grafica

COMUNICAT DE PRESĂ

Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Afişului din Wilanów şi Institutul Polonez din Bucureşti vă invită marţi, 20 septembrie, orele 12.30 la conferinţa de presă prilejuită de expoziţia „Istoria în 192 de imagini. Afişul polonez 1917 – 2007”, organizată cu ocazia preluării de către Polonia a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene şi a aniversării a 10 ani de activitate a Institutului Polonez din Bucureşti.

Vernisajul expoziţiei are loc miercuri, 21 septembrie 2011, orele 18.30, în prezenţa E.S. dl Marek Szczygieł, Ambasadorul Republicii Polone la Bucureşti, a dnei Aleksandra Piątkowska, Directorul Departamentului Diplomaţiei Publice şi Culturale al Ministerului Polonez al Afacerilor Externe, a dlui Roland Chojnacki, fost Director al Institutului Polonez din Bucureşti în perioada 2001 – 2006, în prezent Director al Institutului Polonez din Londra, a dlui Jarosław Godun, fost Director al Institutului Polonez din Bucureşti în perioada 2006 - 2010, în prezent Director al Institutului Polonez din Kiev, a dnei Maja Wawrzyk, Directorul Institutului Polonez din Bucureşti şi a dlui Jacek Szelegejd, specialist în cadrul Muzeului Afişului din Wilanów.

Afişele prezentate în expoziţie provin de la Muzeul Afişului din Wilanów (secţie a Muzeului Naţional din Varşovia), primul muzeu din lume dedicat afişului, a cărui colecţie de peste 55.000 de piese este una dintre cele mai mari din lume.

Cele 192 de lucrări selectate de Maria Kurpik, curatorul expoziţiei, prilejuiesc întâlnirea publicului din România cu „fenomenul afişului polonez” – sintagmă folosită de criticii internaţionali pentru a denumi producţia prolifică, originală şi de o înaltă calitate artistică a afişului din Polonia în perioada 1960-1970 care a influenţat grafica de afiş în multe ţări europene.

Expoziţia îşi propune să ilustreze aproape un secol de evoluţie a afişului polonez, din anul 1917 până în contemporaneitate. Afişul fiind prin excelenţă o artă a realităţii cotidiene, expoziţia prezintă prin intermediul memoriei afişului istoria Poloniei într-un secol dominat de violente schimbări politice, economice şi culturale.

La sfârşitul secolului al XIX-lea afişul era considerat în Europa „arta marelui peisaj urban” ce colora şi însufleţea spectacolul vizual-decorativ al străzii, fiind ridicat la acest rang de creaţiile remarcabile ale maeştrilor afişului precum Jules Chéret, Eugène Grasset, Théophile A. Steinlen, Leonetto Cappiello, Henri de Toulouse-Lautrec sau Alphonse Mucha, care au înţeles specificitatea acestui mijloc de comunicare, îmbogăţindu-l prin soluţii grafice inovative. Şi artiştii polonezi precum Juliusz Kossak, Teodor Axentowicz sau Piotr Stachiewicz se aliniază acestei tendinţe, după cum demonstrează şi expoziţia de afişe organizată la Cracovia în 1898.

Începutul secolului XX însă, marcat de Primul Război Mondial, mută accentul de la dimensiunea culturală a afişului spre cea politică, propagandistică. Afişe cu rol mobilizator prin imagini ample, expresive, tipărite în tiraje mari şi adresându-se tuturor categoriilor sociale au animat campaniile pentru aparărea graniţelor ţării din anii 1918-1920.

În perioada interbelică dezvoltarea vieţii economice şi cultural-artistice duce la proliferarea afişelor comerciale, turistice, sportive şi culturale, create în stil modern de artişti care experimentează formule îndrăzneţe de design arhitectural şi experimente tehnice inovative, precum asocierea graficii cu fotografia sau fotomontajul. Printre aceşti artişti se numără Bohdan Bocianowski, Jerzy Karolak, Roman Syałas sau Antoni Wajwód.

Invazia Poloniei de către trupele naziste şi declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial determină apariţia afişelor care cheamă populaţia la înrolare, la apărarea ţării, încurajând spritul de luptă al polonezilor. Afişele sunt prezente pe zidurile oraşelor pe toată perioada ocupaţiei.

