Galeria Întâlnirilor

Miercuri, 31 octombrie 2018, ora 19, la Bistro Matrioska (str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București) va avea o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc o seară de proză și muzică. Invitați: Mirel Taloș și invitații lui surpriză. Evenimentul se derulează sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Mirel Taloș își va prezenta și va citit din primul său volum de proză – „Colecționarul de nuduri”. Volumul debutează ca o poveste de dragoste, evoluează într-un „thriller” și se încheie cu o meditație.

Mirel Taloș s-a născut în 1973. A absolvit Liceul de matematică-fizică din Zalău în 1992. Studii de filologie hispanică și română la Universitatea București (1992-1996), încheiate cu o teză de licență despre romanul politic al lui Mario Vargas Llosa. În 1999 a absolvit și Facultatea de Științe Politice a SNSPA. Între anii 2001-2004 a fost managing director al Ergon Communications, companie de relații publice asociată cu Struble Eichenbaum Communications din SUA. Între anii 2005-2007 a fost consilier de stat al primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu. Din 2007 până în 2016 a fost deputat, membru al Comisiei de cultură, arte și mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților, raportor al comisiei pentru mass-media. A elaborat și susținut inițiative legislative în domeniul artelor și al mass-media.  A publicat Partidele politice în tranziție (Editura Libripress, 2002) și Îndrumar în liberalismul politic (Editura Curtea Veche, 2004). A fost senior editor al publicației Cadran politic (2005-2008) și senior editor al publicației Perspective politice (2004-2007).  A fost reprezentant al primului-ministru în comisia bursei speciale Guvernul României (2005-2007). Este membru al Consiliului de conducere al Institutului de Studii Liberale, pentru care este și lector. Face parte din conducerea Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film (UARF), secțiunea „scenariu de film”. A debutat în literatură cu proză scurtă în revista Conta în 2012 (Parfum de Havana, Încă o zi de lumină, Jidov Szappan). A mai publicat proză scurtă în revistele Contemporanul și Caiete Silvane. A publicat romanul „Colecționarul de nuduri” (Editura RAO, 2018, prefață de Mircea Platon).

Miercuri, 30 mai 2018, ora 19, la Bistro Matrioska (str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București) va avea loc o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc o seară de lectură de poezie și proză. Invitate: Georgiana Dănilă și Daniela Elena Simulescu. Evenimentul se derulează sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Scrisul pare ieftin şi la îndemâna oricui. Există oameni care vor să scrie și o fac. Scriu și publică cărți. Unii dintre chiar renunță la confortul unui job și se dedică exclusiv scrisului și, implicit, unei vieți nesigure. De ce ai vrea să devii scriitor? Iată o întrebare la care vor încerca să răspundă invitatele Galeriei Întâlnirilor.

Georgiana Dănilă s-a născut în Ploiești, județul Prahova, în 1981. Participă la seri de poezie („slam performance” și „open mic”) unde își recită creațiile în fața unui public restrâns. Renunță la un job care îi asigură mijloacele financiare pentru a trăi decent și se dedică scrisului. În paralel face cursuri de teatru la Teatrul de Artă București și se înscrie voluntar la redacția revistei online Art Out pentru care scrie articole, ia interviuri și se implică în organizarea Galelor ArtOut 2016. Joacă pe scena Teatrului de Artă București în câteva piese de teatru și este invitată la câteva emisiuni televizate. Pentru a-și promova creațiile poetice folosește intens canalul youtube.

Daniela Elena Simulescu ( n. 10.05.1972, Ștefănești, Argeș) este broker în asigurări, conciliator Sal-fin și prozator. Este licențiată a Universității Pitești, Facultatea de Biologie, cu master în asigurări la ASE București. Este autoarea volumului de proza „Eu din Eiˮ apărut la editura Dexon, București, în anul 2018. Cartea este dedicată celor care caută adevărul în introspecție.

Miercuri, 21 martie 2018, ora 19, la Bistro Matrioska (str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București) va avea loc o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc dezbaterea „Body art-ul – continuare sau schimbare”. Invitată: Mirela Trăistaru. Evenimentul se derulează sub egida Asociaţiei Naţionale pentru Arte Vizuale Contemporane.

