Galeria Simeza

Uniunea Artiştilor Plastici din România vă invită să participaţi luni 4 martie 2019, ora 18, la Galeria Simeza, la vernisajul expoziţiei de sculptură “De la materie la spirit” a artistului AUREL CONTRAŞ.

Va vorbi criticul de artă Pavel Şuşară:
“Privită în ansamblul ei, ca o construcţie amplă şi diversă, cu o desfăşurare coerentă în spaţiu şi în timp, opera lui Aurel Contraş este o glosă pe marginea existenţei, a fiinţei, a naşterii din pămînt, din substanţa indiferentă şi amorfă, a creşterii expresive şi spontane, pentru ca, finalmente, fiinţa stihială, fiinţa de pămînt, de piatră şi de bronz, să capete conştiinţă de sine, să-şi caute raţiunea de a fi, să-şi mobilizeze memoria şi să-şi fixeze idealurile şi, mai ales, să caute în sine, privind în sus, către ceruri, sîmburele de divinitate, singurul în măsură să justifice măreţia absolută a materiei şi să mîntuie precaritatea ei cea de toate zilele.” (din albumul Aurel Contraş, 2012)

Expoziţia de sculptură “De la materie la spirit” a artistului AUREL CONTRAŞ poate fi vizitată la Galeria Simeza, în perioada 4-17 martie 2019, între orele 11-19.

.

Vernisajul expoziției “Utopie” va avea loc la Galeria Simeza, în data de 18 februarie 2019, la ora 19:00.
Expoziția poate fi vizitată în perioada 18 februarie/ 2 martie, între orele 11:00 și 19:00.

Artiști participanți: Ana Maistru, Andreea Dosinescu, Bianca Ioniță, Bogdana Contraș, Daniela Zbarcea, Eugen Vasile Iovan, Florin Popescu, George Bilan, Matei Avramescu, Sergiu Moise, Vlad Iulian Fodor.

UTOPIE este o reflecție asupra explorării gestului artistic, ca intermediu de ilustrare a unor stări interioare profunde, parcurgând traseul de la concret la fantezie, de la perceptibil la imaginar, înfăptuit prin semne grafice spontane, pete picturale, forme plastice și culori vii. Procesul de creație este o interogație asupra lumii imediate și dorința de transformare a ei. Abstractizarea este realizată urmărind raportul compozițional al formei și culorii, iar contrastele sunt redate în amănunt până la virgulă, ținta principală fiind armonia.

Percepția este călăuzită de abundența de stimuli ce se derulează, fiind captați senzorial. Prin intermediul unor elemente naturale descoperim noi înțelesuri și ne introducem în variatele posibilități ale lumii, având acces la cunoașterea empirică.

Ființa umană ca subiect central este surprinsă având diferite stări: de angoasă, izolare, contemplare, meditație, visare sau tensiune, în incursiunile de deslușire a ambientului natural sau artificial, cu sugestii de arhitectură și elemente naturale. Reflectăm asupra disputei dintre izolare și exuberanță.

Imaginile sunt reprezentarea unui univers interior ce redau o atmosferă de vis. Ne imaginăm o lume ideală, în care orice este posibil, fiind guvernată de alte legi, decat cele ale lumii concrete. Prin reprezentările artistice, imaginația se concretizează, iar ideile prind viață.

.

COMUNICAT DE PRESĂ

Uniunea Artiștilor Plastici din România organizează, cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii și Identității Naționale, Salonul Național de Artă Contemporană (SNAC) - Centenar 2018.

Salonul marchează aniversarea României Mari, prin prezența unui număr important de artiști vizuali din toate genurilor artistice, creatori de patrimoniu spiritual și păstrători ai identității naționale.

Expozițiile vor fi deschise publicului într-o succesiune de vernisaje, după următorul program:
Muzeul Național de Artă al României: 7 noiembrie 2018, ora 18:00 – pictură și sculptură
Galeria Orizont: 12 noiembrie 2018, ora 18:00 – mixArt
Biblioteca Națională a României: 13 noiembrie 2018, ora 17:00 – arte decorative
Galeria Galateca: 14 noiembrie 2018, ora 19:00 – expoziția Artă Tânără
Muzeul Național de Artă Contemporană: 15 noiembrie 2018, ora 19:00 – multimedia
Galeria Simeza: 15 noiembrie 2018, ora 19:00 – grafică și sculptură mică

“Conferințele Salonului” se vor desfășura pe tot parcursul evenimentului, cu susținerea unor teoreticieni de marcă ai artelor vizuale românești:
Cătălin Davidescu - „Expoziția retrospectivă Ion Țuculescu 1965 - Schimbarea normei”
Luiza Barcan - „Pictura exterioară postbrâncovenească - oglindă a credinței și a mentalităților în zorii modernității”
Cornel Mihalache - „Patriotism prin ordonanță de urgență. Despre CUMINȚENIA PĂMÂNTULUI... ieri și azi”
Pavel Șușară - „100 de ani de artă românească”
Adrian Guță - „Scurtă istorie a Galeriei Apollo (1969-1974) a Uniunii Artiștilor Plastici din România”
Mirela Giodea - „Cazul Țuculescu”

Salonul Național de Artă Contemporană (SNAC) - Centenar 2018 continuă tradiția istorică a saloanelor oficiale organizate în România începând cu anul 1864, sub diferite titulaturi - ca expoziții ale artiștilor în viață - urmărind să păstreze cu rigoare spiritul acestora, în direcția unei relevări cât mai fidele a preocupărilor actuale ale artiștilor români și a realizărilor lor artistice.