După capitularea Germaniei şi instalarea regimului comunist în Polonia, afişul a devenit principalul instrument de propagandă a noului guvern şi a noii ideologii, un mijloc de „agitaţie vizuală”, care preamăreşte noua ordine socială şi îi ironizează pe capitaliştii occidentali. Ca stil, aceste afişe se înscriu în retorica realismului socialist, ilustrând chipuri idealizate ale proletarilor ce privesc optimist spre un viitor „luminos”.

După 1956, odată cu speranţa de eliberare de sub influenţa Uniunii Sovietice şi de îmbunătăţire a condiţiilor de trai, afişul se dezvoltă ca un mediu de comunicare aparte între artist şi public. În ciuda cenzurii, el reuşeşte să transmită discret mesaje ce pot fi interpretate ca o ironie sau chiar critică voalată la adresa regimului. Mai mult decât atât, valoarea artistică a afişelor şi participarea acestora la expoziţii şi târguri internaţionale le conferă recunoaştere pe plan european. Zbigniew Kaja, Henryk Tomaszewski, Roman Cieślewicz sau Józef Mroszczak sunt câţiva dintre „graficienii străzii” activi în această perioadă.

În anii 70 se manifestă un grup de artişti cunoscuţi ca graficienii afişului „contra-culturii” care practică o artă contestatară, determinată de criza socio-economică şi grevele muncitoreşti şi studenţeşti. Printre reprezentanţii acestui curent se numără Jan Jaromir Aleksiun, Jerzy Czerniawski, Eugeniusz Get-Stankiewicz sau Jan Sawka.

După instituirea legii marţiale în anul 1981, care limita drastic orice manifestare cultural-artistică, apar o serie de edituri clandestine care tipăreau şi difuzau afişe de o mare forţă expresivă. Adevărate instrumente de propagandă, de această dată împotriva regimului, afişele acrestei perioade s-au bucurat de o mare popularitate.

După primele alegeri prezidenţiale libere în Polonia postbelică, perioadă în care apar numeroase afişe electorale, anii 90 au adus debutul unor creatori de afişe ale căror lucrări nu au putut fi admirate în trecut din cauza situaţiei politice. Afişele din ultimul deceniu prezente în expoziţie, realizate de artişti care urmează o bogată tradiţie, au revenit la funcţia iniţială, promovând produse, evenimente culturale, campanii sociale şi educative.

13 septembrie – 18 octombrie 2009
 

HORIA DAMIAN, perioada 1930-1946

Desene şi picturi din muzeele şi colecţiile româneşti la palatul Mogoşoaia

Desfăşurată sub înaltul patronaj al Preşedintelui Traian Băsescu, expoziţia va fi inaugurată cu lansarea substanţialei monografii Horia Damian, duminică 13 septembrie 2009, orele 17, la palatul Mogoşoaia.

Horia Damian (născut în 1922), unul dintre cei mai importanţi artişti români din diaspora, s-a afirmat încă de la prima sa expoziţie, Bucureşti 1942, în care fost  achiziţionat de marele colecţionar Zambaccian. Studiază la Paris, cu o bursă de stat, şi  lucrează cu   Fernand Léger şi André Lhote, stabilindu-se   în Franţa. După participarea la Bienala de la Veneţia din 1952, pentru Horia Damian începe o importantă carieră expoziţională internaţională. Prezenţa sa, în vara lui 1968, ca artist francez în cea mai importantă expoziţie de artă  abstractă deschisă la Bucureşti, marca o definitivă recunoaştere a personalităţii sale artistice. Architect ca formaţie, pictor, desenator şi sculptor ca expresie, Horia Damian este un artist vizionar care abordează câteva simboluri (elementul arhitectonic, universul, omul) dintr-o perspectivă ce transgresează istoria în mit.

Istoricul de arta dr. Radu Varia, curator vreme de mai multe decenii al lui Horia Damian, a întreprins un studiu monografic aprofundat, recuperând într-un volum de excepţie opera timpurie risipită în colecţii private şi muzeale din România şi reunindu-le acum, pentru prima oară, într-o expoziţie, la Palatul Mogoşoaia.

