Adrian Ghenie

Cel mai valoros artist român contemporan la nivel internațional, vânat de marii colecționari din întreaga lume, Adrian Ghenie, impresionează în expoziția ultimei licitații de artă contemporană a anului cu peisaj distopic, apocaliptic, unic ca și temă în diversa sa creație. Tabloul, realizat în prima perioadă de maturitate stilistică a artistului, surprinde prin actualitatea notei sale biblice și ridică pe soclul grandorii simbolul „Sfârșitului”.

Marți, 19 noiembrie 2019, ora 19:00
Athénée Palace Hilton București

Expoziția:

Artmark

Vineri, 15 noiembrie - Luni, 18 noiembrie (10:00 – 20:00)
Marți, 19 noiembrie (10:00 – 19:00)

Pentru informații suplimentare, auctions@artmark.ro

Marți, 30 mai 2017, ora 20.00, Athénée Palace Hilton București

Licitația de Artă Postbelică și Contemporană

Piața de artă punctează tot mai des rezultatele spectaloase ale artiștilor români în licitațiile internaționale. Cu câteva zile în urmă, o lucrare de Constantin Brâncuși a fost vândută cu 51 de milioane de dolari la casa Christie`s din New York. Tot un român, de astă dată tânărul Adrian Ghenie, a devenit tot mai prezent în topul celor mai bine vânduți artiști contemporani.

Licitația Artmark de Artă Postbelică și Contemporană din 30 mai 2017 aduce în prim-plan o pânză timpurie semnată de Adrian Ghenie, “Christ”, din 1997 (7.000 - 12.000 de euro). Lucrarea manifestă, la început de carieră, principalele atuuri ale artistului, cu care a convins azi piața internațională: clar-obscurul, tonurile sumbre alternate cu explozii cromatice, străluciri rembrandtiene și o continuă metamorfoză a pânzei sub ochii privitorului. Pictura este un mijloc de a explora spaţiul între memoria oficială şi cea subiectivă. Este ca şi când ai atinge pielea unei epoci sub forma picturii, spunea Adrian Ghenie. Iar lucrarea intitulată “Christ”, din licitația Artmark, explorează tocmai aceste deziderate artistice.

Licitația de Artă Postbelică și Contemporană cuprinde și alte lucrări de valoare, ce pun în centrul tematicii lor “omul”. Cum se vede omul contemporan prin ochii artiștilor de azi sau de ieri? Ca un îngândurat “Arlechin” (Corneliu Baba, 8.000 - 12.000 euro) ori ca un “Vânzător de flori tămăduitoare” (Sorin Ilfoveanu, 1.500 - 2.500 euro), mereu aflat într-o “Întâlnire” (Ștefan Câlția, 8.000 - 14.000 euro) cauzată de împrejurări neprevăzute, omul contemporan este un om atomizat (“Human”, Paul Neagu, 3.000 - 5.000 euro ) sau placid ca o “Zi de vară” (Șerban Savu, 3.000 - 5.000 euro), mereu “Încurcat în socoteli” (Constantin Piliuță, 2.000 - 3.000 euro), un fel de supererou în brațele rutinei ideologice (Dan Creţu, “Pietà”, 300 – 500 euro).

Licitația de Artă Postbelică și Contemporană #251/2017
Marți, 30 Mai 2017, Ora 20:00
Athénée Palace Hilton București

RO     IT
Participarea României la cea de-a 56-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Artă – La Biennale di Venezia

Organizatori: Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Cultural Român
Comisar: Monica Morariu
Vicecomisar: Alexandru Damian

România participă la cea de‒a 56‒a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Artă - la Biennale di Venezia, cu două proiecte, Adrian Ghenie: Darwin’s Room și Inventing the Truth.On Fiction and Reality organizate în Pavilionul Naţional din Giardini di Castello şi Noua Galerie a Institutului Român pentru Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia.

