au făcut aceste obiecte, însuşiri care se reflectă în modelarea ceramicii sau în ţesăturile viu colorate; în prelucrarea fină a cuprului şi oţelului sau în limbajul cristalin al sticlei; în filigranul delicat în aur şi argint sau, subtil, în reflecţia policromă a obiectelor lăcuite sau în desenele ingenioase realizate pe scoarţă de copac...

Prin intermediul acestui important eveniment cultural – expoziţia de artă populară mexicană - Muzeul Naţional al Ţăranului Român este partener la sărbătoarea împlinirii celor 75 de ani de la Stabilirea Relaţiilor Diplomatice între Mexic şi România.

 

Cristina de la Garza

Ambasadorul Mexicului în România

 

 

Măşti - Ion Albu

  • arta populara
  • etnografie
  • Etnografie
  • Ion Albu
  • Muzee
Institutie gazda: 
Muzeul Ţăranului Român
Exponate: 
arta populara
etnografie
Sectiune: 
Muzee
Etnografie
Vernisaj: 
27 Nov 2009 - 16:00
Durata: 
27 Nov 2009 - 3 Dec 2009

A fost odată ca niciodată un sat în care sălăşluiau o droaie de moşnegi şi de babe. Moşnegii aveau ochii holbaţi, gura roşie cu colţi înspăimântători şi nasul coroiat ca un ardei. Iar babele, bătrâne de când lumea, aveau păr de lână, dinţi ca boabele de fasole şi gura strâmbă ca tăiată cu foarfecele. Prin sat mişunau tot felul de draci zgâmboiţi, urşi trupeşi şi capre râioase.

Într-o zi toate acestea vor coborî din poveste şi vor da ochii cu vizitatorii Muzeului Ţăranului Român.
Dacă sunteţi sperioşi din fire sau dimpotrivă, vreţi să vă măsuraţi puterile cu ei, veniţi în perioada 27 noiembrie - 3 decembrie 2009, la Sala Acvariu, la expoziţia de măşti confecţionate de meşterul Ion Albu din Timişeşti, judeţul Neamţ.

Vernisaj: vineri, 27 noiembrie, ora 16:00, Sala Acvariu

 

Ion Albu

Renumit pentru originalitatea creaţiilor sale în domeniul măştilor populare atât în ţară cât şi peste hotare, Ion Albu continuă să se dăruiască şi astăzi cu pasiune meşteşugului său. El poate fi găsit în atelierul său mânuind unelte simple – cuţitul, foarfecele, acul, cleştele – cu care făureşte diverse măşti antropomorfe sau zoomorfe.

Ion Albu, originar din Timişeşti, judeţul Neamţ (născut pe data de 7 iunie 1948), a crescut în atmosfera caracteristică satului moldovean, cu o bogată şi originală cultură populară, cu datini şi obiceiuri pline de frumuseţe.
 
Familia lui Ion Albu păstrează tradiţia meşteşugului de peste jumătate de veac. Pe parcursul anilor, meşterul a izbutit să imprime măştilor sale anumite trăsături care să le diferenţieze, pentru ca în final să-şi creeze un stil aparte de exprimare artistică. Principalele personaje reprezentate de măşti sunt ursul, capra, moşul, pentru care meşterul foloseşte materii prime foarte variate: postavuri, piei de oaie, bucăţi de stofă, boabe mari de fasole.
 
Cu ochii bulbucaţi, gura roşie, colţi ce ies ameninţător din gură şi nas uriaş, măştile par să fie nişte personaje malefice. Acestea sunt în general expresiile măştilor reprezentând moşnegii, doisprezece la număr, care semnifică cele douăsprezece luni ale anului. Rolul lor este unul de protecţie şi de alungare a spiritelor rele.
Tradiţia jocurilor cu măşti, de o mare diversitate, s-a păstrat vie în satele moldoveneşti. Ion Albu colindă împreună cu grupul „Aşa-i datina la noi” dând viaţă, la fiecare sfârşit de an, „moşnegilor şi babelor”, caprelor, cerbilor, urşilor, dracilor.