27 noiembrie – 10 decembrie 2009

IURI ISAR
Născut: 19 mai 1961: Pătârlagele, Buzău, România.

Studii: absolvent Academia de Artă – arte grafice: 1989
Membru al Uniunii Artiştilor Plastici – România 1990

Premii: 
2002 – Premiul I pentru gravura – Anuala de gravură – “C. Gavenea” (Tulcea)

Specializari / workshop-uri / tabere de creatie :
2009 -  Simpozionul de arte vizuale - MONTEORU-Buzau /
  Tabara de arta -CINCIS - Hunedoara/
2008 - Tabara de gravura pentru tineri de la Colti ( jud, Buzau) coordonator proiect./  
  atelierul de gravura – ilustratia de carte; cartea bibliofila  TARGUL DE CARTE GAUDEAMUS/
  coordonatorul Atelirului de gravura din cadrul Festivalului De drag de Bucuresti./
2004 - 2009 -  Centrul Cultural Arcus, Covasna TABARA DE GRAVURA internationala - ARCUS - coordonator si autor program (cinci editii) /
2007, 2008 - Tabara de icoane de la Manastirea Carnu (Buzau) coordonator- autor proiect/
2006  - Coordonator - autor - realizare a unei  editii bibliofile “Proza fantastica”  V.Voiculescu   50 de exemplare (tabara de lucru Sinaia)/ 
2006 - Autor proiect - coordonator (colaborare cu UNICEF) CEA MAI LUNGA PANZA PICTATA DE COPII - Rrecord Guinnes Book/
1999 - Tabara de creatie Intorsura Buzaului - Covasna/
1996 -  tabara de creatie PONTICA - Muzeul de Arta Constanta/                           
2003 - Academia Belgrad (Serbia) – Interbalcan (Bulg., Ung., Rom., Serb.) – stagiu de lucru, ateliere gravură/ 
1995, 1997 - Centrul de gravură “Frans Masereel” Kasterlee (Belgia)/
2000 - Centrul de gravură Lyon (Franţa).               

Alte activitati: 
din anul 1980 – 1992 pictor scenograf TEATRUL L.S. BULANDRA/
din anul 1990 Profesor la Liceul de Arte Plastice “N. Tonitza” Bucureşti/ Metodist - Inspectoratul Municipiului Bucuresti /
din anul 2001 Profesor colaborator la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică/
din anul 2006 Profesor colaborator la Univrsitatea de Arta Bucuresti/
2006 -2008 director adj. Liceul de Arte Plastice “N. Tonitza” Bucureşti/   
2008 - director de imagine, scenografie  Festivalul  DE DRAG DE BUCURESTI/
2002 - 2009 Colaborare cu Teatrul Creanga, teatrul de Comedie/teatrul National -scenografie si grafica spectacole-2005;- Scenografia spectacolului “Ce formidabila harababura” de Eugen Ionescu -(Teatrul de Comedie) 2002  - Scenografia spectacolului “D’ale Carnavalului” – Teatrul Naţional Bucureşti/ 
2006 -  Coordonator atelier de gravura Mondografia.                         

Expoziţii personale:
2005 - Galeria” Etalon”- Ramnicu Valcea/  -    
1999 - Copenhaga (Danemarca)/
1998 - Galeria “ Căminul Artei” Bucureşti/
1995 - Galeria “Orizont” Bucureşti/
1992 - Galeria “Orizont” Bucureşti