Adrian Ghenie: Darwin’s Room
Artist: Adrian Ghenie
Curator: Mihai Pop
Coordonator general al proiectului şi curator evenimente publice: Corina Şuteu
Coordonare: Corina Bucea, Oana Radu, Cristian Neagoe, Mihaela Luțea
Arhitect expoziţie: Attila Kim
Co-editor al catalogului expoziției: Juerg Judin
Parteneri: Proiect inițiat de Fabrica de Pensule, Cluj, în parteneriat cu Asociaţia Film ETC; Pace Gallery (New York); Galerie Thaddaeus Ropac (Paris); Tim Van Laere Gallery (Anvers); Galerie Judin (Berlin); Fundaţia Plan B (Cluj); Nicodim Gallery (Los Angeles/Bucureşti); Universitatea Naţională de Arte Bucureşti; Universitatea de Artă şi Design (Cluj); Universitatea de Arte „George Enescu” (Iaşi); Editura Hatje Cantz (Berlin); Asociaţia Galeriilor de Artă Contemporană din România; Asociația Amicii Muzeului Național de Artă Contemporană.
Spaţiu expoziţional: Pavilionul Naţional din Giardini di Castello

Adrian Ghenie aparţine unei generaţii care a demonstrat capacitatea sa de a reflecta cu luciditate asupra fundamentelor dificile și adesea traumatice ale istoriilor locale. Cercetarea sa se dizolvă în cum contemporaneitatea este modelată de memorie și de dorinţă, de convulsie și de spectacol, găsind un rol fundamental în opera sa.
Ghenie este, alături de alţi reprezentanţi ai aceleiaşi comunităţi artistice, unul din fondatorii Fabricii de Pensule din Cluj, un centru cultural care reuneşte câteva din cele mai dinamice iniţiative artistice ale României.
În pavilionul României din Giardini va fi prezentată expoziţia Darwin’s Room, îngrijită de Mihai Pop. Expoziţia va prezenta o selecţie de picturi expuse în trei camere ‒ conform arhitecturii interne originare a Pavilionului (din 1938) ‒ şi va include o temă specifică pentru fiecare dintre aceste camere: “furtuna”, “galeria de portrete” (Autoportret ca Charles Darwin) şi “disonanţele istoriei”.
Dezvoltând “laboratorul” lui Darwin, Ghenie propune o cale interpretativă a noţiunii de supravieţuire. De aceea cercetează lectura teoriei evoluţionismului biologic și modalităţile în care a fost deformat pentru a transforma societatea. De asemenea, utilizează și alte izvoare istorice în aducerea la zi a imaginii (fundamentală pentru auto‒percepţia noastră), „contaminând‒o” cu o reflexie incisivă asupra competitivităţii neoliberale, care se extinde în toate zonele și meandrele vieţii sociale și afective. Atelierul lui Darwin lărgeşte domeniul de aplicare și devine un incubator, unde ideile viitoare cresc și se dezvoltă. Este vorba de o împletire de istorii trăite și viitoare, care nu deţine probele sau speculaţiile asupra evoluţiei speciei, care nu alterează și nu idealizează, ci deschide o cale spre o reformulare a valorilor sociale care compun existenţa contemporană. În acelaşi mod, revine la un moment esenţial, când tabelele epistemologice au fost transformate, folosind tabula rasa științifică a lui Darwin pentru a proiecta sau a înscrie o nouă imagine a viitorului nostru. Privirea spre viitor devine o acţiune ce se bazează pe revizitarea trecutului cu privire lucidă, examinând traseul și miturile care reprezintă fundamentul pentru scrierea istoriei, povestirile care definesc naţiuni, naraţiunile fabricare ce fragmentează istoria în centre și periferii ocupate de învingători și învinşi.
Expoziţia va fi însoţită de un volum editat de Juerg Judin şi Mihai Pop, și publicat de Hatje Cantz Verlag, intitulat Adrian Ghenie – Darwin’s Room. Ediţia în limba română va fi publicată de editura Humanitas.

Inventând adevărul. Despre ficțiune și realitate / Inventing the Truth.On Fiction and Reality
Artişti: Michele Bressan, Carmen Dobre-Hametner, Alex Mirutziu, Lea Rasovsky, Ştefan Sava şi Larisa Sitar
Curator: Diana Marincu
Manager de proiect: Asociaţia Ephemair
Parteneri: Muzeul Naţional de Artă Contemporană; Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii al Universităţii din Bucureşti (CESI); Facultatea de Litere din cadrul Universităţii Bucureşti; Ambasada României în Republica Lituania; Corcova Roy &Dâmboviceanu; Galeria Sabot; Galeria Ivan; Fabrik; Flash Lighting services SA; X Design Services.
Spaţiu expoziţional: Noua Galerie a Institutului Român pentru Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia

