Bistro Matrioska

Marți, 15 ianuarie 2019, ora 19, la Bistro Matrioska (str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București) va avea loc prima ediție din 2019 a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc o seară de poezie. Invitate: Alina Purcaru și Daniela Luca. Evenimentul se derulează sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Alina Purcaru (n. 1982) a absolvit Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine din cadrul Universităţii Bucureşti. A lucrat în presa cotidiană şi a publicat constant cronici de carte şi articole în revistele Observator cultural, Dilema veche, Dilemateca, Noua literatură şi Suplimentul de cultură.  A debutat cu volumul de poeme rezistență (Editura Cartea Românească, 2016), este coautoare a romanului colectiv Rubik (Editura Polirom, 2008) şi coordonatoare a două volume colective : Poveşti cu scriitoare şi copii (Editura Polirom, 2014) și 10.000 de semne/Otros 10.000 caracteros (antologie bilingvă de proză românească, în ediție româno-spaniolă, apărută la Editura ICR în 2017). A  scris și o carte pentru copii, Catrina și marele Domn Somn (cu ilustrații de Mihaela Paraschivu, Editura Cartier, 2017). Este prezentă cu poeme și eseuri în reviste literare și în două volume colective: Cum citesc bărbații cărțile femeilor (volum coordonat de Lia Faur și Șerban Axinte la Editura Polirom, 2017) și Tu, înainte de toate. O antologie a poeziei contemporane de dragoste, coordonată de Cosmin Perța (Editura Paralela 45, 2018).    În prezent, face parte din redacția revistei Observator cultural.

Daniela Luca, născută în Constanța, la 27 septembrie 1969, locuiește în București din 1992, cu un an de rezidență în Paris, pe timpul masteratului în psihanaliză. Doctor în psihopatologie şi psihanaliză, Universitatea Paris VII - "Denis-Diderot", Franţa
Membru PEN Club România
Autor de articole, eseuri, recenzii, cronici în diverse publicații naționale și internaționale: Cultura, Observator Cultural, Oglinda Literară, Jurnalul Naţional, Psychologies, Elle, Femeia, Dilema, Cuvântul, Tomis, Poesis International, Bulletin de CPLF, Le Carnet Psy ș.a.
Publicații : Cuvinte în negativ. Eseuri de psihanaliză (Editura Tracus, 2016) și 3 volume de versuri, cel mai recent fiind Intermezzo (Editura Paralela 45, 2017)
Printre cele mai recente articole, cronici și eseuri publicate:
-    Autoportretul lucid și eleganța discursului la Constantin Abăluță, în Poesis Internațional 22 (2/2018)
-    Obiecte interioare la frontiera reveriei: ”kirilă”, de Teodor Dună, în Poesis Internațional  nr. 21 (1/2018)
-    Scrisul-manifest, Realul-caleidoscop și Poemul-vis la Roberto Bolano, în Poesis Internațional nr. 20 (2/2017)
-    Aproximări, de Alejandra Pizarnik, mini-portret de autor și poem tradus
-    Scriitorul, patimile și traversa lor orbitoare (cronică la romanul În urmă nu mai e nimic, de Cosmin Perța, în Poesis Internațional nr. 18 (2/2017)
-    Max Blecher între multiple (i)realități, în Poesis Internațional nr. 17 (1/2017)

Numeroase articole și recenzii de carte psihanalitică, publicate în Revista Română de Psihanaliză în perioada 2008-2016.
Traducător (10 cărți și numeroase articole; poeme;  în curs de traducere a unui volum de poeme de Alejandra Pizarnik); Redactor și Editor colaborator al Revistei Române de Psihanaliză (din 2008 până în prezent)
Participant constant la cenacluri, festivaluri și lecturi de poezie și proză, din 2004 până în prezent