În Europa de Est arta performance are o tradiție bogată. Cum mare parte a acestei regiuni a fost izolată de ceea ce se întâmpla în arta occidentală în perioada Războiului Rece, tradițiile artei performance, și anume arta-acțiune [action art], body art și happening-urile s-au aflat aici într-o relativă izolare. Controlul de stat complet asupra artei oficiale (pictură și sculptură) a făcut că performance-ul să se dezvolte în mod neoficial, în cercuri restrânse. În acest moment, când vorbim despre body art în România vorbim despre o continuitate în raport cu această tradiție sau de schimbare? La această întrebare va încerca să ne răspundă Mirela Trăistaru.

Mirela Trăistaru este absolventă de Design vestimentar şi de Pictură, a vernisat peste 50 de expoziţii personale în România, Statele Unite, Elveţia, Olanda, Austria, India, Coreea de Sud şi Egipt şi a participat la peste 120 de expoziţii colective. A pictat pe corpul manechinelor, a făcut costume şi decoruri pentru film şi teatru. A cochetat şi cu filmele de artă şi piesele de teatru, realizând costumele pentru spectacole importante. A lucrat cu regizori importanţi, precum Sanda Manu, Lucian Giurchescu, Alexandru Tocilescu, Ion Lucian, Chris Simion, Horaţiu Mălăele şi Gelu Colceag. A realizat costumele pentru diversele piese de teatre şi film.

A lucrat la spectacole cu Sanda Toma, Ştefan Iordache, Cornel Vulpe, Alexandru Repan, Andi Vasluianu, Dragoş Bucur, Medeea Marinescu, Monica Davidescu, Teodora Mareş sau Sebastian Papaiani. Pe lângă scenografie, decoruri, costume, body painting, organizează show-uri de fashion.

Miercuri, 7 martie 2018, ora 19, la Bistro Matrioska (str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București) va avea loc o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc dezbaterea „Familii care au făcut România Mare”. Invitat: Filip-Lucian Iorga. Evenimentul se derulează sub egida Asociaţiei Naţionale pentru Arte Vizuale Contemporane și inaugurează seria de dezbateri „România la Centenar”.

Filip-Lucian Iorga, istoric şi scriitor, s-a născut în 1982, la Bucureşti, ca urmaş al unui vechi neam de moşneni ialomiţeni. Absolvent al Colegiului Naţional Spiru Haret din Bucureşti şi al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Doctor în istorie al Universităţii din Bucureşti (2011), studii postdoctorale la Academia Română (2014-2015). Stagii de studii şi de cercetare la European College of Liberal Arts, Berlin (2004), Universitatea Paris IV Sorbona (2006), Centre de Recherches en Histoire du XIXe Siècle din Paris (2009-2010), Institut National des Langues et Civilisations Orientales din Paris (2015).

Manager cultural în cadrul Institutului Cultural Român (2007-2008; din 2015), consultant al Casei Majestăţii Sale Regelui Mihai I al României (2007-2008), vice-preşedinte al Fundaţiei Culturale Erbiceanu (2008-2013), cadru didactic asociat la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, Departamentul de Studii Europene (2012-2014), expert în cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, la Direcţia Afaceri Europene (2012-2013), director al Departamentului Memoria Exilului Românesc din cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (2013), lector la Institutul Diplomatic Român, la Fundaţia Calea Victoriei, la Asociaţia „Povestaşii” şi la Colegiul Naţional de Apărare, iniţiator şi coordonator al colecţiei „Istorie cu blazon” de la Editura Corint (din 2015), autorul conceptului site-ului „Poveşti cu blazon” (2018).

Membru al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică Sever Zotta (din 2002) şi al Jockey Clubului Român (din 2013). În 2008 a primit Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate, din mâna Majestăţii Sale Regelui Mihai I al României.

