Institutul Polonez din Bucureşti

Chopin îndrăgostit

Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Sala Foaier
1 martie – 1 aprilie 2012

Institutul Polonez din Bucureşti, Muzeul Naţional de Etnografie din Varşovia şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român vă invită joi, 1 martie 2012, de la ora 17.00, la vernisajul expoziţiei CHOPIN ÎNDRĂGOSTIT, care va avea loc în Sala Foaier, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

Vor vorbi:
dr. Virgil Ştefan Niţulescu – directorul Muzeului Naţional al Ţăranului Român,
Maja Wawrzyk – directorul Institutului Polonez din Bucureşti şi
dr. Adam Czyżewski – directorul Muzeului Naţional de Etnografie din Varşovia

După momentul de deschidere, publicul este invitat la Studioul Horia Bernea, la concertul Influenţe naţionale în muzica lui Chopin, susţinut de Janusz Prusinowski Trio.

Expoziţia prezintă legăturile dintre muzica tradiţională şi muzica lui Fryderyk Chopin şi conţine lucrări ale artiştilor din diferite părţi ale lumii – tradiţii care par să-l fi inspirat pe compozitorul polonez. Adam Czyżewski, cel care a creat conceptul acestei expoziţii, a colaborat cu specialişti de la Institutul de Artă din cadrul Academiei Poloneze de Ştiinţă, printre care Ewa Dahlig-Turek sau Maria Pomianowska (care conduce ansamblul „Zespół Polski”), ea însăşi compozitor şi multiinstrumentist care popularizează în străinătate muzica lui Chopin. Printre obiectele prezentate în expoziţie se află instrumentele folosite în epocă, în zona rurală din regiunea Mazovia. Unele dintre ele, precum ţambalul, basul şi cimpoiul sunt încă folosite în muzica populară poloneză. Altele, precum suka din Biłgoraj şi Mielec sau vioara din Płock nu au supravieţuit până astăzi, dar au fost reconstituite după surse iconografice sau în baza descoperirilor arheologice, fiind prezente în cadrul expoziţiei.
O parte importantă a expoziţiei este dedicată fonogramelor care înfăţişează portretul muzical al artiştilor din Mazovia, care au învăţat să cânte ascultându-şi maeştrii, interpretând repertoriul ani la rând.
Înregistrările de arhivă, care sunt prezentate în cadrul expoziţiei, provin de la Institutul de Artă din cadrul Academiei Poloneze de Ştiinţă. Culegerea şi colectarea materialelor sonore ale muzicii tradiţionale poloneze a debutat încă din perioada interbelică, cele mai multe dintre înregistrări fiind distruse în timpul celui de-al doilea război mondial. Datorită eforturilor depuse de Jadwiga şi Marian Sobieski, arhivele au fost reconstituite. Între 1950 şi 1954, în timpul unei acţiuni privind culegerea de folclor muzical (Akcja Zbierania Folkloru Muzycznego), au fost înregistrate 46.000 de fonograme, multe dintre ele fiind şi astăzi folosite de către companiile de înregistrări, pentru producerea de noi discuri. Mulţumită înregistrării muzicienilor născuţi în a doua parte a secolului al XIX-lea şi în prima parte a secolului al XX-lea, avem posibilitatea de a explora sunetul epocii lui Fryderyk Chopin.
Chopin nu a fost influenţat doar de muzica mazoviană sau poloneză în general. De aceea, instrumente mult mai exotice, precum santor, kemancze şi saranga pot fi văzute în expoziţie.

Curatorul expoziţiei: dr. Adam Czyżewski
Scenografia: Maria Pomianowska
Consultant ştiinţific: dr. Ewa Dahlig-Turek

Janusz Prusinowski Trio înseamnă, de fapt, patru discipoli şi continuatori ai muzicienilor de la sat, în acelaşi timp o formaţie avangardistă cu un „sound” şi un limbaj al improvizaţiei caracteristice. Îmbină muzica cu dansul, arhaicul cu modernul. Stilul uşor recognoscibil al Trio-ului încearcă să facă cunoscute cele mai importante elemente ale muzicii rurale, din centrul Poloniei. Demonstrează că muzica tradiţională a satului polonez poate fi un punct de referinţă pentru multe genuri: prin melodicitatea şi tempo-ul rubato se apropie de Chopin, improvizaţiile o fac să semene cu blues-ul şi jazz-ul, prin coloristică duce cu gândul la muzica contemporană, prin expresivitate aduce cu rock-ul.
Intrarea este liberă.

Organizatori: Institutul Polonez din Bucureşti, Muzeul Naţional de Etnografie din Varşovia, Muzeul Naţional al Ţăranului Român
Parteneri media: 24-Fun, Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, RFI, Port.ro, Hot News, webpr.ro, LiterNet.ro, Observator cultural, Cultura, BeWhere!, onlinegallery.ro, modernism.ro, ArtClue.net, decosieco.ro, b365.ro, comunicatedepresa.ro.

COMUNICAT DE PRESĂ

Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Afişului din Wilanów şi Institutul Polonez din Bucureşti vă invită marţi, 20 septembrie, orele 12.30 la conferinţa de presă prilejuită de expoziţia „Istoria în 192 de imagini. Afişul polonez 1917 – 2007”, organizată cu ocazia preluării de către Polonia a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene şi a aniversării a 10 ani de activitate a Institutului Polonez din Bucureşti.