Marți, 13 noiembrie 2018, ora 19, la Bistro Matrioska (str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București) va avea loc o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc o seară de poezie și proză. Invitați: Cătălina Bălan și Gelu Diaconu. Evenimentul se derulează sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Cătălina Bălan este absolventă a secției franceze a Facultății de Științe Politice, Universitatea București (2017). În prezent, este masterandă în cadrul programului Diplomație în Economia Internațională, Facultatea de Relații Economice Internaționale, Academia de Studii Economice, București.
În România e prezentată, de obicei, ca scriitoare româncă din Basarabia, iar dincolo de Prut - drept scriitoare basarabeancă din România.  Îi place să creadă că face parte din valul de oameni de peste Prut care, prin prezența lor în vâltoarea literară românească, au făcut deja Unirea.
A publicat poezie, proză, critică și analize politice în Observator Cultural, Contrafort, Dilemateca, Stare de Urgență, Revista la Plic. Între 2011 și 2014, PR al editurii Casa de Pariuri Literare. Prezentă în câteva antologii de literatură: „Tu, înainte de toate. O antologie a poeziei contemporane de dragoste”, Editura Paralela 45, 2018 ; „Literatura din Basarabia. Început de secol XXI. Poezie”, editurile Arc şi Ştiinţa, Chișinău, 2017; „Treizero” - antologie de poezie a taberei de creaţie de la Săvârşin, editura Mirador, 2013; „Cea mai nouă poezie”- antologie a Festivalului Naţional de Poezie Constantin Virgil Bănescu, 2013; „Cartea poeziei-2012”- editura Arc, Chişinău, 2012; „Comptes et nouvelles”- éditions de l’Hèbe, Suisse, 2011;  „Deranj”- antologie de poezie a taberei de creaţie de la Săvârşin, editura Nigredo, 2011; „Covoare moldoveneşti”- antologie de proză poliţistă, editura Grafema Libris, Chişinău, 2011; „Noua poezie basarabeană”, antologator Dumitru Crudu, Editura ICR, 2009. În anul 2013 a câștigat premiul acordat de Primăria judeţului Târgovişte pentru poezie, în cadrul Festivalului Naţional de Poezie Constantin Virgil Bănescu.

Gelu Diaconu s-a născut pe 26 noiembrie 1962 în București. A debutat publicistic în 2004, în revista „Oglinda Literară”, cu un grupaj de poeme.
Debutul în volum s-a produs doi ani mai târziu, cu povestirea „Fabian” (Editura Marineasa, 2006). În 2008 a urmat volumul de versuri „Antipoeme” (Editura Vinea), nominalizat la Premiul „Mihai Eminescu” pentru debut în poezie. Al doilea volum de poeme, „Resurse interioare”, a apărut în 2012 la Editura Marineasa. În 2013 Casa de Pariuri Literare i-a publicat volumul „blues”, iar în 2016 Editura Vinea a lansat, la Bookfest, „Resurse umane”, carte care continuă o temă din volumul „Resurse interioare”.
A făcut parte din mai multe antologii, dintre care amintim „Cele mai frumoase poeme din 2012” (Tracus Arte, 2013), selecție întocmită de Claudiu Komartin și Radu Vancu.
În prezent administrează site-ul cultural www.omiedesemne.ro.

Miercuri, 31 octombrie 2018, ora 19, la Bistro Matrioska (str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București) va avea o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc o seară de proză și muzică. Invitați: Mirel Taloș și invitații lui surpriză. Evenimentul se derulează sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Mirel Taloș își va prezenta și va citit din primul său volum de proză – „Colecționarul de nuduri”. Volumul debutează ca o poveste de dragoste, evoluează într-un „thriller” și se încheie cu o meditație.