Călătorie în Bretania

  • artă decorativă
  • artă plastică şi decorativă
  • arta populara
  • Audierne
  • Concarneau
  • cultura bretonă
  • Douarnenez
  • Etnografie
  • Eustaţiu Stoenescu
  • Gheorghe Petraşcu
  • Iosif Iser
  • Jean Al. Steriadi
  • Mapamond
  • mobilier tradiţional
  • Muzee
  • Nicolae Grigorescu
  • obiecte de artă populară
  • pictura
  • Saint-Malo
  • sculptura
  • Theodor Pallady
  • Vitré
Institutie gazda: 
Muzeul Naţional de Artă al României
Exponate: 
artă decorativă
arta populara
pictura
sculptura
Sectiune: 
Etnografie
Mapamond
Muzee
Vernisaj: 
5 Nov 2009 - 18:30
Durata: 
6 Nov 2009 - 7 Feb 2010
Program: 

Program de vizitare:
miercuri – duminică
(10.00 - 18.00)                                                                   
Gratuit: prima miercuri din lună

COMUNICAT DE PRESĂ

Muzeul Naţional de Artă al României invită publicul român în perioada 6 noiembrie 2009 – 7 februarie 2010 la o Călătorie în Bretania pe urmele artiştilor francezi şi români inspiraţi de lumea şi cultura bretonă. Sunt prezentate peste 200 de lucrări de artă plastică şi decorativă create de artişti francezi şi români, multe dintre ele în premieră în România, alături de obiecte de artă populară, costume somptuos brodate şi piese de mobilier tradiţional.

Expoziţia face parte dintr-un proiect mai amplu realizat de Muzeul Naţional de Artă al României în partenariat cu Muzeul Departamental Breton din Quimper, care şi-a propus să ilustreze impactul lumii bretone asupra mai multor generaţii de artişti români. Inspiraţi de vechile oraşe medievale, de tradiţiile şi bogăţia culturii populare, de fizionomiile aspre ale locuitorilor şi nu în ultimul rând de peisajul grandios şi sălbatic, pictorii români au iubit această regiune, considerând-o o adevărată şcoală. Cu toţii au călătorit şi lucrat în Bretania încă din tinereţe, revenind apoi de numeroase ori la Vitré, Saint-Malo sau la Douarnenez, Audierne sau Concarneau, preferând această parte a Franţei celorlalte provincii.

Într-o primă etapă a proiectului, în perioada iunie – octombrie 2009, a fost deschisă la Muzeul Departamental Breton din Quimper expoziţia Pictori români în Bretania în care au fost expuse şaptezeci şi şapte de lucrări de pictură şi grafică din patrimoniul MNAR, realizate în Bretania de o serie de artişti români, precum Nicolae Grigorescu, Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Eustaţiu Stoenescu, Iosif Iser sau Jean Al. Steriadi. Publicul francez a descoperit cu uimire şi entuziasm creaţiile artiştilor români, expoziţia reuşind să atragă aproape 30.000 de vizitatori.

După sejurul din Bretania, operele pictorilor români se întorc la Bucureşti integrate într-o nouă expoziţie – Călătorie în Bretania. Această nouă manifestare prezintă, alături de operele artiştilor români care au pictat în Bretania, lucrări de pictură, grafică, sculptură semnate de artişti francezi, costume, obiecte populare şi piese de mobilier din patrimoniul Muzeului Departamental Breton. Lor li se adaugă peste treizeci de desene şi gravuri de artişti francezi din colecţia Cabinetului de desene şi gravuri al MNAR. Organizatorii şi-au propus nu numai să ilustreze puterea de seducţie a lumii bretone asupra artiştilor din orizonturi culturale diferite, ci şi să redea totodată artiştilor români locul care li se cuvine în contextul artistic european, pentru care Bretania a fost un adevărat centru.

