Alexandru Ioan Cuza

Cu prilejul celebrării a 161 de ani de la Unirea Principatelor Române, Muzeul Național de Istorie a României prezintă, în cadrul seriei de evenimente „Exponatul lunii”, micro-expoziția „Mici însemne ale unor mari năzuințe. Simboluri ale Unirii Principatelor în filatelie și numismatică”.
Vernisajul va avea loc joi, 23 ianuarie 2020, la sediul Muzeului Național de Istorie a României din Calea Victoriei nr. 12, la ora 13, în Sala Lapidarium. Accesul la eveniment este gratuit.

Definit ca „secol al națiunilor”, încă de la debutul veacului al XIX-lea, spațiul românesc este animat de năzuința unității naționale. Transformările socio-politice care iau amploare pe scena europeană se propagă, astfel că, în centrul discursului public se află întemeierea statului românesc modern. Conștiința unității de neam și de limbă este prezentă în cadrul tuturor păturilor populației care își manifestă dorința unirii într-un singur stat ca preambul pentru o economie dezvoltată, societate modernizată și, nu mai puțin importantă, dobândirea independenței.

Cele două Adunări Elective de la 5 ianuarie (Iași) și 24 ianuarie (București) 1859 reprezintă un prim pilon în construcția statului românesc modern. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al ambelor principate românești este înfăptuită ceea ce astăzi numim Mica Unire. Noul stat, sub numele de Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești, este recunoscut la scurt timp de Puterile Garante. Militant pentru unire și fervent susținător al cauzei românești prin implicarea activă în mișcarea revoluționară de la 1848, Alexandru Ioan Cuza devine principalul avatar al unirii. În postura de domn al Principatelor Unite, acesta sesizează necesitatea unor ecouri unioniste care să reverbereze dincolo de granițele sferei politice. Astfel, este inițiat un proces care să ancoreze în mentalul colectiv ideea de unitate: crearea unor imagini ale națiunii române, sub cupola căreia cele două principate, Moldova și Țara Românească, și-au dat mâna și s-au unit într-un singur stat. În timp ce creațiile artiștilor epocii își găsesc locul în elegantele saloane ale elitei intelectuale, ilustrând cu penelul personificări ale unirii, o mai mare putere de diseminare a acestor simboluri vizuale este deținută de mărcile poștale care însoțesc trimiterile de tipul scrisorilor. Emisiunile prilejuite de Unirea Principatelor se remarcă nu doar prin discursul iconografic și modul de imprimare prin litografiere, cât și prin cromatica aleasă, fiecărei valori nominale corespunzându-i câte o culoare din cele trei ale drapelului românesc adoptat încă din anul 1848. De asemenea, proiectul emiterii unei monede naționale întărește atât pe plan intern cât și extern imaginea și legitimitatea noului stat înființat.

Prin seria de evenimente „Exponatul lunii”, aducem în atenția publicului câteva piese din patrimoniul Colecției Filatelice a României, respectiv al colecției Cabinetului Numismatic al Muzeului Național de Istorie a României: o scrisoare francată cu marcă poștală din emisiunea „Principatele Unite”, cu valoarea nominală de 30 parale, circulată între București și Brăila, 25-27 iunie 1862; un timbru poștal cu efigia Domnitorului Alexandru Ioan Cuza în oval, cu valoarea nominală de 5 parale și emis în anul 1865; două probe ale monedei de 5 sutimi din anul 1864 cu efigia Domnitorului Alexandru Ioan Cuza în profil spre dreapta pe avers și inscripția „PRINCIPATELE UNITE” alături de valoarea nominală și milesimul pe revers. Marca poștală și moneda reprezentând efigia lui Cuza sunt etalate și pentru a marca împlinirea a 200 de ani de la nașterea lui în luna martie a.c.
Micro-expoziția va fi deschisă la Muzeul Național de Istorie a României în perioada 23 ianuarie - februarie 2020 și va putea fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 09.00 – 17.00.