Mirel Taloș s-a născut în 1973. A absolvit Liceul de matematică-fizică din Zalău în 1992. Studii de filologie hispanică și română la Universitatea București (1992-1996), încheiate cu o teză de licență despre romanul politic al lui Mario Vargas Llosa. În 1999 a absolvit și Facultatea de Științe Politice a SNSPA. Între anii 2001-2004 a fost managing director al Ergon Communications, companie de relații publice asociată cu Struble Eichenbaum Communications din SUA. Între anii 2005-2007 a fost consilier de stat al primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu. Din 2007 până în 2016 a fost deputat, membru al Comisiei de cultură, arte și mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților, raportor al comisiei pentru mass-media. A elaborat și susținut inițiative legislative în domeniul artelor și al mass-media.  A publicat Partidele politice în tranziție (Editura Libripress, 2002) și Îndrumar în liberalismul politic (Editura Curtea Veche, 2004). A fost senior editor al publicației Cadran politic (2005-2008) și senior editor al publicației Perspective politice (2004-2007).  A fost reprezentant al primului-ministru în comisia bursei speciale Guvernul României (2005-2007). Este membru al Consiliului de conducere al Institutului de Studii Liberale, pentru care este și lector. Face parte din conducerea Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film (UARF), secțiunea „scenariu de film”. A debutat în literatură cu proză scurtă în revista Conta în 2012 (Parfum de Havana, Încă o zi de lumină, Jidov Szappan). A mai publicat proză scurtă în revistele Contemporanul și Caiete Silvane. A publicat romanul „Colecționarul de nuduri” (Editura RAO, 2018, prefață de Mircea Platon).

Miercuri, 30 mai 2018, ora 19, la Bistro Matrioska (str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București) va avea loc o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc o seară de lectură de poezie și proză. Invitate: Georgiana Dănilă și Daniela Elena Simulescu. Evenimentul se derulează sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Scrisul pare ieftin şi la îndemâna oricui. Există oameni care vor să scrie și o fac. Scriu și publică cărți. Unii dintre chiar renunță la confortul unui job și se dedică exclusiv scrisului și, implicit, unei vieți nesigure. De ce ai vrea să devii scriitor? Iată o întrebare la care vor încerca să răspundă invitatele Galeriei Întâlnirilor.

Georgiana Dănilă s-a născut în Ploiești, județul Prahova, în 1981. Participă la seri de poezie („slam performance” și „open mic”) unde își recită creațiile în fața unui public restrâns. Renunță la un job care îi asigură mijloacele financiare pentru a trăi decent și se dedică scrisului. În paralel face cursuri de teatru la Teatrul de Artă București și se înscrie voluntar la redacția revistei online Art Out pentru care scrie articole, ia interviuri și se implică în organizarea Galelor ArtOut 2016. Joacă pe scena Teatrului de Artă București în câteva piese de teatru și este invitată la câteva emisiuni televizate. Pentru a-și promova creațiile poetice folosește intens canalul youtube.

Daniela Elena Simulescu ( n. 10.05.1972, Ștefănești, Argeș) este broker în asigurări, conciliator Sal-fin și prozator. Este licențiată a Universității Pitești, Facultatea de Biologie, cu master în asigurări la ASE București. Este autoarea volumului de proza „Eu din Eiˮ apărut la editura Dexon, București, în anul 2018. Cartea este dedicată celor care caută adevărul în introspecție.

Miercuri, 21 martie 2018, ora 19, la Bistro Matrioska (str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București) va avea loc o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc dezbaterea „Body art-ul – continuare sau schimbare”. Invitată: Mirela Trăistaru. Evenimentul se derulează sub egida Asociaţiei Naţionale pentru Arte Vizuale Contemporane.

În Europa de Est arta performance are o tradiție bogată. Cum mare parte a acestei regiuni a fost izolată de ceea ce se întâmpla în arta occidentală în perioada Războiului Rece, tradițiile artei performance, și anume arta-acțiune [action art], body art și happening-urile s-au aflat aici într-o relativă izolare. Controlul de stat complet asupra artei oficiale (pictură și sculptură) a făcut că performance-ul să se dezvolte în mod neoficial, în cercuri restrânse. În acest moment, când vorbim despre body art în România vorbim despre o continuitate în raport cu această tradiție sau de schimbare? La această întrebare va încerca să ne răspundă Mirela Trăistaru.