Prima sală a expoziţiei îl introduce pe vizitator în istoricul Bretaniei ca subiect artistic - Bretania pitorească aşa cum apare ea în suitele de stampe din secolul XIX sau în afişele începutului de secol XX.
În continuare, expoziţia este structurată pe patru teme principale: oraşul medieval, casa în care, printre vechile mobile, se desfăşoară, netulburat de civilizaţie, ritualulul existenţei zilnice, costumele şi sărbătorile cu origini străvechi, şi marea – văzută de pe mal, cu pescarii şi femeile adunând alge, tărâm al bogăţiei adâncurilor dar şi al neliniştii.

Interesul pentru Bretania s-a manifestat cu precădere la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, o dată cu o tot mai mare curiozitate pentru originile celtice ale culturii bretone (aşa numita „celtomanie”), regiunea fiind considerată - în mod eronat - ca loc al celei mai vechi civilizaţii din toate timpurile şi spaţiu de origine al limbii vechilor gali. Acest nou interes s-a dovedit benefic pentru că a atras atenţia asupra tradiţiilor orale şi a credinţelor populaţiei bretone.
Începând cu anii 1830-1840, Bretania declanşează o adevărată vogă literară şi artistică, scrierile lui Chateaubriand, Michelet şi Hugo atrăgând şi atenţia pictorilor (printre care Turner, Corot, Isabey, Boudin) cu mult înainte ca Gauguin să se îndrepte spre Pont-Aven în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea.
După 1860, prelungirea căilor ferate până în departamentul Finistère a facilitat călătoriile artiştilor în regiune, cu atât mai mult cu cât în gările pariziene afişele viu colorate făceau reclamă Bretaniei şi frumuseţii costumelor sale populare. Câteva dintre aceste afişe se regăsesc în expoziţie.

Primul dintre artiştii români care s-a lăsat sedus de atracţiile Bretaniei, în special de frumuseţea oraşului medieval Vitré, este Nicolae Grigorescu, care va picta aici între 1878 şi 1887. Drumul deschis de Grigorescu avea să fie urmat în secolul XX, până către 1940, de artişti precum Nicolae Grant, Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Iosif Iser, Jean Al. Steriadi, Eustaţiu Stoenescu, Elena Popea sau Rodica Maniu, care vor picta viaţa la ţară, animaţia porturilor de pescari şi fascinantele peisaje marine.

Una dintre lucrările care au trezit cel mai viu interes în expoziţia de la muzeul din Quimper, expusă acum în premieră şi pentru publicul din România, este impresionanta panoramă a portului Concarneau – un proiect de decoraţie murală realizat în 1931 de Constantin Petrescu-Dragoe, artist încă destul de puţin cunoscut. Proiectul, alcătuit din cinci panouri, ilustrează viaţa de zi cu zi a oraşului şi a locuitorilor acestuia văzută de pe chei: construcţia bărcilor, căratul năvoadelor, descărcatul tonului, vânzătorul de peşte şi târgul de oale. Petrescu-Dragoe a făcut numeroase studii după model în vechiul port, pe cheiurile căruia, în anii 1930, artişti din toate regiunile lumii se înghesuiau, făcând dificilă găsirea unui loc pentru a-şi pune şevaletul.

Expoziţia are la bază o formulă expozitională complexă, ce alătură sugestiv formele culturii şi civilizaţiei populare cu cele ale artei culte, un dialog al artelor ce are rolul de a explica vizitatorului puterea formativă şi fascinaţia pe care Bretania a exercitat-o asupra tuturor artiştilor care au călătorit prin ţinuturile ei. Pictorii români, venind din spaţiul unei culturi tradiţionale străvechi, la fel de active, au profitat din plin de această forţă de sugestie.
 

