Asociația Națională pentru Arte Vizuale Contemporane

Miercuri, 29 martie 2017, ora 19, la Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București) se va desfășura o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc dezbaterea pe tema „Ideologii vizuale ale identității naționale românești”. Invitat: Cosmin Nasui. Evenimentul are loc sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

„Ideologii vizuale ale identității naționale românești” urmărește o temă cu o perspectivă destul de largă, cu câteva opriri pe studii de caz relevante și interesante apropo de filtrele de naționalism și multiculturalism, care alcătuiesc împreună identitatea naţională. Se urmărește în paralel ce tipuri de imagine au fost generate prin intermediul fiecăruia dintre cele două filtre, dacă ar fi să ne uităm la cultura vizuală din teritoriul actual al României și din teritoriile istorice ale României de-a lungul măcar a ultimei sute de ani.

În cadrul întâlnirii va fi prezentată și oferită publicația tipărită: „Naționalism și multiculturalism în cultura vizuală”, Editura PostModernism Museum, 2017, ISBN 978-606-93751-5-(http://postmodernism.ro/nationalism-si-multiculturalism-in-cultura-vizuala-din-romania/) care conține dezbaterile mai multor autori (Alin Ciupală, Adrian Majuru, Cristian Vasile, Cosmin Nasui) pe tema enunțată, însoțite de o selecție bogată de reproduceri de artă și cultură vizuală din România.

Cosmin Nasui este autor de studii și cercetări, istoric de artă, curator și galerist. A absolvit Universitatea Națională de Arte București, Facultatea de Istoria și Teoria Artei în 2003, cu lucrarea de licență „Erotismul în arta românească modernă și contemporană“ coordonată de profesorul Adrian Guță și Facultatea de Arte Decorative și Design în 2002. Este unul dintre inițiatorii PostModernism Museum deschis în București în aprilie 2015, primul muzeu privat din Europa Centrală și de Est care face parte din Asociația Muzeelor Private din lume. În 2008 Cosmin Nasui a creat formatul documentar TV „3 minute de celebritate” produs de Modernism.ro și A&A Records, co-produs de TVR Cultural și realizat cu sprijinul Institutului Cultural Român, transmis în grila canalului TVR Cultural și apoi, publicat în 2012, sub forma a 3 DVD-uri ce conțin 81 de filme a câte 3 minute cu peste 120 de creativi români contemporani, în formula de interviu sau no comment. În 2009 a fondat cea mai largă platformă online pentru susținerea și promovarea artei contemporane românești www.modernism.ro. În 2010, împreună cu Oana Ioniță Nasui a fondat Nasui Collection & Gallery, operator cultural care susține artiști contemporani români, în contexte naționale și internaționale favorabile.

Miercuri, 30 martie, ora 18:30, la The Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București), va avea loc o seară de poezie cu Ion Mureşan, în cadrul unei noi ediţii a Galeriei Întâlnirilor, eveniment coordonat de Daniel Sur. Evenimentul are loc sub egida Asociaţiei Naţionale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Considerat de critica literară drept unul dintre cei mai importanţi poeţi români contemporani, Ion Mureşan va sosi la Galeria Întâlnirilor însoţit de Gavril Ţărmure, fondator al Societăţii de Concerte Bistriţa şi al Editurii Charmides, director al Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa. În calitate de fondator al Editurii Charmides, Gavril Ţărmure va prezenta, cu această ocazie, activitatea editurii.

Poet, eseist, publicist, Ion Mureşan s-a născut la 9 ianuarie 1955, Vultureni, judeţul Cluj. Studiază istoria şi filosofia la Universitatea „Babeş – Bolyai” din Cluj-Napoca. În timpul studenţiei este redactor la revistele Echinox şi Napoca Universitară. Cum în acea perioadă regimul comunist a „închis” marile oraşe, între 1981-1988 este profesor de istorie în satul Strâmbu, judeţul Cluj. Între 1988-1998 este redactor la revista de cultură Tribuna din Cluj-Napoca. După Revoluţia din 1989, la fel ca alţi scriitori, se dedică publicisticii, scriind articole de opinie, editoriale, reportaje, eseuri politice. Astfel ajunge redactor, sef departament cultură, director editorial și redactor şef la o serie de reviste şi ziare regionale. Publică poezii şi eseuri, recenzii în principalele reviste literare ale ţării.
Din anul 2006 este redactor şef al revistei de cultură VERSO, editată de Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj şi redactor la revista Poesis International.
Publică următoarele cărţi: „Cartea de iarnă” – poezie (1981) - Premiul Uniunii Scriitorilor din România; „Poemul care nu poate fi înţeles” –poezie (1993) – Premiul Uniunii Scriitorilor din România; „Cartea Pierdută – o poetică a urmei” –eseuri (1999) – Premiul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor; „Carnavalul din poiană” – teatru pentru copii (2004) – Premiul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor; „Pahar” - poezie (2007); „cartea Alcool” – poezie (2010) – Premiul Uniunii Scriitorilor din România şi Premiul Academiei Române; „Oglinda aburită”, eseuri conversaţionale (2013) – Premiul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România; „Poezii” (antologie) ed. Paralela 45, 2014. „Pahar” (ediția a II-a) ed. Școala ardeleană, 2015; „Le mouvement sans coeur de l’image” –poezie- editions Belin, Paris, 2000; „Acces interzis – Zugang verboten” – poezie – buroabrasch, Viena, 2008 (ediţie bilingvă, română-germană); „The book of winter and other poems”, Ed. Plymouth Press University, 2011; Prezent în antologii de poezie apărute în Italia, Franţa, Germania, Ungaria, Serbia, SUA, Anglia etc. În anul 2008, prestigioasa revistă VATRA îi dedică poetului un număr întreg de revistă sub genericul „Poetul for ever – Ion Mureşan”.
În anul 2014 i se decernează Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” pentru Opera Omnia, Botoșani. Distins cu ordinul Meritul Cultural în Grad de Cavaler.

