Galeria Galateca

Galeria Galateca vă invită joi 5 septembrie 2019, ora 19, la vernisajul expoziției "Imagini ale lumii nevăzute", ce reunește lucrările de pictură ale artiștilor Bogdana Contraș, Cornelia Gherlan, Adriana Vasile și Eugen Iovan. Curatorul expoziției este criticul de artă Mădălina Mirea.

"Patru artiști plastici și un scriitor sunt protagoniștii expoziției ce are loc la Galeria Galateca, în perioada 5 – 22 septembrie 2019.

Bogdana Contraș, Cornelia Gherlan, Adriana Vasile și Eugen Iovan, pornesc în căutările lor plastice de la scrierile autorului japonez Kazuo Ishiguro. Scriitorul a fost laureat al Premiului Nobel pentru literatură în 2017 pentru că „în romane cu mare putere emoțională, a dezvăluit abisul din spatele senzației noastre iluzorii de conectare la lume” (extras din motivația juriului).


Aceasta este și tema centrală, în jurul căreia se articulează demersurile plastice ale celor patru artiști: alienarea noastră, cea de toate zilele, zugrăvită, de fiecare în parte, cu măiestrie și rafinament. Parcursul expoziției este generat de subtile treceri de la figurativ la abstract, în care detaliile relevante se așază și se cer reciproc. Atmosfera este cea a unei liniști apăsătoare, cea dinaintea, sau imediat următoare unui dezastru iminent. Smerita frunză de ginco biloba transcende timpul și spațiul, migrează dintr-o compoziție în alta, martor al supraviețuirii sufletelor noastre, mult încercate.


Bogdana Contraș (n. 1977) operează, cu acest prilej, subtile decupaje compoziționale. Trunchiurile sale, fără rădăcini, nasc viziuni onirice, cu mare impact.

Cornelia Gherlan (n.1960) construiește ziduri înflorite, la granița dintre figurativ și abstract, idei puternic reflectate în imaginarul comun, de sorginte citadină.

Adriana Vasile (n. 1976) plonjează fără rest într-un expresionism liric, cu fine accente ironice, prin contraste cromatice bine dozate, pe deplin asumate.

Eugen Iovan (n.1971) subliniază revoltat fragilitatea omului sub vremi, cu compozițiile sale gestual expresioniste, în care accentele cromatice pointiliste clarifică lectura detaliilor.


Fiecare dintre cei patru poate fi considerat un artist al lumii trecătoare, zugrăvind amintirea palidă a munților, purtând în adâncul ființei uriașul îngropat, adunând, la sfârșit, rămășițele zilei.

Imagini ale lumii nevăzute este o expoziție de mare rafinament, ce intră în dialog cu subtilele acorduri ale Festivalului George Enescu în proximitatea ideatică și fizică pe care spațiul Galeriei Galateca o oferă acestui demers artistic bine articulat.”

Mădălina Mirea, curatorul expoziției, septembrie 2019



Expoziția "Imagini ale lumii nevăzute" face parte din Festivalul Strada Copiilor – Strada de C’Arte, cel mai mare festival cultural organizat în aer liber de către Biblioteca Centrală Universitară Carol I, Fundatia Carol I, IMDD.

.

În cadrul Sezonului România-Franța 2019, Muzeul Național al Literaturii Române, în colaborare cu Institutul Francez din București, vă invită la vernisajul Expoziției „Genica Athanasiou: muză și parteneră a lui Antonin Artaud”, eveniment care va avea loc joi, 9 mai, ora 18.00, la Galeria Galateca (C.A. Rosetti nr. 2-4).