Expoziţie organizată în colaborare cu Ambasada Franţei în România şi cu Institutul Francez la Bucureşti

Partener principal: BRD Groupe Société Générale

Parteneri strategici ai Ambasadei Franţei în România: Apa Nova Veolia, Carrefour, Dacia, Groupama, Orange, Gaz de France

 

CĂLĂTORIE ÎN BRETANIA
Artişti francezi şi români descoperind cultura bretonă

VOYAGE EN BRETAGNE
Artistes français et roumains à la découverte de la culture bretonne

6 noiembrie 2009 – 7 februarie 2010

Muzeul Naţional de Artă al României
Musée départemental breton de Quimper

Bretania este una dintre cele câteva regiuni franceze a căror identitate culturală este deosebit de pronunţată. Geografia, istoria şi etnografia au contribuit la această originalitate. Instalarea în peninsulă, în Evul Mediu timpuriu, a populaţiilor din sudul Marii Britanii i-a marcat vreme de secole cultura şi i-a dat numele. Din contactul lor cu  populaţiile  autohtone s-a format o limbă originală, bretona, a cărei arie de răspândire a variat de-a lungul timpului. Relatările unor călători iluştri din generaţia romantică – Victor Hugo, Prosper Mérimée sau Gustave Flaubert – care au străbătut regiunea în prima jumătate a secolului al XIX-lea menţionează, fără excepţie, nevoia de a folosi un interpret de îndată ce înaintai către vest.

Regat, apoi ducat independent până în 1532, Bretania a devenit ulterior o provincie franceză, rămasă puţin izolată din cauza depărtării sale de Paris şi a stării proaste a drumurilor. S-a dezvoltat aici o cultură aparte, deplin exprimată în diversitatea costumelor de sărbătoare, o practică religioasă spectaculoasă şi o arhitectură ecleziastică atât de înfloritoare încât s-a putut vorbi, pentru secolele al XVI-lea şi al XVII-lea, de o „Renaştere bretonă”.

În primele decenii ale secolului al XIX-lea, curiozitatea mediilor cultivate faţă de antichităţile celtice a atras privirea literaţilor şi a artiştilor spre această provincie până atunci neglijată. Şi-a făcut astfel apariţia în pictura franceză o veritabilă vogă bretonă. Fenomenul a persistat, practic, până în a doua jumătate a secolului al XX-lea, Bretania menţinându-şi atractivitatea de-a lungul episoadelor succesive ale istoriei artistice occidentale: naturalismul interesat de un cadru de viaţă rurală păstrat ca atare; pictura în plein-air şi impresionismul fermecat de peisaje şi de o lumină naturală unică; simbolismul fascinat de religiozitatea bretonă. Încă din anii 1880, s-au format în Bretania adevărate colonii de artişti, dintre care Concarneau şi Pont-Aven au fost cele mai celebre pe plan internaţional.

Din acel moment, în Bretania şi-au făcut apariţia numeroşi artişti din lumea întreagă. Unii au poposit aici la sfatul maeştrilor lor, pe când îşi desăvârşeau formaţia în academiile de pictură din Paris – „capitala artelor”. Alţii au descoperit-o singuri, adeseori în afara căilor bătute.

Această expoziţie s-a născut dintr-un parteneriat exemplar între Muzeul Departamental Breton din Quimper şi Muzeul Naţional de Artă al României. Pentru Muzeul breton, este esenţial să regăsească astăzi mărturiile acestor călătorii ale artiştilor în Bretania şi să înfăţişeze publicului francez aceste priviri originale asupra regiunii, făcându-i totodată cunoscute câteva dintre principalele figuri ale vieţii artistice româneşti din secolele al XIX-lea şi al XX-lea. Iar pentru Muzeul Naţional de Artă al României, această cercetare şi această expoziţie oferă prilejul de a prezenta un aspect uitat al istoriei artistice naţionale, reaşezându-l datorită operelor şi obiectelor împrumutate de Muzeul breton, în contextul artistic şi cultural al Bretaniei.