Expoziția Inventând adevărul. Despre ficțiune și realitate se raportează la contextul cultural actual, răspunzând temei enunțate de curatorul bienalei, Okwui Enwezor, prin apelul la ficțiune ca instrument de înțelegere a lumii. Estomparea graniței dintre ficțiune și realitate permite articularea unor ipoteze creative despre trecut și prezent, activând un nou raport între ce există și ce ar putea exista în realitate.
Reflecțiile artiștilor, prin obiect, fotografie, video sau performance, aduc în prim plan atât procesul interpretării, cât și pe cel al producerii unor povești. Construcția vizuală a fiecărui proiect își asumă convențiile ficțiunii, chiar și atunci când nucleul este unul documentarist, lăsând la vedere urmele autorului și „cusăturile” subtile între autenticitate și invenție. Imposibilitatea de a identifica unde începe povestea și unde se termină realitatea pune spectatorul în ipostaza de a oscila între cât de convingătoare sau cât de stridentă e înscenarea. Proiectul fotografic Consuming History al artistei Carmen Dobre-Hametner se apropie de experiența extremă de a descoperi istoria „pe viu”, prin reenactement. Ștefan Sava propune un video-eseu despre potențialul, dar și limitele interpretării unei arhive personale de fotografii, problematizând reprezentarea unui trecut traumatic prin imagine. Larisa Sitar prezintă un proiect despre ideologie și istorie, propunând o nouă viziune asupra „grădinii dezordinii” prin aproprierea unor gravuri din diferite perioade care vorbesc despre violență, ruină și personajele anonime care au influențat parcursul umanității. Michele Bressan se folosește de eroarea fixării temporale a unui eveniment pentru a abstractiza acel gest, suspendându-l în afara convențiilor cronologice. Lea Rasovszky compune o poveste din fragmente ale unor întâmplări reale, amintiri personale și citate din cărți, ficțiunea devenind o parte integrantă a vieții naratorului. Alex Mirutziu apelează la conceptele de „obiect birocratic” și „design ontologic” în relația pe care o stabilește între cuvânt și spațiu sau corp și obiect.
Activând această graniță „permeabilă” între realitate și imaginație, expoziția Inventând adevărul. Despre ficțiune și realitate reinterpretează fragmente ale istoriei și inventează noi strategii de a depăși dihotomia adevăr – ficțiune.

Conferință de presă:
7 mai, ora 16
Pavilionul României din Giardini di Castello

Deschiderea expozițiilor:

Adrian Ghenie: Darwin’s Room: 7 mai, ora 17
Inventând adevărul.Despre ficțiune și realitate / Inventing the Truth.On Fiction and Reality: 8 mai, ora 17, urmată de performance The Finnish Metod, realizat de Alex Mirutziu – 17.30

RO     IT

La Romania alla 56. Esposizione Internazionale d’Arte – la Biennale di Venezia

Commissario: Monica Morariu
Commissario aggiunto: Alexandru Damian

La Romania sarà rappresentata alla 56. Esposizione Internazionale d’Arte – la Biennale di Venezia da due mostre: Adrian Ghenie: Darwin’s Room e Inventing the Truth. On Fiction and Reality.

Adrian Ghenie: Darwin’s Room
Espositore: Adrian Ghenie
Curatore: Mihai Pop
Coordinatrice del progetto & curatore degli eventi pubblici: Corina Șuteu
Architetto della mostra: Attila Kim
Coeditore del catalogo della mostra: Juerg Judin
Sostenitori: Progetto avviato dalla Fabrica de Pensule di Cluj in partenariato con l’Associazione Film ETC. di Bucarest, in collaborazione con: PACE Gallery di New York; Galleria Thaddaeus Ropac, Parigi; Galleria Judin, Berlino; Galleria Tim Van Laere, Anversa; Fondazione Plan B, Cluj; Galleria Nicodim, Los Angeles/Bucarest; Università Nazionale d'Arte, Bucarest; Accademia d’Arte e Design, Cluj; Accademia d'Arte “George Enescu”, Iași; Hatje Cantz Publishing, Germania; Associazione delle Gallerie d'Arte Contemporanea di Romania; Associazione Amici del Museo Nazionale d’Arte Contemporanea.
Sede: Padiglione della Romania, Giardini di Castello