Cu acest prilej, reamintim că muzeul este deschis publicului în ziua de 24 ianuarie conform programului obișnuit.
_______________________________________________

Comunicat de presă
10 mai 2012

Expoziţie retrospectivă Carol Popp de Szathmari la Muzeul Naţional Cotroceni, cu prilejul împlinirii a 200 de ani de la naşterea artistului

Muzeul Naţional Cotroceni vă invită joi, 10 mai 2012, orele 18.00, în Spaţiile Medievale, la vernisajul expoziţiei retrospective ”Carol Popp de Szathmari - pictor şi fotograf”.
Organizată în colaborare cu prestigioase instituţii muzeale din Bucureşti şi din ţară: Muzeul Municipiului Bucureşti, Biblioteca Academiei Române, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul de Artă Craiova, Muzeul de Artă Cluj, Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Muzeul Militar Naţional "Regele Ferdinand I", Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, Biblioteca Naţională a României, Muzeul de Artă Braşov, Muzeul Brăilei, expoziţia este prilejuită de împlinirea a 200 de ani de la naşterea celui care, şi-a început activitatea ca pictor şi grafician, pentru ca după aceea să descopere fotografia şi să devină astfel, primul fotograf de artă şi documentarist din România şi unul dintre primii zece fotografi din Europa secolului al XIX-lea.

Carol Popp de Szathmari s-a născut la 11 ianuarie 1812 la Cluj, unde a urmat cursurile Colegiului Reformat, şi unde l-a avut ca profesor de desen pe Samuel Nagy. Avea să devină ucenicul lui Franz Neuhauser, un pictor vienez stabilit în Sibiu şi considerat în acea perioada cel mai bun pictor transilvănean, în atelierul căruia a studiat portretistica. A aprofundat studiul desenului la Viena şi apoi la Roma, iar la 19 ani, în 1831 a vizitat pentru prima oară Bucureştiul, unde se va stabili definitiv în 1843 şi unde îşi va deschide un atelier fotografic. A călătorit, în Austro-Ungaria, Elveţia, Italia (mai întâi în Lombardia, apoi la Roma şi în Sicilia), Anglia, Franţa, Rusia (Peninsula Crimeea), Imperiul Otoman (Constantinopol) şi de trei ori în Asia, unde a vizitat Libanul, Siria, Persia, Afganistan.

Carol Popp de Szathmari a fost pictor şi ulterior fotograf oficial al domnitorilor Gheorghe Bibescu, Barbu Ştirbei, Alexandru Ioan Cuza şi Carol I. A fost şi primul reporter de război din lume, realizând primul reportaj fotografic despre Războiul Crimeei (1853-1856). Fotografiile din Războiul Crimeei le-a multiplicat şi le-a adunat în câteva albume, pe care le-a oferit capetelor încoronate ale Europei, iar un exemplar a fost prezentat la Expoziţia Universală de la Paris din 1855, care i-a adus una dintre medalii: clasa a II-a. A participat şi la Expoziţiile Universale de la Londra (1851), Paris (1867), Viena (1873), unde a fost de asemenea laureat, precum şi la "Expoziţiile artiştilor în viaţă" organizate la Bucureşti în 1865 şi 1868. Din 1864 a devenit membru al Societăţii Franceze de Fotografie, iar din 1870 a fost ales şi membru al Societăţii Fotografice din Viena.

Pentru activitatea sa fotografică şi pentru albumele de fotografie realizate, Carol Popp de Szathmari a primit o serie de medalii şi ordine acordate de: împăraţii Napoleon al III-lea şi Franz Josef - 1855, regina Victoria a Marii Britanii - 1860, sultanul Abdul Aziz - Ordinul Medjidie, clasa a IV-a (1864), regina Cristina a Suediei – 1875.
Carol Popp de Szathmari a participat în calitate de fotograf, deşi avea 65 de ani, şi la Războiul de Independenţă (1877-1878), însoţind cartierul general al domnitorului Carol I. A imortalizat efectele bombardamentelor otomane, scenele de luptă şi marşurile armatei, iar imaginile le-a trimis mai multor publicaţii româneşti şi occidentale.
În 1884, regele Carol I i-a conferit Ordinul Steaua României - în grad de cavaler, încununând astfel o carieră de excepţie, care i-a dat artistului prilejul de a ocupa un loc privilegiat în patrimoniul naţional şi universal. S-a stins din viaţă la 3 iulie 1887 la Bucureşti.
Carol Popp de Szathmari a lăsat o bogată colecţie de desene, acuarele, picturi, litografii şi fotografii, înfăţişând o adevărată frescă a societăţii româneşti în perioada 1843-1887, paleta tematică fiind una foarte diversificată: portrete ale domnitorilor români din vremea sa şi ale soţiilor acestora, portrete ale unor mari personalităţi politice şi culturale ale vremii; evenimente de la curtea domnească, politice şi religioase; portrete de ţărani purtând costume populare din mai toate zonele ţării, orăşeni, comercianţi, ofiţeri şi soldaţi; imagini cu biserici şi monumente, hanuri, poduri, gări de pe întreg cuprinsul ţării, cartiere din Bucureşti şi imagini panoramice ale oraşului, peisaje cu natura din România, mare parte regăsindu-se în cadrul expoziţiei.