MAREA

Bretania, peninsulă care avansează pe o lungime de 300 de kilometri în ocean, îi datorează acestuia şi prima sa denumire: Armorica, din cuvântul celt mor, care înseamnă „mare”. În Evul Mediu, bogăţia ducatului Bretaniei se baza pe comerţul cu porturile din toată Europa Occidentală, de la Marea Baltică până în sudul Spaniei. După unirea cu Franţa, Bretania a fost, vreme de secole, provincia maritimă prin excelenţă, menită, în spatele fortificaţiilor sale, apărării împotriva duşmanilor din afară, precum şi schimburilor cu „lumile noi” ale Americii ori Asiei. Din Brest porneau escadrele trimise în ajutorul insurgenţilor americani şi expediţiile ştiinţifice de explorare a insulelor din Pacific; Saint-Malo era cetatea corsar a cărei misiune era gherila pe mare împotriva navelor engleze; Lorient era baza navală a Companiei Indiilor; Nantes era centrul negoţului cu tutun, zahăr, mirodenii... şi sclavi din Africa.
Şi peste tot de-a lungul coastei trăia un popor de pescari, echipajul flotilelor de zeci de mii de nave de pescuit sardele, ton, languste, şi al marilor corăbii cu trei catarge care, de la Paimpol sau Saint-Malo, plecau până în Atlanticul de Nord, spre a reveni încărcate cu moruă. Viaţa lor foarte dură, cel mai adesea demnă de milă şi întotdeauna primejdioasă, a inspirat o sumedenie de romane, dintre care cel mai celebru este, fără îndoială, Pêcheur d’Islande (Pescar în Islanda) de Pierre Loti, publicat în 1886. Aceste romane au stimulat, cu siguranţă, interesul manifestat de artişti şi scriitori din lumea întreagă pentru porturile pescăreşti din Bretania  şi  pentru  locuitorii lor. În ultimul sfert  al  secolului  al XIX-lea, unele dintre acestea au devenit veritabile colonii de artişti: Cancale, în nord-estul Bretaniei, dar, în mai mare măsură, în sud-vest, Douarnenez, Camaret, Audierne şi, mai ales, Concarneau. Aceste nume erau pe atunci cunoscute artiştilor de toate naţionalităţile care îşi desăvârşeau studiile la una sau alta dintre academiile de pictură din Paris. Vara, veneau în număr mare; mai mulţi s-au stabilit aici definitiv, până la sfârşitul vieţii. Toţi se înghesuiau pe chei, ca să privească plecarea sau sosirea flotilelor, descărcarea peştelui, pe negustorii cu ridicata cumpărând peştele prins peste zi.
În perioada „Belle Époque” şi între cele două războie mondiale, marea bretonă a fost totodată un loc de agrement şi de relaxare. Se înălţau vile magnifice care dominau plaja. Iosif Iser, la poalele fortăreţei din Saint-Malo, sau Pierre Dubreuil, care i-a adus pe plajele Bretaniei natale pe prietenul său Pascin şi pe tovarăşii lui din Montparnasse, ne-au lăsat amintirea plăcerilor balneare ale Bretaniei din anii 1920-1930, aşa-zişii „Années folles”.
 

CASA

Încă din deceniul 1830-1840, pictorii au apreciat în Bretania frumuseţea originală a interioarelor ţărăneşti. În sala comună a fermelor, sau în hanurile mai degrabă lipsite de confort, erau aliniate mobile sumbre, dar acoperite cu sculpturi în relief plat: „paturi închise”, veritabile „dulapuri de dormit”, sau bufete împodobite cu vase de faianţă multicolore, totul ascuns în semiobscuritate din cauza ferestrelor înguste care abia lăsau să pătrundă lumina. „Am văzut interioarele de acolo… sunt adevărate opere de Rembrandt!”, exclama entuziast, către 1840, litograful Nicolas-Toussaint Charlet. Interioarele bretone, motiv la care Grigorescu a revenit adeseori, exprimă aceeaşi fascinaţie pe care o regăsim şi la pictorii sau gravorii Amédée Guérard, Eugène Martin, Désiré-Lucas sau Henry Cheffer.
 