A publicat volumele: Genocidul comunist în România, vol. IV, Reeducarea prin tortură (cu Gheorghe Boldur-Lăţescu; Albatros, 2003), Breviar pentru păstrarea clipelor (convorbiri cu Alexandru Paleologu; Humanitas, 2005, 2007, 2012), Les Cazaban. Une chronique de famille (cu Eugen Dimitriu; Universal Dalsi, 2007), Strămoşi pe alese. Călătorie în imaginarul genealogic al boierimii române (Humanitas, 2013), Le tempérament oecuménique. Entretiens avec Jean Delumeau, Neagu Djuvara, Emmanuel Le Roy Ladurie, Jacques Le Goff, Eric Mension-Rigau, Jordi Savall (Éditions Baudelaire, Lyon, 2013), Trecutul este viu (convorbiri cu Neagu Djuvara; Humanitas, 2014), Drumul spre casă (convorbiri cu Principele Nicolae al României; Curtea Veche Publishing, 2014; ediţie e-book în limba engleză, The Road Home), Copilărie regală (Corint, 2014), Mesele de odinioară. De la Palatul Regal la Târgul Moşilor (cu Ana Iorga; Corint, 2015), Un cântec de lebădă. Vlăstare boiereşti în Primul Război Mondial (Corint, 2016).

Iniţiator al proiectului de cercetare şi publicistic „Memoria elitelor româneşti”, dedicat descendenţilor actuali ai boierimii şi ai marii burghezii româneşti. Site personal: www.filipiorga.com

Miercuri, 29 martie 2017, ora 19, la Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București) se va desfășura o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc dezbaterea pe tema „Ideologii vizuale ale identității naționale românești”. Invitat: Cosmin Nasui. Evenimentul are loc sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

„Ideologii vizuale ale identității naționale românești” urmărește o temă cu o perspectivă destul de largă, cu câteva opriri pe studii de caz relevante și interesante apropo de filtrele de naționalism și multiculturalism, care alcătuiesc împreună identitatea naţională. Se urmărește în paralel ce tipuri de imagine au fost generate prin intermediul fiecăruia dintre cele două filtre, dacă ar fi să ne uităm la cultura vizuală din teritoriul actual al României și din teritoriile istorice ale României de-a lungul măcar a ultimei sute de ani.

În cadrul întâlnirii va fi prezentată și oferită publicația tipărită: „Naționalism și multiculturalism în cultura vizuală”, Editura PostModernism Museum, 2017, ISBN 978-606-93751-5-(http://postmodernism.ro/nationalism-si-multiculturalism-in-cultura-vizuala-din-romania/) care conține dezbaterile mai multor autori (Alin Ciupală, Adrian Majuru, Cristian Vasile, Cosmin Nasui) pe tema enunțată, însoțite de o selecție bogată de reproduceri de artă și cultură vizuală din România.

Cosmin Nasui este autor de studii și cercetări, istoric de artă, curator și galerist. A absolvit Universitatea Națională de Arte București, Facultatea de Istoria și Teoria Artei în 2003, cu lucrarea de licență „Erotismul în arta românească modernă și contemporană“ coordonată de profesorul Adrian Guță și Facultatea de Arte Decorative și Design în 2002. Este unul dintre inițiatorii PostModernism Museum deschis în București în aprilie 2015, primul muzeu privat din Europa Centrală și de Est care face parte din Asociația Muzeelor Private din lume. În 2008 Cosmin Nasui a creat formatul documentar TV „3 minute de celebritate” produs de Modernism.ro și A&A Records, co-produs de TVR Cultural și realizat cu sprijinul Institutului Cultural Român, transmis în grila canalului TVR Cultural și apoi, publicat în 2012, sub forma a 3 DVD-uri ce conțin 81 de filme a câte 3 minute cu peste 120 de creativi români contemporani, în formula de interviu sau no comment. În 2009 a fondat cea mai largă platformă online pentru susținerea și promovarea artei contemporane românești www.modernism.ro. În 2010, împreună cu Oana Ioniță Nasui a fondat Nasui Collection & Gallery, operator cultural care susține artiști contemporani români, în contexte naționale și internaționale favorabile.