Expoziţii în străinătate:
2009 - Bienala de gravura – XV Exhibition of Niš Graphic circle – Serbia/ 
2007 -expozitie de gravura contemporana romaneasca” Semne peste timp” - Venetia - Italia/
2006 - expozitie gravura Belgia/ - expozitie  grup( noiembr.) – galeria de arta Aripa-Torino-Italia/
2004  - Centrul Cultural Roman – Berlin (Germania)/
2003  -  Seul (Coreea) – expoziţie de grafică/ - Trienala de gravură – Chamalier (Franţa)/ - Expoziţie de gravură – Academia  Beograd (Serbia)/
2002 - Bienala de gravură (a II – a ediţie), “Lilla Europa” – Hallsberg (Suedia)/ - Expoziţie de gravură “Retrospectivă – 5 ani de activitate” la  Centrul de gravură  “F. Masereel”, Kasterlee – Belgia/ -  Expozitie de grup -  Vilnius – Lituania/ - Paris (Franţa) – Centrul cultural Român/
2001 - Stokholm (Suedia) – Târgul de artă contemporană - Sao Paolo (Brazilia)/
2000 - Veneţia (Italia) – expoziţia “Masca”/  - St. Gallen (Elveţia)/  - Lyon (Franţa)/
2001 -  Stokholm (Suedia) – Târgul de artă contemporană - Sao Paolo (Brazilia)/
2000 - Veneţia (Italia) – expoziţia “Masca”/ -  St. Gallen (Elveţia)/ - Lyon (Franţa)/ - Hanovvra (Germania) – “Târgul Internaţional”/
1999 - Bienala de gravură – St. Niklas (Belgia)/ - Expoziţie de grafică – (Strasburg)/ - Expoziţie de gravură – (Polonia)/
1998 - Galeria “Artikel” – Tilburg (Olanda)/ - Anuala internaţională de gravură (Malayesia)/ - Bienala de gravură mică – (Ungaria)/ - Bienala internaţională – Belgrad (Yugoslavia)/
1997 - Trienala de grafică – Bitola (Macedonia)/ - Galeria “Xenpelar” – Renteria (Spania)/     - Expoziţie de gravură – Gent (Belgia)/1996: - Expoziţie grafică – Roma (Italia)/
1995 - Bienala de grafică – Gyor (Ungaria)/ - Menheim (Germania)/
1994 - “Grafiki Kolecktiv” – Gyor (Ungaria)/  - Roma, Veneţia (centrul cultural român) – Italia/-
1993 - Roma (centrul cultural român) – Italia

Expoziţii în ţară:   
2009 - Salonul de arta mica - Cuboidul  -galeria Caminul Artei (Bucuresti)/  - Expozitie –gravori romani si Marcel Chirnoaga  – Muzeul Sutzu (Bucuresti)/ 
2008 -  Expozitie “sectiuni” -  galeria Caminul Artei (Bucuresti)  /  -  Expozitie –Galeria din grajd “Atelierul de gravura a 5-a editie - Centrul Cultural Arcus - Covasna/  -  Expozitie – Galeria Occidentului (Bucuresti) / 
2007  - Expozitie de grup;artisti romani- artisti italieni- Galeria “Apollo” (Bucureşti)/ Bienala de gravura”I.Iser” - Ploiesti / - Expozitie – Galeria din grajd “Atelierul de gravura a 4-a editie - Centrul Cultural Arcus/
2006 - Expozitie gravura, ilustratie / Lansare de carte/ carte bibliofila V.Voiculescu. - (Biblioteca Centrala Universitara) (Bucuresti)/ -Expozitie de grafica (octombrie) - galeria Caminul artei (etaj) (Bucuresti)/ - Expozitie Arta religioasa – Muzeul de arta Craiova/ Expozitie – Galeria din grajd “Atelierul de gravura a 3-a editie - Centrul Cultural Arcus...
 

Comunicat de presă

11 noiembrie 2009

Administraţia Prezidenţială şi Muzeul Naţional Cotroceni vă invită miercuri, 11 noiembrie 2009, orele 18.00 în spaţiile medievale ale muzeului, la vernisajul expoziţiei „Porţi cereşti“, semnată Pavel Bucur.

Artistul Pavel Bucur este absolvent al Liceului de Arte Plastice din Cluj în anul 1965 şi al Institutului de Arte Plastice ”Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, secţia Sculptură, clasa prof. Ion Lucian Murnu în anul 1971.

De-a lungul întregii cariere artistice, Pavel Bucur a participat la peste 90 de expoziţii naţionale, 60 de expoziţii internaţionale şi a realizat 39 de expoziţii personale. Cele mai multe dintre expoziţiile personale au fost organizate atât în România, dar şi în străinătate: Germania, Italia, Franţa şi Elveţia.

În perioada 1976-1987 a participat şi la bienalele internaţionale de sculptură din Spania şi Italia, iar între anii 1971-2003 a avut participări la peste 15 simpozioane naţionale şi internaţionale de sculptură.