ORAŞUL

Bretania nu este o regiune a marilor oraşe – în afară de Brest, Rennes şi Nantes, care, ca limbă şi cultură, erau mai curând franceze decât bretone. În schimb, ea abundă în vechi orăşele care, în secolul al XIX-lea, nu se schimbaseră prea mult de la sfârşitul Evului Mediu. Această particularitate a contribuit la atracţia pe care Bretania a exercitat-o asupra artiştilor şi scriitorilor secolului al XIX-lea, perioadă caracterizată prin gustul pentru arhitectura şi istoria medievală. Astfel, numeroşi călători începeau să descopere peninsula în plimbările lor pe străduţele străjuite de vechi faţade cu bârne aparente, în Dinan, Vitré, Fougères, Guérande, Vannes, Morlaix sau Quimper. Vitré oferea minunatul exemplu al unui „oraş gotic întreg, complet, omogen”, aşa cum îl descria însuşi Victor Hugo. Aflat la extremitatea orientală a Bretaniei, oraşul era uşor accesibil pe calea ferată, dinspre Paris: nu este aşadar deloc de mirare că Vitré a fost, pentru Grigorescu, destinaţia favorită în căutarea pitorescului provincial. Opţiunea sa a avut drept consecinţă renumele durabil al oraşului în ochii generaţiilor de pictori români care îl recunoşteau pe acesta drept mentor. Dovadă stau vederile urbane din pictura şi gravura lui Gheorghe Petraşcu, strâns înrudite cu cele ale lui Grigorescu.
 

COSTUME  ŞI SĂRBĂTORI

Dintre toate regiunile Franţei, în Bretania costumele populare prezintă, fără îndoială, cea mai mare diversitate. S-au putut inventaria şaizeci şi şase de tipuri principale de îmbrăcăminte, fiecare cu numeroase variante, mai ales în forma bonetelor, care se apropie în total de 1200. Această varietate se făcea simţită în primul rând în partea occidentală a peninsulei (departamentele Finistère şi Morbihan). Economia şi geografia fragmentau aceste teritorii în mici unităţi cu identitate culturală şi vestimentară proprie.
Organizarea administrativă şi religioasă contribuia şi ea la diversitate: în Bretania occidentală, unitatea socială de bază era parohia; ea era obiectul unui puternic sentiment de apartenenţă, care îşi găsea o expresie esenţială în costumul local. Acesta era pecetea identităţii grupului şi un semn de recunoaştere sau de deosebire, când diferitele parohii se întâlneau, cu prilejul târgurilor sau al pelerinajelor, sărbători ţinute an de an în cinstea sfântului patron al parohiei sau al capelei. În secolul al XIX-lea, acestea au început să-i atragă nu numai pe pelerini, ci şi pe artiştii care veneau să picteze aici costumele de sărbătoare, prapurii şi procesiunile.
Într-adevăr, diversitatea şi frumuseţea costumelor au contribuit în mare măsură la atractivitatea Bretaniei occidentale pentru artişti. Retrospectiva noastră o dovedeşte: Ştefan Popescu sau Elena Popea au admirat, ca şi Lucien Simon, femeile din ţinutul Bigouden, în jurul lui Pont-l’Abbé, al căror costum se remarca prin broderiile viu colorate. Instalat la Concarneau, Constantin Petrescu-Dragoe a putut observa pe îndelete aceste femei care, asemeni celor din Fouesnant şi din Pont-Aven (a se vedea desenele lui Émile Dezaunay), purtau bonete cu aripi largi şi bogate colerete plisate. Rodica Maniu înfăţişează o femeie din ţinutul Quimper, cu boneta borledenn prinsă pe coc printr-o formă de carton ascunsă de ţesătură. Mai la nord, la Plougastel-Daoulas, ea a pictat femeile aplecate în jurul unui bazin pentru spălatul rufelor, în îmbrăcămintea neagră cu accesorii albastre – sau violet şi verzi pentru sărbători – caracteristică acestei regiuni. La piaţa din Douarnenez, pictată de Max Arnold, se îmbulzesc femei care poartă boneta penn-sardin („cap de sardea”), numită astfel din pricina formei sale şi pentru că era specifică lucrătoarelor din fabricile de conserve.
 

© 2003 - 2023 Toate drepturile rezervate Caligraf
    • Stiri
    • Arta
    • Fotografie
    • Muzica
    • Muzee
    • Teatru
    • Etnografie
    • Jazz &...
    • Mapamond
    • Fashion
    • Parteneri
    • Links
    • Contact