Vernisajul expoziţiei are loc miercuri, 21 septembrie 2011, orele 18.30, în prezenţa E.S. dl Marek Szczygieł, Ambasadorul Republicii Polone la Bucureşti, a dnei Aleksandra Piątkowska, Directorul Departamentului Diplomaţiei Publice şi Culturale al Ministerului Polonez al Afacerilor Externe, a dlui Roland Chojnacki, fost Director al Institutului Polonez din Bucureşti în perioada 2001 – 2006, în prezent Director al Institutului Polonez din Londra, a dlui Jarosław Godun, fost Director al Institutului Polonez din Bucureşti în perioada 2006 - 2010, în prezent Director al Institutului Polonez din Kiev, a dnei Maja Wawrzyk, Directorul Institutului Polonez din Bucureşti şi a dlui Jacek Szelegejd, specialist în cadrul Muzeului Afişului din Wilanów.

Afişele prezentate în expoziţie provin de la Muzeul Afişului din Wilanów (secţie a Muzeului Naţional din Varşovia), primul muzeu din lume dedicat afişului, a cărui colecţie de peste 55.000 de piese este una dintre cele mai mari din lume.

Cele 192 de lucrări selectate de Maria Kurpik, curatorul expoziţiei, prilejuiesc întâlnirea publicului din România cu „fenomenul afişului polonez” – sintagmă folosită de criticii internaţionali pentru a denumi producţia prolifică, originală şi de o înaltă calitate artistică a afişului din Polonia în perioada 1960-1970 care a influenţat grafica de afiş în multe ţări europene.

Expoziţia îşi propune să ilustreze aproape un secol de evoluţie a afişului polonez, din anul 1917 până în contemporaneitate. Afişul fiind prin excelenţă o artă a realităţii cotidiene, expoziţia prezintă prin intermediul memoriei afişului istoria Poloniei într-un secol dominat de violente schimbări politice, economice şi culturale.

La sfârşitul secolului al XIX-lea afişul era considerat în Europa „arta marelui peisaj urban” ce colora şi însufleţea spectacolul vizual-decorativ al străzii, fiind ridicat la acest rang de creaţiile remarcabile ale maeştrilor afişului precum Jules Chéret, Eugène Grasset, Théophile A. Steinlen, Leonetto Cappiello, Henri de Toulouse-Lautrec sau Alphonse Mucha, care au înţeles specificitatea acestui mijloc de comunicare, îmbogăţindu-l prin soluţii grafice inovative. Şi artiştii polonezi precum Juliusz Kossak, Teodor Axentowicz sau Piotr Stachiewicz se aliniază acestei tendinţe, după cum demonstrează şi expoziţia de afişe organizată la Cracovia în 1898.

Începutul secolului XX însă, marcat de Primul Război Mondial, mută accentul de la dimensiunea culturală a afişului spre cea politică, propagandistică. Afişe cu rol mobilizator prin imagini ample, expresive, tipărite în tiraje mari şi adresându-se tuturor categoriilor sociale au animat campaniile pentru aparărea graniţelor ţării din anii 1918-1920.

În perioada interbelică dezvoltarea vieţii economice şi cultural-artistice duce la proliferarea afişelor comerciale, turistice, sportive şi culturale, create în stil modern de artişti care experimentează formule îndrăzneţe de design arhitectural şi experimente tehnice inovative, precum asocierea graficii cu fotografia sau fotomontajul. Printre aceşti artişti se numără Bohdan Bocianowski, Jerzy Karolak, Roman Syałas sau Antoni Wajwód.

Invazia Poloniei de către trupele naziste şi declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial determină apariţia afişelor care cheamă populaţia la înrolare, la apărarea ţării, încurajând spritul de luptă al polonezilor. Afişele sunt prezente pe zidurile oraşelor pe toată perioada ocupaţiei.

După capitularea Germaniei şi instalarea regimului comunist în Polonia, afişul a devenit principalul instrument de propagandă a noului guvern şi a noii ideologii, un mijloc de „agitaţie vizuală”, care preamăreşte noua ordine socială şi îi ironizează pe capitaliştii occidentali. Ca stil, aceste afişe se înscriu în retorica realismului socialist, ilustrând chipuri idealizate ale proletarilor ce privesc optimist spre un viitor „luminos”.

După 1956, odată cu speranţa de eliberare de sub influenţa Uniunii Sovietice şi de îmbunătăţire a condiţiilor de trai, afişul se dezvoltă ca un mediu de comunicare aparte între artist şi public. În ciuda cenzurii, el reuşeşte să transmită discret mesaje ce pot fi interpretate ca o ironie sau chiar critică voalată la adresa regimului. Mai mult decât atât, valoarea artistică a afişelor şi participarea acestora la expoziţii şi târguri internaţionale le conferă recunoaştere pe plan european. Zbigniew Kaja, Henryk Tomaszewski, Roman Cieślewicz sau Józef Mroszczak sunt câţiva dintre „graficienii străzii” activi în această perioadă.

În anii 70 se manifestă un grup de artişti cunoscuţi ca graficienii afişului „contra-culturii” care practică o artă contestatară, determinată de criza socio-economică şi grevele muncitoreşti şi studenţeşti. Printre reprezentanţii acestui curent se numără Jan Jaromir Aleksiun, Jerzy Czerniawski, Eugeniusz Get-Stankiewicz sau Jan Sawka.

După instituirea legii marţiale în anul 1981, care limita drastic orice manifestare cultural-artistică, apar o serie de edituri clandestine care tipăreau şi difuzau afişe de o mare forţă expresivă. Adevărate instrumente de propagandă, de această dată împotriva regimului, afişele acrestei perioade s-au bucurat de o mare popularitate.

După primele alegeri prezidenţiale libere în Polonia postbelică, perioadă în care apar numeroase afişe electorale, anii 90 au adus debutul unor creatori de afişe ale căror lucrări nu au putut fi admirate în trecut din cauza situaţiei politice. Afişele din ultimul deceniu prezente în expoziţie, realizate de artişti care urmează o bogată tradiţie, au revenit la funcţia iniţială, promovând produse, evenimente culturale, campanii sociale şi educative.