Expoziția se înscrie în cadrul istoriei avangardelor literare și teatrale europene din prima jumătate a secolului XX. Prin acest eveniment, Muzeul își propune familiarizarea publicului român cu figura prea puțin cunoscută la noi a actriței de origine română Genica Athanasiou, cu o carieră de aproape 40 de ani în lumea scenei și a filmului francez. Parteneră și muză a lui Antonin Artaud și, mai târziu, a cineastului Jean Grémillon, Genica frecventează același cercuri cu marile nume ale avangardei pariziene. Parcursul ei este revelator unei mișcări de fond care leagă cultural România de Franța atât în planul creației literare, cât și în cel al artei scenei. Cu această ocazie, Muzeul își propune și crearea primei biografii a actriței, sub îngrijirea cercetătoarei franceze, curator al expoziției, Laurence Meiffret, care să arate că o viață dedicată artei nu poate fi rezumată doar la relația cu Antonin Artaud.

Coordonator program: Ioan Cristescu, Director MNLR
Curator: Laurence Meiffret
Scenograf: Andreea Sandu
Grafică: Petru Șoșa
Suport multimedia: Marian Golescu
Coordonator expoziție și catalog: Ioana-Marta Mureșan

Parteneri media:
Radio România Cultural, RFI, TV City, Observator Cultural, Cultura, Contemporanul, AgenţiadeCarte.ro, publicația on-line IQool, AGERPRES, Trinitas

.

COMUNICAT DE PRESĂ

Uniunea Artiștilor Plastici din România organizează, cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii și Identității Naționale, Salonul Național de Artă Contemporană (SNAC) - Centenar 2018.

Salonul marchează aniversarea României Mari, prin prezența unui număr important de artiști vizuali din toate genurilor artistice, creatori de patrimoniu spiritual și păstrători ai identității naționale.

Expozițiile vor fi deschise publicului într-o succesiune de vernisaje, după următorul program:
Muzeul Național de Artă al României: 7 noiembrie 2018, ora 18:00 – pictură și sculptură
Galeria Orizont: 12 noiembrie 2018, ora 18:00 – mixArt
Biblioteca Națională a României: 13 noiembrie 2018, ora 17:00 – arte decorative
Galeria Galateca: 14 noiembrie 2018, ora 19:00 – expoziția Artă Tânără
Muzeul Național de Artă Contemporană: 15 noiembrie 2018, ora 19:00 – multimedia
Galeria Simeza: 15 noiembrie 2018, ora 19:00 – grafică și sculptură mică

“Conferințele Salonului” se vor desfășura pe tot parcursul evenimentului, cu susținerea unor teoreticieni de marcă ai artelor vizuale românești:
Cătălin Davidescu - „Expoziția retrospectivă Ion Țuculescu 1965 - Schimbarea normei”
Luiza Barcan - „Pictura exterioară postbrâncovenească - oglindă a credinței și a mentalităților în zorii modernității”
Cornel Mihalache - „Patriotism prin ordonanță de urgență. Despre CUMINȚENIA PĂMÂNTULUI... ieri și azi”
Pavel Șușară - „100 de ani de artă românească”
Adrian Guță - „Scurtă istorie a Galeriei Apollo (1969-1974) a Uniunii Artiștilor Plastici din România”
Mirela Giodea - „Cazul Țuculescu”

Salonul Național de Artă Contemporană (SNAC) - Centenar 2018 continuă tradiția istorică a saloanelor oficiale organizate în România începând cu anul 1864, sub diferite titulaturi - ca expoziții ale artiștilor în viață - urmărind să păstreze cu rigoare spiritul acestora, în direcția unei relevări cât mai fidele a preocupărilor actuale ale artiștilor români și a realizărilor lor artistice.