Artistul are de asemenea peste 40 de opere publice în România şi în afara ţării: Germania, Italia, Polonia, toate de mari dimensiuni (1,20-3,80 m), din materiale diferite: lemn de brad, marmură de Ruşchiţa şi de Carrara, piatră de Istria, calcar, oţel inoxidabil, aluminiu.

Activitatea artistică i-a fost răsplătită în perioada 1974-2003, cu o serie de premii naţionale şi internaţionale: Premiul I – Măgura Buzăului (România, 1974), Premiul I – Oronsko (Polonia, 1975), Premiul Special de Sculptură – pentru Monumentul Tineretului (România, 1986), Premiul Special al Juriului – Simposio di Scultura Fannano, (Italia, 1991), Premiul I – Simposio Internazionale di Scultura (Madonna di Campiglio, Italia, 2000, 2001), Premiul III - Simposio Internazionale di Scultura (Madonna di Campiglio, Italia, 2003).

Lucrările sculptorului Pavel Bucur se află în muzee şi colecţii particulare din România, Germania, Italia, S.U.A., Franţa, Spania, Polonia, Cehia, Grecia, Israel, Canada, Argentina, Belgia, Rusia. În anul 1982 a fost nominalizat în ”Men of Achievement, International Biographical Center”, Cambridge, Marea Britanie, iar în 1992 a fost nominalizat în ”Who´s Who in International Art”, Elveţia.

În cadrul expoziţiei de la Muzeul Naţional Cotroceni vor figura lucrări de sculptură, grafică şi tapiserie, principalul scop urmărit de organizatori fiind acela de a ilustra opera unuia dintre cei mai cunoscuţi sculptori monumentalişti din România.

Expoziţia este deschisă în perioada 11 noiembrie 2009 - 10 ianuarie 2010 şi va putea fi vizitată de marţi până duminică între orele 9.30-17.00.

Partener: Konica Minolta

Parteneri media: Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio Bucureşti, Onlinegallery.ro, Agenţia Naţională de Presă ”Agerpres”, Ziua, Cronica Română, Căminul, Casa Lux, Şapte Seri

Detinator al unei colectii adunate cu nespusa pasiune, Anastase Simu (1854 - 1935) a fost primul care s-a gandit sa ridice o "casa de arta", care sa contribuie la "educatia multimei" si care sa demonstreze ca "artele noastre plastice se pot alatura si compara de acum artelor plastice universale".

Muzeul Anastase Simu a fost inaugurat la 21 mai 1910 in centrul Bucurestiului si constituia o premiera institutionala in Romania. La data infiintarii sale, Bucurestiul nu avea alt asezamant de arta accesibil publicului in afara de Pinacoteca Statului gazduita in doua incaperi laterale ale Ateneului Roman.

Expozitia Grafica din colectia Anastase Simu prezinta o selectie de 102 lucrari de arta romaneasca si europeana din fondul de baza al colectiei, realizate in tehnici diferite: creion, tus si carbune, acuarela, guasa si pastel, reprezentand peisaje, figuri umane, compozitii cu personaje, naturi statice. Grafica romaneasca insumeaza numele unor artisti importanti pentru inceputurile si dezvoltarea istoriei artelor plastice din tara noastra, precum: Carol Popp de Szathmary (Surugii), Theodor Aman (Ursarul), Nicolae Grant Effingham (Breton), Mihai Teisanu (Femeie in peisaj), Alexandru Severin (Portret de femeie cu palarie; Portretul sculptorului Versace), Constantin Jiquidi (Tigan la drum), Rudolf Schweitzer-Cumpana (Peisaj), Apcar Baltazar (Legenda lui Fat-Frumos).

Gravura reprezinta un alt aspect interesant al expozitiei de fata. Desenul este realizat de cele mai multe ori in linii viguroase si rezumative, cu accent pe expresivitatea sculpturalitatii formei, a volumului si a pozitiei lui in spatiu.