Expoziţia retrospectivă organizată la iniţiativa Muzeului Naţional Cotroceni cuprinde un număr de peste 400 de lucrări de o mare valoare patrimonială, printre care amintim: albumele de fotografii "România alu M.S. Domnitorulu Carolu I" (1868), "Albumul Resbelului 1877-1878"; portretele familiilor domnitoare: Mariţica Bibescu, Barbu Dimitrie Ştribei, Elisabeta Ştirbei, Alexandru Ioan Cuza, Elena Cuza, Carol I de Hohenzollern, principesa Elisabeta. Nu vor lipsi din expoziţie imagini ale Palatului Cotroceni (1834 şi 1868), Carol I în biroul de lucru de la Cotroceni, proiectul pentru stema ţării în timpul lui Alexandru Ioan Cuza, vedere panoramică a oraşului Bucureşti din Dealul Spirii (1870) şi Turnul Colţei, cromolitografii reprezentând Carele Simbolice de la serbarea încoronării regelui Carol I şi a reginei Elisabeta din 1881.

Vernisajul va fi însoţit de un ceremonial militar din perioada Războiului de Independenţă – 1877 (darea onorului, schimbarea gărzii), susţinut de Asociaţia 6 Dorobanţi, condusă de domnul dr. Adrian Silvan Ionescu. Tot în cadrul vernisajului va fi prezentată moneta aniversară din argint cu efigia lui Carol Popp de Szathmari, bătută de Banca Naţională a României, cu ocazia împlinirii a 200 de ani de la naşterea artistului.

Expoziţia va fi deschisă publicului în perioada 10 mai – 10 august 2012, şi va putea fi vizitată de marţi până duminică între orele 9.30 – 17.30. Expoziţia beneficiază şi de un catalog color, care va putea fi achiziţionat de către public, de la magazinul de prezentare al muzeului, deschis între orele 9.30 – 17.30.

Partener principal: Apa Nova
Partener: Konica Minolta
Parteneri media: Onlinegallery.ro, Traveller Magazin, Agenţia Naţională de Presă ”Agerpres”, Radio France International România, Vacanţe la Ţară, Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Internaţional, Agenţia de presă Rador, Sensotv.to, Diplomat Club, Şapte Seri, Cronica Română, LiterNet.ro, ArtOut.ro, Căminul, Fundaţia Culturală Magazin Istoric, Istorie şi Civilizaţie, Historia, România Liberă.

Comunicat de presă
10 mai 2012

Expoziţie retrospectivă Carol Popp de Szathmari la Muzeul Naţional Cotroceni, cu prilejul împlinirii a 200 de ani de la naşterea artistului

Muzeul Naţional Cotroceni vă invită joi, 10 mai 2012, orele 18.00, în Spaţiile Medievale,  la vernisajul expoziţiei retrospective ”Carol Popp de Szathmari - pictor şi fotograf”.
Organizată în colaborare cu prestigioase instituţii muzeale din Bucureşti şi din ţară: Muzeul Municipiului Bucureşti, Biblioteca Academiei Române, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul de Artă Craiova, Muzeul de Artă Cluj, Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Muzeul Militar Naţional "Regele Ferdinand I", Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, Biblioteca Naţională a României, Muzeul de Artă Braşov, Muzeul Brăilei, expoziţia este prilejuită de împlinirea a 200 de ani de la naşterea celui care, şi-a început activitatea ca pictor şi grafician, pentru ca după aceea să descopere fotografia şi să devină astfel, primul fotograf de artă şi documentarist din România şi unul dintre primii zece fotografi din Europa secolului al XIX-lea.