„Dincolo de efortul recuperator şi de un anumit romantism al continuităţii, raţiunea profundă
a actualului Salon Naţional de Artă Contemporană trebuie căutată nu doar în modelul interbelic, ci și în realitatea noastră imediată, în aspirațiile tacite ale artistului către o nouă percepție și, dacă se poate, către un nou statut. În plan nemijlocit, el se naşte ca o reacţie faţă de tendinţele centrifuge, de individualismul excesiv, de pericolul atomizării fenomenului şi, în acelaşi timp, faţă de riscul asocierii artiştilor în mici grupuri ideologico-pragmatice, uneori impenetrabile pînă la limita esotericului.
Cu alte cuvinte, Salonul Naţional este o pledoarie explicită pentru unitate și pentru diversitate, dar și o revoltă implicită a climatului artistic faţă de riscul proprie-i disoluţii din pricina bătăliei pe care artistul individual o duce zilnic pentru a supravieţui.”
Pavel Șușară – Curator general al Salonului Național de Artă Contemporană

Uniunea Artiștilor Plastici din România mulțumește tuturor artiștilor înscriși pentru selecție, comisiei de jurizare și curatorilor care au asigurat selecția lucrărilor, corpului profesional care a făcut posibilă realizarea SNAC, partenerilor care au asigurat spațiile expoziționale și entităților care au sprijinit întregul efort de organizare cu generozitatea lor.

Proiect finanțat de: Guvernul României prin Ministerul Culturii și Identității Naționale

Parteneri SNAC: Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Național de Artă Contemporană, Biblioteca Națională a României, Institutul Cultural Român, Galeria Galateca.
Parteneri media: Radio România Actualități, Radio România Cultural, Artindex, Modernism, Jurnalul Bucureștiului, Intell News, Observator Cultural, Senso TV, Contemporanii, ArtLine, Subversiv.info, Amos News, Manufacturat.ro, Art Safari Pavilionul de Artă București.
Au sprijinit SNAC: Boromir, Tudor-Art, Betek, Varese, Focus Communication

13, 14, 15 noiembrie 2018, București

Salonul Național de Artă Contemporană (SNAC) Centenar 2018, continuă marți, 13 noiembrie 2018, ora 17.00, la Biblioteca Națională a României (Bulevardul Unirii, nr. 22, București)  unde va avea loc vernisajul Expoziției Arte Decorative/Design.

Salonul marchează aniversarea României Mari, prin prezența unui număr important de artiști vizuali din toate genurilor artistice, creatori de patrimoniu spiritual și păstrători ai identității naționale.

Următoarele expoziții  vor fi deschise publicului, după următorul program:

Galeria Galateca: 14 noiembrie 2018, ora 19.00 – Expoziția Artă Tânără

Muzeul Național de Artă Contemporană: 15 noiembrie 2018, ora 19.00 – Multimedia

Galeria Simeza: 15 noiembrie 2018, ora 19.00 – Grafică și sculptură mică

Salonul Național de Artă Contemporană (SNAC) – Centenar 2018 continuă tradiția istorică a saloanelor oficiale organizate în România începând cu anul 1864, sub diferite titulaturi – ca expoziții ale artiștilor în viață – urmărind să păstreze cu rigoare spiritul acestora, în direcția unei relevări cât mai fidele a preocupărilor actuale ale artiștilor români și a realizărilor lor artistice.

”Dincolo de efortul recuperator şi de un anumit romantism al continuităţii, raţiunea profundă a actualului Salon Naţional de Artă Contemporană trebuie căutată nu doar în modelul interbelic, ci și în realitatea noastră imediată, în aspirațiile tacite ale artistului către o nouă percepție și, dacă se poate, către un nou statut. În plan nemijlocit, el se naşte ca o reacţie faţă de tendinţele centrifuge, de individualismul excesiv, de pericolul atomizării fenomenului şi, în acelaşi timp, faţă de riscul asocierii artiştilor în mici grupuri ideologico-pragmatice, uneori impenetrabile pînă la limita esotericului.

Cu alte cuvinte, Salonul Naţional este o pledoarie explicită pentru unitate și pentru diversitate, dar și o revoltă implicită a climatului artistic faţă de riscul proprie-i disoluţii din pricina bătăliei pe care artistul individual o duce zilnic pentru a supravieţui”. – Pavel Șușară, curator general al Salonului Național de Artă Contemporană