„Materie şi mişcare“ - George Paul Mihail la Veroniki Art

Galeria Veroniki Art

7 martie – 3 aprilie 2012
Vernisaj: miercuri, 7 martie, ora 18.30

Program:

Marţi – vineri: 16.00 – 20.00

Sâmbătă: 12.00 – 20.00

Resorturile ordonatoare ale armoniei
De la expresie la analiză

Căutările de atelier ale pictorului George Paul Mihail pot fi urmărite în timp la un nivel al devenirii unui program coerent, al slăbirii relaţiei mimetice cu datul realităţii, cu sistematice recurenţe ale frecventării peisajului şi compoziţiei cu figuri. Este un traseu legitimat de tensiunile dintre programele abstracte ale modernismului întârziat în formele de abstracţie liberă, gestuală şi informală, suplimentat ca funcţii semnificante, în Estul european, de dominaţia esteticii realismului impusă nu doar ca autorizare a prezenţei imaginii, ci şi ca structură pedagogică.

Explorarea modelului realităţii, cu predilecţie prin peisaj, care îi permite cele mai complexe experienţe ale picturalităţii, legate de model şi dincolo de el, dar şi al compoziţiilor cu personaje, ca experienţă a organizării prin elemente figurale a spaţiului, continuă să îl preocupe chiar şi în etape când atenţia sa se focalizează asupra ofertei, mai generoase pentru expresivitatea limbajului şi, pe de altă parte, pentru studiul posibilităţilor intrinseci ale materiei picturale, şi formei reductive ca principiu static sau al mişcării ordonate.
Odată formulată tensiunea de autonomizare a picturii, artistul angajează aceste două atitudini mai mult complementare decât opozitive, generate de aceeaşi preocupare pentru culoare, prima formulând subiectivitatea ca entuziasm dinamic, ca jubilaţie a acordurilor îndrăzneţe, a disoluţiei într-o materialitate seducătoare, senzuală, liberă de rigorile formei, şi, cealaltă urmărind ordonarea relaţiilor armonice analitic combinate pe structuri de organizare. Artistul care nu renunţă, de fapt, nici măcar în plină jubilaţie autoexpresivă la condiţia observării procesului creator, procedează la o explorare aproape simultană a expresivităţii intense, subiective, cromatice informale, şi a resorturilor ordonatoare care investesc culoarea – cu toate variantele ei de calitate, de tonalitate, şi mai ales de comportament în raport cu parteneriatele cantitative şi calitative într-un discurs.

Ciclurile – recente – ale imaginilor care transpun în proiect creativ analiticele demonstraţii ale principiilor armoniei, practicate la Bauhaus, propun structuri sintactice articulate în principiul semnificării, şi mai ales o topică a discursului construit direct din subelemente ale unei morfologii deconstruite în aceste sememe integrate unei construcţii de comunicare fără medierea planului morfologic.

Materia, sursa şi condiţia generatoare a semnificaţiei expresive şi libere, materia în mişcare pusă în act de culoarea jubilantă, cu acorduri îndrăzneţe, de o senzualitate ce nu depinde de un suport narativ sau formal, din etapa sa, actualizată de altfel de compoziţii foarte recente, este sublimată în jocurile analitice de structurare şi purificate de valenţele expresive cărora efortul raţionalist le studiază modul de operare.
O pictură complexă, definitoriu legată de atelierul care filtrează intenţiile, angajamentele şi resursele realităţii, creaţia lui George Paul Mihail este dificil de expus într-o formulă integratoare, fără un efort de argumentare a coerenţei sale de fond, care în mediul atelierului îşi desfăşoară firesc logica interioară, ramificarea şi diversitatea – complementară a căutărilor.

Alexandra Titu