„Dincolo de efortul recuperator şi de un anumit romantism al continuităţii, raţiunea profundă
a actualului Salon Naţional de Artă Contemporană trebuie căutată nu doar în modelul interbelic, ci și în realitatea noastră imediată, în aspirațiile tacite ale artistului către o nouă percepție și, dacă se poate, către un nou statut. În plan nemijlocit, el se naşte ca o reacţie faţă de tendinţele centrifuge, de individualismul excesiv, de pericolul atomizării fenomenului şi, în acelaşi timp, faţă de riscul asocierii artiştilor în mici grupuri ideologico-pragmatice, uneori impenetrabile pînă la limita esotericului.
Cu alte cuvinte, Salonul Naţional este o pledoarie explicită pentru unitate și pentru diversitate, dar și o revoltă implicită a climatului artistic faţă de riscul proprie-i disoluţii din pricina bătăliei pe care artistul individual o duce zilnic pentru a supravieţui.”
Pavel Șușară – Curator general al Salonului Național de Artă Contemporană

Uniunea Artiștilor Plastici din România mulțumește tuturor artiștilor înscriși pentru selecție, comisiei de jurizare și curatorilor care au asigurat selecția lucrărilor, corpului profesional care a făcut posibilă realizarea SNAC, partenerilor care au asigurat spațiile expoziționale și entităților care au sprijinit întregul efort de organizare cu generozitatea lor.

Proiect finanțat de: Guvernul României prin Ministerul Culturii și Identității Naționale

Parteneri SNAC: Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Național de Artă Contemporană, Biblioteca Națională a României, Institutul Cultural Român, Galeria Galateca.
Parteneri media: Radio România Actualități, Radio România Cultural, Artindex, Modernism, Jurnalul Bucureștiului, Intell News, Observator Cultural, Senso TV, Contemporanii, ArtLine, Subversiv.info, Amos News, Manufacturat.ro, Art Safari Pavilionul de Artă București.
Au sprijinit SNAC: Boromir, Tudor-Art, Betek, Varese, Focus Communication

13, 14, 15 noiembrie 2018, București

Salonul Național de Artă Contemporană (SNAC) Centenar 2018, continuă marți, 13 noiembrie 2018, ora 17.00, la Biblioteca Națională a României (Bulevardul Unirii, nr. 22, București)  unde va avea loc vernisajul Expoziției Arte Decorative/Design.

Salonul marchează aniversarea României Mari, prin prezența unui număr important de artiști vizuali din toate genurilor artistice, creatori de patrimoniu spiritual și păstrători ai identității naționale.

Următoarele expoziții  vor fi deschise publicului, după următorul program:

Galeria Galateca: 14 noiembrie 2018, ora 19.00 – Expoziția Artă Tânără

Muzeul Național de Artă Contemporană: 15 noiembrie 2018, ora 19.00 – Multimedia

Galeria Simeza: 15 noiembrie 2018, ora 19.00 – Grafică și sculptură mică

Salonul Național de Artă Contemporană (SNAC) – Centenar 2018 continuă tradiția istorică a saloanelor oficiale organizate în România începând cu anul 1864, sub diferite titulaturi – ca expoziții ale artiștilor în viață – urmărind să păstreze cu rigoare spiritul acestora, în direcția unei relevări cât mai fidele a preocupărilor actuale ale artiștilor români și a realizărilor lor artistice.

”Dincolo de efortul recuperator şi de un anumit romantism al continuităţii, raţiunea profundă a actualului Salon Naţional de Artă Contemporană trebuie căutată nu doar în modelul interbelic, ci și în realitatea noastră imediată, în aspirațiile tacite ale artistului către o nouă percepție și, dacă se poate, către un nou statut. În plan nemijlocit, el se naşte ca o reacţie faţă de tendinţele centrifuge, de individualismul excesiv, de pericolul atomizării fenomenului şi, în acelaşi timp, faţă de riscul asocierii artiştilor în mici grupuri ideologico-pragmatice, uneori impenetrabile pînă la limita esotericului.

Cu alte cuvinte, Salonul Naţional este o pledoarie explicită pentru unitate și pentru diversitate, dar și o revoltă implicită a climatului artistic faţă de riscul proprie-i disoluţii din pricina bătăliei pe care artistul individual o duce zilnic pentru a supravieţui”. – Pavel Șușară, curator general al Salonului Național de Artă Contemporană