Adrian Ghenie appartiene a una generazione che ha dimostrato la sua capacità di riflettere con lucidità sui fondamenti difficili e spesso traumatici di storie locali. Una ricerca che sfuma nel come il contemporaneo è modellato dalla memoria e dal desiderio, dalla convulsione e dallo spettacolo, trova un ruolo fondamentale nella sua opera.
Ghenie è, insieme ad altri notevoli rappresentanti della stessa comunità artistica, uno dei fondatori della Fabrica de Pensule di Cluj, un centro culturale che riunisce alcune delle più dinamiche iniziative artistiche della Romania.
Nel Padiglione della Romania nei Giardini sarà esibita la mostra Darwin’s Room, a cura di Mihai Pop. La mostra presenterà una selezione di quadri esposti in tre camere - secondo l'architettura interna originaria del Padiglione (del 1938) - e comprenderà un tema specifico per ciascuna delle tre camere: “la tempesta”, “la galleria dei ritratti” (Autoritratto quale Charles Darwin), e “le dissonanze della storia”.
Sviluppando il “laboratorio” di Darwin, Ghenie propone un percorso interpretativo della nozione di sopravvivenza. Per tanto indaga sulla lettura della teoria dell'evoluzionismo biologico e sulle modalità in cui è stato deformato per trasformare le società. Adopera anche altre fonti storiche nel suo aggiornamento dell’immagine (fondamentale per la nostra auto-percezione), “contaminandola” con una riflessione incisiva sulla competitività neoliberale, che si estende in tutte le aree e le pieghe della vita sociale e affettiva. Il laboratorio di Darwin allarga il suo campo di applicazione e diventa un incubatore, dove le idee future crescono e si sviluppano. Si tratta di un intreccio di storie vissute e future, che non detiene la prova o la speculazione sull'evoluzione delle specie, che non altera e non idealizza, ma apre un sentiero verso una riformulazione dei valori sociali che compongono l'esistenza contemporanea. Allo stesso modo, torna a un momento essenziale, quando le tabelle epistemologiche sono state trasformate, usando la tabula rasa scientifica di Darwin per proiettare o inscrivere una nuova immagine del nostro futuro.
Guardare verso il futuro diventa un atto che si fonda sulla rivisitazione del passato con uno sguardo lucido, esaminando sul tragitto i miti che rappresentano il fondamento per la scrittura della storia, i racconti che definiscono nazioni, le narrazioni fabbricate che frammentano la storia in centri e periferie occupate da vincitori e vinti.

La mostra sarà accompagnata dal volume edito da Juerg Judin e Mihai Pop, e pubblicato da Hatje Cantz Verlag, intitolato Adrian Ghenie – Darwin’s Room. L'edizione romena sarà pubblicata dalla casa editrice Humanitas.

Inventing the Truth. On Fiction and Reality
Espositori: Michele Bressan, Carmen Dobre – Hametner, Alex Mirutziu, Lea Rasovszky, Ștefan Sava, Larisa Sitar
Curatore: Diana Marincu
Project manager: Ephemair Association (Suzana Dan, Silvia Rogozea)
Sostenitori: Museo Nazionale d’Arte di Romania (Bucarest); Centro di Eccellenza nello Studio dell’Imagine (CESI) dell’Università di Bucarest; Facoltà di Lettere dell'Università di Bucarest; Ambasciata di Romania nella Repubblica di Lituania; Corcova Roy & Dâmboviceanu; Galleria Sabot; Galleria Ivan; Flash Lighting Services S.A.; Fabrik; X Design Services
Sede: Nuova Galleria dell’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia (Campo Santa Fosca, Palazzo Correr, Cannaregio 2214, 30121 Venezia)

La mostra Inventing the Truth. On Fiction and Reality riflette sulle possibilità di finzione quali strumenti per comprendere il mondo e per risaltare il presente. L’oscuramento della linea tra finzione e realtà ci permette di articolare alcune ipotesi creative sul presente e sul passato. Le riflessioni degli artisti evidenziano il processo d’interpretazione, da un lato, e la complessità della produzione di una storia, dall’altro. La costruzione visiva di ciascun progetto utilizza la convenzione della finzione, anche se il nucleo resta di tipo documentarista, lasciando visibili le tracce dell’autore e le fini “cuciture” tra autenticità e invenzione. L’impossibilità di identificare il luogo dove la storia inizia e dove finisce la realtà fa vacillare il visitatore tra quanto convincente e quanto stridente è la messa in scena.
Il progetto fotografico di Carmen Dobre-Hametner ricostruisce l’esperienza traumatica di vivere nell’Unione Sovietica tramite il re-enactement, concepito come una simulazione più morbida di un bunker abbandonato nei pressi di Vilnius, Lituania. Ștefan Sava propone un saggio video sul potenziale, ma anche sui limiti d’interpretazione personale di un archivio fotografico, interrogandosi sulle rappresentazioni di un passato traumatico. Il progetto di Larisa Sitar parla degli scambi tra ideologia e storia e propone una nuova visione del “giardino del disordine”, appropriandosi varie incisioni di diversi periodi rappresentanti violenza, rovina e personaggi anonimi che hanno influito sulla storia dell’umanità. Michele Bresan utilizza l'errore di piazzamento temporale di un evento, per trasformarlo in maniera astratta e per sospenderlo aldilà delle convenzioni cronologiche. Lea Rasovszky mette insieme una storia fatta di frammenti di eventi reali, memorie personali e citazioni tratte dai libri. Alex Mirutziu si appella a concetti quali “oggetto burocratico” e “design ontologico” nelle relazioni che stabilisce tra parola e spazio, corpo e oggetto.