Mirela Trăistaru este absolventă de Design vestimentar şi de Pictură, a vernisat peste 50 de expoziţii personale în România, Statele Unite, Elveţia, Olanda, Austria, India, Coreea de Sud şi Egipt şi a participat la peste 120 de expoziţii colective. A pictat pe corpul manechinelor, a făcut costume şi decoruri pentru film şi teatru. A cochetat şi cu filmele de artă şi piesele de teatru, realizând costumele pentru spectacole importante. A lucrat cu regizori importanţi, precum Sanda Manu, Lucian Giurchescu, Alexandru Tocilescu, Ion Lucian, Chris Simion, Horaţiu Mălăele şi Gelu Colceag. A realizat costumele pentru diversele piese de teatre şi film.

A lucrat la spectacole cu Sanda Toma, Ştefan Iordache, Cornel Vulpe, Alexandru Repan, Andi Vasluianu, Dragoş Bucur, Medeea Marinescu, Monica Davidescu, Teodora Mareş sau Sebastian Papaiani. Pe lângă scenografie, decoruri, costume, body painting, organizează show-uri de fashion.

Miercuri, 7 martie 2018, ora 19, la Bistro Matrioska (str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București) va avea loc o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc dezbaterea „Familii care au făcut România Mare”. Invitat: Filip-Lucian Iorga. Evenimentul se derulează sub egida Asociaţiei Naţionale pentru Arte Vizuale Contemporane și inaugurează seria de dezbateri „România la Centenar”.

Filip-Lucian Iorga, istoric şi scriitor, s-a născut în 1982, la Bucureşti, ca urmaş al unui vechi neam de moşneni ialomiţeni. Absolvent al Colegiului Naţional Spiru Haret din Bucureşti şi al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Doctor în istorie al Universităţii din Bucureşti (2011), studii postdoctorale la Academia Română (2014-2015). Stagii de studii şi de cercetare la European College of Liberal Arts, Berlin (2004), Universitatea Paris IV Sorbona (2006), Centre de Recherches en Histoire du XIXe Siècle din Paris (2009-2010), Institut National des Langues et Civilisations Orientales din Paris (2015).

Manager cultural în cadrul Institutului Cultural Român (2007-2008; din 2015), consultant al Casei Majestăţii Sale Regelui Mihai I al României (2007-2008), vice-preşedinte al Fundaţiei Culturale Erbiceanu (2008-2013), cadru didactic asociat la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, Departamentul de Studii Europene (2012-2014), expert în cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, la Direcţia Afaceri Europene (2012-2013), director al Departamentului Memoria Exilului Românesc din cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (2013), lector la Institutul Diplomatic Român, la Fundaţia Calea Victoriei, la Asociaţia „Povestaşii” şi la Colegiul Naţional de Apărare, iniţiator şi coordonator al colecţiei „Istorie cu blazon” de la Editura Corint (din 2015), autorul conceptului site-ului „Poveşti cu blazon” (2018).

Membru al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică Sever Zotta (din 2002) şi al Jockey Clubului Român (din 2013). În 2008 a primit Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate, din mâna Majestăţii Sale Regelui Mihai I al României.