Zona graficii straine din colectia Anastase Simu este ilustrata de o pleiada de artisti ce apartin diferitelor scoli europene de arta. Astfel, ii putem aminti pe Antoine Bourdelle, sculptor, pictor si desenator pastel (Portret de femeie); Camille Pissarro, pictor si desenator impresionist (Peisaj - La Roche Guyon), Firmin Massot, cunoscut drept pictorul doamnelor din inalta societate (Portret de femeie); Charles Milcendeau, elev al lui Gustave Moreau, (Orbul; Spaniola); Alexandre Calame (Peisaj); Eugene Vibert (Carciuma), Léo Putz (Portret de femeie), Paini Elvetia (Doamna Elena Simu).

Selectia de grafica din colectia Anastase Simu isi propune sa readuca in atentia publicului un aspect semnificativ al primei colectii de arta donate statului si sa trezeasca interesul pentru activitatea unui colectionar a carui deviza a fost: "Nu numai pentru noi, dar si pentru altii".

Anastase Simu s-a nascut la Braila pe 25 martie 1854 intr-o familie de agricultori foarte bogati, cu mosii intinse in diferite zone ale tarii. El devine mostenitorul acestei imense averi la varsta de 19 ani, cand inca era elev la Institutul Teresianum din Viena. Isi ia licenta in drept la Paris si doctoratul in stiinte politice si administrative la Bruxelles. Este numit secretar la Legatia Romaniei din Berlin si apoi senator de Braila in trei legislaturi consecutive. Incepand sa se intereseze de colectionarea lucrarilor de arta, Anastase Simu se implica in acelasi timp si in alte domenii ale vietii sociale si culturale. Este membru in Consiliul Consultativ al Artelor din Ministerul Instructiunii Publice (1910-1915), membru al Ateneului Roman, membru de onoare al Academiei Romane.

Colectia de arta a lui Anastase Simu, donata statului roman inca din 1910, cuprindea aproximativ 1200 piese, din toate genurile artistice: pictura, sculptura, grafica si arta decorativa. Muzeul Simu a functionat pana in anii 1960, cand cladirea a fost demolata - in locul sau construindu-se blocul "Eva" - iar majoritatea operelor ce alcatuiau colectia au intrat in patrimoniul Muzeului National de Arta al Romaniei.

Donaţia soţilor Anne-Louise Roth şi Alexandru Cezar Ionescu

Expozitia dedicata Lolei Schmierer Roth (1893-1981) - inscrisa in ciclul Donatii si donatori - cuprinde o selectie de 110 lucrari de pictura si grafica ce incearca sa reconstituie creatia plina de originalitate a unei artiste insuficient cunoscute, ramase pe nedrept intr-un con de umbra in studiile dedicate avangardei istorice romanesti. Originara din Galati, Lola Schmierer Roth a fost nepoata reputatului lingvist Haiman Tiktin, autorul lucrarii "Gramatica romana. Etimologia si sintaxa", traducator al poeziei lui Mihai Eminescu in limba germana si autor al unui "Dictionar roman-german" pentru care a primit in 1926 premiul special al Academiei Romane.

Crescuta in atmosfera culturii germane, artista a primit o educatie solida in domeniul artelor plastice. Expozitia ofera o imagine cuprinzatoare asupra operei Lolei Schmierer Roth prin includerea unor lucrari din perioada studiilor sale la Galati, cand a luat lectii de desen, perspectiva si anatomie cu pictorul italian Antonio Zumino, din timpul studiilor la Berlin si Paris, unde a lucrat in ateliere prestigioase (cu gravorul Hermann Struck, cu Lovis Corinth, cu pictorul expresionist Willy Jaeckel sau cu André Derain), dar si din perioada de maturitate. In ultima etapa a creatiei sale, artista a reusit sa sintetizeze in forma clasicizanta toate experimentele plastice anterioare - divizionismul, expresionismul, abstractionismul sau cubismul analitic.

In 1933 primeste premiul "Anastase Simu" pentru pictura iar in 1935 are o importanta expozitie personala la galeria "Hasefer" din Bucuresti.

Dupa 1945 Lola Schmierer Roth a fost silita sa se cantoneze in limitele unei vieti provinciale la Galati, unde a fost profesoara de desen si, din 1975, membra a Uniunii Artistilor Plastici, timp in care a continuat sa participe la diverse manifestari expozitionale din orasul natal.