Carol Popp de Szathmari s-a născut la 11 ianuarie 1812 la Cluj, unde a urmat cursurile Colegiului Reformat, şi unde l-a avut ca profesor de desen pe Samuel Nagy. Avea să devină ucenicul lui Franz Neuhauser, un pictor vienez stabilit în Sibiu şi considerat în acea perioada cel mai bun pictor transilvănean, în atelierul căruia a studiat portretistica. A aprofundat studiul desenului la Viena şi apoi la Roma, iar la 19 ani, în 1831 a vizitat pentru prima oară Bucureştiul,  unde se va stabili definitiv în 1843 şi unde îşi va deschide un atelier fotografic. A călătorit, în Austro-Ungaria, Elveţia, Italia (mai întâi în Lombardia, apoi la Roma şi în Sicilia), Anglia, Franţa, Rusia (Peninsula Crimeea), Imperiul Otoman (Constantinopol) şi de trei ori în Asia, unde a vizitat Libanul, Siria, Persia, Afganistan.
Carol Popp de Szathmari a fost pictor şi ulterior fotograf oficial al domnitorilor Gheorghe Bibescu, Barbu Ştirbei, Alexandru Ioan Cuza şi Carol I. A fost şi primul reporter de război din lume, realizând primul reportaj fotografic despre Războiul Crimeei (1853-1856). Fotografiile din Războiul Crimeei le-a multiplicat şi le-a adunat în câteva albume, pe care le-a oferit capetelor încoronate ale Europei, iar un exemplar a fost prezentat la Expoziţia Universală de la Paris din 1855, care i-a adus una dintre medalii: clasa a II-a. A  participat şi la Expoziţiile Universale de la Londra (1851), Paris (1867), Viena (1873), unde a fost de asemenea laureat, precum şi la "Expoziţiile artiştilor în viaţă" organizate la Bucureşti în 1865 şi 1868. Din 1864 a devenit membru al Societăţii Franceze de Fotografie, iar din 1870 a fost ales şi membru al Societăţii Fotografice din Viena.

Pentru activitatea sa fotografică şi pentru albumele de fotografie realizate, Carol Popp de Szathmari a primit o serie de medalii şi ordine acordate de: împăraţii Napoleon al III-lea şi Franz Josef - 1855, regina Victoria a Marii Britanii - 1860, sultanul Abdul Aziz - Ordinul Medjidie, clasa a IV-a (1864),  regina Cristina a Suediei – 1875.
Carol Popp de Szathmari a participat în calitate de fotograf, deşi avea 65 de ani, şi la Războiul de Independenţă (1877-1878), însoţind cartierul general al domnitorului Carol I.  A imortalizat efectele bombardamentelor otomane, scenele de luptă şi marşurile armatei, iar imaginile le-a trimis mai multor publicaţii româneşti şi occidentale.
În 1884, regele Carol I i-a conferit Ordinul Steaua României - în grad de cavaler, încununând astfel o carieră de excepţie, care i-a dat artistului prilejul de a ocupa un loc privilegiat în patrimoniul naţional şi universal. S-a stins din viaţă la 3 iulie 1887 la Bucureşti.
Carol Popp de Szathmari a lăsat o bogată colecţie de desene, acuarele, picturi, litografii şi fotografii, înfăţişând o adevărată frescă a societăţii româneşti în perioada 1843-1887, paleta tematică fiind una foarte diversificată: portrete ale domnitorilor români din vremea sa şi ale soţiilor acestora, portrete ale unor mari personalităţi politice şi culturale ale vremii; evenimente de la curtea domnească, politice şi religioase; portrete de ţărani purtând costume populare din mai toate zonele ţării, orăşeni, comercianţi, ofiţeri şi soldaţi; imagini cu biserici şi monumente, hanuri, poduri, gări de pe întreg cuprinsul ţării, cartiere din Bucureşti şi imagini panoramice ale oraşului, peisaje cu natura din România, mare parte regăsindu-se în cadrul expoziţiei.

Expoziţia retrospectivă organizată la iniţiativa Muzeului Naţional Cotroceni cuprinde un număr de peste 400 de lucrări de o mare valoare patrimonială, printre care amintim: albumele de fotografii "România alu M.S. Domnitorulu Carolu I" (1868), "Albumul Resbelului 1877-1878"; portretele familiilor domnitoare: Mariţica Bibescu, Barbu Dimitrie Ştribei, Elisabeta Ştirbei, Alexandru Ioan Cuza, Elena Cuza, Carol I de Hohenzollern, principesa Elisabeta. Nu vor lipsi din expoziţie imagini ale Palatului Cotroceni (1834 şi 1868), Carol I în biroul de lucru de la Cotroceni, proiectul pentru stema ţării în timpul lui Alexandru Ioan Cuza, vedere panoramică a oraşului Bucureşti din Dealul Spirii (1870) şi Turnul Colţei, cromolitografii reprezentând Carele Simbolice de la serbarea încoronării regelui Carol I şi a reginei Elisabeta din 1881.
Vernisajul va fi însoţit de  un ceremonial militar din perioada Războiului de Independenţă – 1877 (darea onorului, schimbarea gărzii), susţinut de Asociaţia 6 Dorobanţi, condusă de domnul dr. Adrian Silvan Ionescu. Tot în cadrul vernisajului va fi prezentată moneta aniversară din argint cu efigia lui Carol Popp de Szathmari, bătută de Banca Naţională a României, cu ocazia împlinirii a 200 de ani de la naşterea artistului.