A publicat volumele: Genocidul comunist în România, vol. IV, Reeducarea prin tortură (cu Gheorghe Boldur-Lăţescu; Albatros, 2003), Breviar pentru păstrarea clipelor (convorbiri cu Alexandru Paleologu; Humanitas, 2005, 2007, 2012), Les Cazaban. Une chronique de famille (cu Eugen Dimitriu; Universal Dalsi, 2007), Strămoşi pe alese. Călătorie în imaginarul genealogic al boierimii române (Humanitas, 2013), Le tempérament oecuménique. Entretiens avec Jean Delumeau, Neagu Djuvara, Emmanuel Le Roy Ladurie, Jacques Le Goff, Eric Mension-Rigau, Jordi Savall (Éditions Baudelaire, Lyon, 2013), Trecutul este viu (convorbiri cu Neagu Djuvara; Humanitas, 2014), Drumul spre casă (convorbiri cu Principele Nicolae al României; Curtea Veche Publishing, 2014; ediţie e-book în limba engleză, The Road Home), Copilărie regală (Corint, 2014), Mesele de odinioară. De la Palatul Regal la Târgul Moşilor (cu Ana Iorga; Corint, 2015), Un cântec de lebădă. Vlăstare boiereşti în Primul Război Mondial (Corint, 2016).

Iniţiator al proiectului de cercetare şi publicistic „Memoria elitelor româneşti”, dedicat descendenţilor actuali ai boierimii şi ai marii burghezii româneşti. Site personal: www.filipiorga.com

Miercuri, 21 februarie 2018, ora 19, la Bistro Matrioska (str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București) va debuta seria de evenimente din 2018 Galeria Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc o seară de poezie. Invitați: Andra Rotaru, Iulia Modiga, Teodor Dună. Evenimentul se derulează în parteneriat cu revista de literatură și multimedia Crevice (www.crevice.ro), sub egida Asociaţiei Naţionale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Teodor Dună (n. 1981) a absolvit Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat volumele: „trenul de treieşunu februarie”, Editura Vinea (2002 – Premiul Național Opera Prima „Mihai Eminescu”); „catafazii”, Editura Vinea (2005), „de-a viul”, Editura Cartea Românească (2010), „Der lärm des fleisches” (trad. de Georg Aescht), „Edition Solitude”, Germania (2012), „obiecte umane”, Editura Cartea Românească (2015 – Premiul Cartea de poezie a anului 2015, Gala Tinerilor Scriitori), „kirilă”, Editura Tracus Arte (2017). Selecţii din poemele sale sunt traduse în franceză, engleză, suedeză, spaniolă, bulgară, maghiară.

Iulia Modiga. „Pionierat” publicistic în ,„Stare de urgență”, ,„Revista la Plic” și „Tiuk!” (nu pune la socoteală revista „Examene”, în care i-au apărut fragmente de nuvele, în prag de Capacitate). Scrie studii, articole științifice despre mișcări sociale și Republica Moldova, știri, e-mail-uri succinte, proiecte pentru românii de pretutindeni. A câștigat ediția din 2014 a „Incubatorului de condeie”. A debutat cu volumul de poeme „Bagdad” (Ed. Karth, 2015), în legătură cu care s-au publicat vreo două cronici (în „Vatra” și „Convorbiri literare”). „Incendii” a apărut la Cartea Românească, în 2017. Activistă pentru Unire. Sociolog, jurnalist, în fișa postului: „expert”.

Andra Rotaru este poetă și jurnalistă. A realizat numeroase proiecte la intersecția dintre arte: performance-ul de dans Lemur, prezentat de coregraful Robert Tyree în America și în Europa; documentarul All Together, realizat în cadrul rezidenței The International Writing Program (Universitatea din Iowa, 2014); Photo-letter pairing (fotografie, proiect realizat în colaborare cu numeroși artiști și cu comunitatea din Iowa). A susținut lecturi, panel-uri și prezentări în Europa, America de Nord și America de Sud, printre altele la New York, Chicago, Portland, Iowa, Mexico City și Puebla. Volume publicate: „Într-un pat, sub cearșaful alb” (2005), „Ținuturile sudului” (2010); „Lemur” (2012). „Lemur” a primit premiul „Tânărul poet al anului”, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori (2013). Volumul de debut a fost tradus in spaniolă („En una cama bajo la sábana blanca”, editura Bassarai, 2008). În mai 2018, „Lemur” va apărea în traducere engleză, la editura americană Action Books.