Donatia sotilor Anne-Louise Roth si Alexandru Cezar Ionescu cuprinde peste 310 lucrari printre care, pe langa 210 picturi, desene si gravuri semnate Lola Schmierer Roth, figureaza si opere ale altor artisti romani (Ion Teodorescu Sion, Lucia Demetriade Balacescu, Rudolf Schweitzer Cumpana), o suita de desene rare apartinand artistilor francezi Léon Zack si Philippe Hossiasson, reputati reprezentanti ai "Scolii de la Paris", doua picturi Biedermeier din secolul al XIX-lea precum si o serie de peste 60 de fotografii de familie, realizate in prestigioase ateliere din Galati, Bucuresti si Iasi, care completeaza valoarea donatiei prin iconografia inedita.

100 de desene italiene din colecţia Bibliotecii Academiei Române

Deschiderea expozitiei - in prezenta domnului Eugen Simion, Presedintele Academiei Romane, si a Excelentei Sale domnul Ambasador Bernardino Osio, Secretar General al Uniunii Latine.

Aceasta expozitie cuprinde o selectie de 100 de desene semnate de maestri italieni ai secolelor XVI -XIX, provenind din bogata colectie a Cabinetului de Stampe din cadrul Bibliotecii Academiei Romane. Operele reunite, apartinand unor artisti precum Giulio Romano, Pietro da Cortona, Pier Francesco Mola, Salvator Rosa, Luca Giordano, Georgio Vasari, Empoli, Parmigianino, Guercino, Camillo Procaccini, Luca Cambiaso, Baciccio sau Giovanni Battista Tiepolo, sunt reprezentative pentru principalele scoli italiene - romana, napolitana, toscana, emiliana, lombarda, genoveza si venetiana. Ele ilustreaza atat o tematica foarte bogata, cat si o varietate de tehnici: desen in penita, laviu, sanguina sau tempera.

Expozitia a mai fost prezentata in aprilie 2005 la Florenta, ocazie cu care a fost lansat catalogul general al colectiei de desene italiene din patrimoniul Bibliotecii Academiei Romane. Catalogul, publicat in italiana pentru a fi accesibil unui public cat mai amplu, reprezinta rezultatul a trei ani de studiu amanuntit al colectiei care, desi a fost partial vazuta de-a lungul timpului de cativa specialisti, nu a constituit pana atunci obiectul unui studiu sistematic. Gratie interesului aratat de Uniunea Latina, ideea intocmirii unui catalog general al colectiei de desene italiene aflate la Academia Romana s-a concretizat intr-un studiu aprofundat condus de expertul Marco Chiarini de la Galeria Palatina a Palatului Pitti din Florenta.

Fondul principal al colectiei de desene italiene a Bibliotecii Academiei Romane provine din donatia substantiala facuta in 1957 de academicianul si istoricul de arta George Oprescu. Donatia continea aproape 6.700 de gravuri si 1.500 de desene, dintre care aproximativ 400 apartineau scolii italiene. George Oprescu si-a alcatuit colectia de desene italiene intre anii 1930 si 1939, prin achizitii din strainatate si schimburi cu alti colectionari romani precum Ion Cantacuzino, Barbu Slatineanu sau Ioan Kalinderu. Achizitiile au fost facute la Paris - de la comercianti de desene si gravuri precum Paul Prouté si Le Garrec - si la Londra - de la anticarul Spencer din New Oxford Street. Astfel Oprescu a ajuns in posesia unor piese ce apartinusera unor celebri colectionari francezi si englezi, precum contele de Caylus, marchizul de Vasselot, Lordul Spencer, W. Sharp, J. Reynolds sau J. Richardson sr. si jr.

Expozitia De la Parmigianino la Tiepolo - 100 de desene italiene din colectia Bibliotecii Academiei Romane va constitui in lunile decembrie si ianuarie cadrul de desfasurare al programelor pentru public Rendez-vous cultural si Vizita de la ora patru organizate de Muzeul National de Arta al Romaniei.

Rendez-vous-urile culturale sunt seminarii tematice având ca punct de pornire expozitia de desene italiene si constau intr-o prelegere insotita de material ilustrativ si vizitarea ghidata a expozitiei. Ele vor avea loc pe 16 decembrie si pe 13 ianuarie, incepand cu orele 16.00.