Conferenza stampa:
7 maggio, ore 16.00

Inaugurazioni:
Darwin’s Room: 7 maggio, ore 17:00
Inventing the Truth. On Fiction and Reality: 8 maggio, ore 17:00 e a seguire una performance di Alex Mirutziu -The Finnish Method alle ore 17:30

Organizzatori:
Ministero della Cultura della Romania
Ministero degli Affari Esteri della Romania
Istituto Culturale Romeno e Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia
RO     IT

Lavacow, prima casă de licitații de artă exclusiv online din Estul Europei, prezintă publicului pentru întâia oară o operă de Adrian Ghenie, artistul român al momentului în Occident. Acest eveniment marchează și prima licitație din România care oferă spre vânzare o operă de Ghenie, al cărui record de autor este de aproape 2 milioane de euro pentru opera "The Fake Rothko" tranzacționată la Sotheby’s Londra în mai 2014. De asemenea, Licitația Lavacow Spring Auction, de luni, 30 martie, ora 21:00, propune iubitorilor de artă pe celebrii Salvador Dalí, Joan Miró, Andy Warhol, Roy Lichtenstein, Simon Hantaï, alături de opere ale artiștilor contemporani Dan Perjovschi, Sorin Ilfoveanu, Harry Guttman, Valeriu Mladin.

În licitația Lavacow, Adrian Ghenie este prezent cu un autoportret, în tehnica uleiului, realizat în 2000 – 2001, Self-portrait with Laurels. Autoportretul a fost frecvent exploatat de către artist, însă, în acest caz, pictura amintește de subiectele mitologice din arta clasică și abordarea cromatică a lui Tintoretto. Ceea ce-l diferențiază pe Ghenie este dinamismul pensulației in maniera picturii lui Francis Bacon. Deși realizată la începutul carierei, acum mai bine de 10 ani, opera Self-portrait with Laurels anticipează efervescența artei lui Ghenie din prezent, care a devenit într-un timp record, la 37 de ani, revelația anului în licitațiile internaționale de artă contemporană din 2014, conform unui clasament realizat de platforma online artnet.com. Opera este o ocazie unică pe piața românească de artă și se adresează unui colecționar sau investitor cu viziune globală.

Adrian Ghenie este considerat unul dintre cei mai de succes artiști est-europeni, atât din punct de vedere comercial, fiind tranzacționat de marile case de licitații internaționale Sotheby’s și Christie’s, cât și din punct de vedere al relevanței creației sale pentru arta contemporană. Operele semnate de Ghenie se află în cele mai mari colecții de artă din lume precum cele ale Centrului Pompidou (Paris), SFMOMA (San Francisco), Muzeului Hammer și Muzeului de Artă Contemporană (Los Angeles), S.M.A.K. (Ghent). Lucrările sale au fost incluse în expoziții la Palazzo Grassi, Fundația François Pinault (Veneția), Tate Liverpool, Fondazione Palazzo Strozzi (Florența), Galeria Pace (New York). În 2015, Adrian Ghenie va reprezenta România la a 56-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Artă la Biennale di Venezia, considerată cel mai prestigios eveniment pentru arta contemporană, cu proiectul "Darwin's Room".

Loturile pot fi vizionate online pe site-ul www.lavacow.com, unde cei interesați pot lăsa oferte de achiziție. Perioada de ofertare se încheie luni, 30 martie, ora 21:00 cu licitația online live Lavacow Spring Auction, când aveți ocazia să participați la viitorul licitațiilor de artă și să vă adjudecați opere emblematice ale unor importanți artiști postbelici și contemporani.