Expoziţia va fi deschisă publicului în perioada 10 mai – 10 august 2012, şi va putea fi vizitată de marţi până duminică între orele 9.30 – 17.30. Expoziţia beneficiază şi de un catalog color, care va putea fi achiziţionat de către public, de la magazinul de prezentare al muzeului, deschis între orele 9.30 – 17.30.

Partener principal: Apa Nova
Partener: Konica Minolta
Parteneri media: Onlinegallery.ro, Traveller Magazin, Agenţia Naţională de Presă ”Agerpres”, Radio France International România,  Vacanţe la Ţară, Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Internaţional, Agenţia de presă Rador, Sensotv.to, Diplomat Club, Şapte Seri, Cronica Română, LiterNet.ro,  ArtOut.ro, Căminul, Fundaţia Culturală Magazin Istoric, Istorie şi Civilizaţie, Historia, România Liberă.

COMUNICAT DE PRESĂ - 22 ianuarie 2009

Sub Inaltul Patronaj al E.S. Domnul Presedinte Traian Basescu, Administratia Prezidentiala si Muzeul National Cotroceni in colaborare cu Biblioteca Academiei Romane, Muzeul National Filatelic, Arhiva Diplomatica a Ministerului Afacerilor Externe, Banca Nationala a Romaniei, Romfilatelia, Arhivele Nationale ale Romaniei, Complexul Muzeal National "Moldova" - Iasi, organizeaza joi, 22 ianuarie 2009, orele 17.30 vernisajul expozitiei "150 de ani de la Unirea Principatelor Romane".

Epoca lui Alexandru Ioan Cuza si rememorarea evenimentelor care au marcat anii de domnie ai acestuia sunt centrul expozitiei pe care organizatorii o propun publicului. In decurs de numai sapte ani, politica sa reformatoare a dus la unificarea legislativa si administrativa a Principatelor, la modernizarea societatii romanesti si a deschis calea realizarii dezideratelor nationale majore: independenta si unitatea deplina a romanilor.

In expozitie sunt prezentate in original documente oficiale si personale ale lui Alexandru Ioan Cuza printre care: actul prin care colonelul Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Moldovei, firmanele de recunoastere a alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei si al Tarii Romanesti la 5 si 24 ianuarie 1859 ca si firmanul de recunoastere a unirii definitive semnat de sultanul Abdul Aziz (22 februarie 1861), brevete si decrete de primire a decoratiilor din partea sultanului, diploma de studii si pasaportul lui Alexandru Ioan Cuza, juramantul depus cu ocazia alegerii sale ca domn al Moldovei, testamentul scris la 8 ianuarie 1873, set de masa cu stema Principatelor Unite si deziva domnului Al. I. Cuza "Toti in unu". etc.

De asemenea, in expozitie vor figura si emisiuni de timbre circulate si necirculate de 6 si 30 de parale din timpul domniei lui Cuza, ca si scrisori oficiale purtand timbre, stampile si sigilii cu insemnele celor doua principate. Cu acest prilej Romfilatelia va prezenta un panou filatelic cu emisiuni de marci postale avand ca tema Unirea Principatelor Romane editate in perioada 1862-1984.

In afara fondului documentar, vor mai putea fi admirate sabia de investitura a principelui Alexandru Ioan Cuza, sabia de parada daruita domnitorului de principele Serbiei Mihail Obrenovici, stampe de epoca, litografii, medalii, ca si un set de trei medalii ce prezinta proiectele monedelor pe care domnul Cuza intentiona sa le emita in 1860.

Atmosfera secolului al XIX-lea la Palatul Cotroceni, resedinta favorita a domnitorului Al. I. Cuza, pe care a modernizat-o integral, va fi recreata printr-un interior fidel epocii.

Va asteptam sa vizitati expozitia in perioada 22 ianuarie-23 februarie 2009.

Parteneri media: Radio Romania Actualitati, Radio Romania Cultural, Radio Bucuresti, Onlinegallery.ro, Cronica Romana, Ziua, Sapte Seri.