Miercuri, 24 februarie 2016, ora 18:30, la The Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București), va avea loc o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, eveniment coordonat de Daniel Sur. Tema întâlnirii este „Dada-democraţia”, iar invitatul serii este Bogdan Ghiu. Evenimentul are loc sub egida Asociaţiei Naţionale pentru Arte Vizuale Contemporane.

După ce, vreme îndelungată, au fost considerate moarte, definitiv istoricizate, avangardele se bucură din nou, comemorativ, de atenţie, fiind exhumate şi celebrate, însă, ca simple obiecte „culturale”, adică tocmai în calitatea lor de „morţi” istorici, de spectre neputincioase, dezarmate, domesticite, inofensive… Dintre toate avangardele, singura care nu a făcut sistem a fost dadaismul, mai precis, mişcarea Dada. Dada manifestă ideea cea mai pură, cea mai radicală de avangardă: gestualitate pură, repede resorbită şi generalizată, anonim-diseminat, în ceea ce am putea numi avangardele „propriu-zise”, avangardele instituţionalizate care i-au urmat şi pe care tocmai ea le-a făcut posibile printr-un gest seminal, ca prag depăşit, ca zăgaz rupt. Dada este avangarda avangardei, însăşi ideea de avangardă în deplina ei generalitate şi precaritate. Dada nu a devenit ideologie şi nu s-a visat politică. (Bogdan Ghiu - Dada Democracy şi Intemporala Dadaistă: Tzara-Spinoza-Atena)

Bogdan Ghiu este poet, eseist (literatură, media, artă, arhitectură, filosofie, traductologie) şi traducător. Cele mai recente apariţii: „Totul trebuie tradus. Noua paradigmă (un manifest)” (2015), „Linia de producţie: lucrând cu arta” (2014) și traducerile Roland Barthes, „Obviu și Obtuz”, și Bruno Latour, „Nu am fost niciodată moderni”. În prezent, titular al rubricilor săptămânale „De-clic(k)/Atelier deschis” (Observator cultural), „Evul Media” (Liternet) şi al rubricii zilnice „Unde ne oprim în Bucureşti” (Radio România Cultural).

Miercuri, 3 februarie 2016, ora 18:30, la Gallery (Str. Leonida nr. 9-11, București), va avea loc o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, eveniment coordonat de Daniel Sur, sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane. Invitați: Silviu Jureschi și Liviu Surugiu.

Silviu Jureschi (1976) este absolvent al Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava şi este specialist IT. A publicat câteva povestiri SF în revistele de profil. Scrie bine, dar rar și nu face din scris un obiectiv absolut.

Liviu Surugiu (1969) este scriitor și scenarist. Principalele genuri abordate în creațiile sale sunt science fiction-ul, ficțiunea speculativă și thrillerul religios. În anul 2013 a fost finalist al concursului de scenarii de film organizat de HBO în colaborare cu TIFF, iar în 2015 a câștigat premiul pentru cel mai bun roman SF cu „Atavic”. De-a lungul anilor a colaborat cu o serie de publicații online, cum ar fi „Gazeta SF” sau „Nautilus”. A publicat 5 cărţi: „Imman” (2011), „Atavic” (2014) - o versiune revizuită și extinsă a cărții „Imman, Iubire și moarte pentru totdeauna” (2014), „Rămășițele viselor” (2015), „ERAL” (2015) şi a câştigat 10 premii - premiul JSF-Atlantykron pentru "Visându-l pe Mart Senson"(1994); premiul Supernova pentru „Mâinile lui Solomon"(1994); Premiul Juriului - Pozitronic pentru „Adevărul despre Woopy"(1995); Marele Premiu ARSFAN pentru „Visus"(1995); premiul pentru cea mai bună schiță la concursul Sigma pentru „Îngeri și câini"(1995); premiul Festivalului Vladimir Colin pentru „Întâlnirea", povestire extinsă și publicată în 2014 sub titlul „Iubire și moarte pentru totdeauna” (1995); premiul al III-lea Quasar pentru „Burta"(1995); premiul Gazetei SF pentru „Daisy", schiță publicată sub pseudonimul Christian Lis (2013); finalist la Concursul Național de Scenarii organizat de HBO România în parteneriat cu TIFF, secțiunea lungmetraj, cu „Înghețul"(2013); premiul pentru cel mai bun roman al anului 2014 decernat la Romcon pentru „Atavic” (2015); premiul al III-lea, ex-aequo, la a 30-a ediție a Concursului Național de proză scurtă Helion pentru „Regele Spărgătorilor"(2015).