Vizita de la ora patru presupune un tur ghidat al expozitiei (ghidajul fiind oferit gratuit) care urmareste evidentierea unor aspecte definitorii ale lucrarilor expuse, in contextul istoric, estetic si cultural al epocii. Vizitele se desfasoara pe 9 decembrie si pe 6 ianuarie, de la orele 16.00.

Expozitia cuprinde aproximativ 180 de lucrari de pictura si grafica realizate de copii in cadrul Festivalului Micul Montmartre din Bitola, organizat in fiecare an in Republica Macedonia de catre Studioul de creatie "Sf. Chiril si Metodiu".

Festivalul international de arta plastica pentru copii Micul Montmartre din Bitola, ajuns in 2005 la cea de-a 24-a editie, reuneste anual in jur de 150 de tineri participanti de la aproximativ 35 de scoli din mai multe tari.

Timp de sapte zile copiii deseneaza in spatiu deschis, pe strazile orasului Bitola, realizand lucrari care ilustreaza tema "Vechea arhitectura macedoneana". Desi subiectul este prestabilit, tinerii artisti au deplina libertate in alegerea tehnicii si a materialelor folosite in creatiile lor.

Scolile participante la festival sunt alese în urma unei atente selectii. Cele aproximativ 20.000 de lucrari care sosesc anual la Bitola in perioada de inscriere premergatoare festivalului sunt creatii de arta plastica cu o tema la alegere, executate prin orice metoda si tehnica, din care un juriu international de specialitate le alege pe cele care vor constitui expozitia ce insoteste festivalul. Studioul de arta plastica pentru copii "Sf. Chiril si Metodiu" pastreaza cele mai frumoase creatii ale micilor artisti intr-o colectie care a fost deja expusa in multe orase din lume: Bruxelles, Köln, Sofia, Belgrad, Ljubliana, Stockolm, Atena, Sydney, Paris s.a.

Anul acesta este randul Bucurestiului sa gazduiasca Perlele Micului Montmartre din Bitola pentru a fi admirate de iubitori de arta de toate varstele. Aceasta expozitie continua seria manifestarilor dedicate copiilor organizate in luna iunie de Muzeul National de Arta al Romaniei.

În sălile de grafică ale Galeriei de Artă Europeană din Muzeul Naţional de Artă al României s-a deschis cea de-a opta expoziţie temporară organizată de Cabinetul de Desene şi Gravuri.

Cele aproximativ 40 de litografii prezentate în expoziţie fac parte din patrimoniul cabinetului care deţine în jur de 3000 de lucrări realizate de Honoré Daumier, care provin din colecţia dr. Ion Cantacuzino şi din Muzeul Toma Stelian. Tema expoziţiei, „Spaţiul public – spaţiul privat în grafica lui Daumier” include caricaturi politice din prima perioadă de creaţie a artistului, 1834-1835 şi caricaturi de moravuri din perioada cenzurii politice, 1839-1843.

Expoziţia îşi propune să tematizeze relaţia dintre spaţiul public şi cel privat aşa cum aceasta se reflectă în opera lui Honoré Daumier (1808-1879), important reprezentant al realismului francez. Pictor, desenator şi sculptor, Daumier a devenit celebru în epocă mai ales datorită caricaturii de presă. El a publicat, timp de aproape patru decenii, litografii în ziarele şi revistele importante din Franţa secolului al XIX-lea (La Caricature, Le Charivari, Le Boulevard, La Silhouette), devenind o personalitate binecunoscută, prin calitatea desenului şi prin umorul incisiv.

Caricaturile sale ilustrau în mod fidel viaţa politică şi socială contemporană şi aveau un dublu impact: unul mediatic prin faptul că transmiteau informaţii, mesaje politice sau sociale şi unul artistic prin dezvoltarea unui limbaj plastic adecvat. În receptarea caricaturilor politice dar şi a celor de gen („Tipuri pariziene”, „Robert Macaire”, „Emoţii pariziene”) privitorul poate pătrunde atât sensurile ascunse aflate sub masca satiricului sau a comicului pur, cât şi calitatea şi expresivitatea desenului. Imaginile, care astăzi pentru noi şi-au pierdut poate din conotaţiile iniţiale, sunt însă îndatorate autorului inspirat al legendelor, editorul Charles Philipon.