Bogdan Ghiu

Miercuri, 24 februarie 2016, ora 18:30, la The Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București), va avea loc o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, eveniment coordonat de Daniel Sur. Tema întâlnirii este „Dada-democraţia”, iar invitatul serii este Bogdan Ghiu. Evenimentul are loc sub egida Asociaţiei Naţionale pentru Arte Vizuale Contemporane.

După ce, vreme îndelungată, au fost considerate moarte, definitiv istoricizate, avangardele se bucură din nou, comemorativ, de atenţie, fiind exhumate şi celebrate, însă, ca simple obiecte „culturale”, adică tocmai în calitatea lor de „morţi” istorici, de spectre neputincioase, dezarmate, domesticite, inofensive… Dintre toate avangardele, singura care nu a făcut sistem a fost dadaismul, mai precis, mişcarea Dada. Dada manifestă ideea cea mai pură, cea mai radicală de avangardă: gestualitate pură, repede resorbită şi generalizată, anonim-diseminat, în ceea ce am putea numi avangardele „propriu-zise”, avangardele instituţionalizate care i-au urmat şi pe care tocmai ea le-a făcut posibile printr-un gest seminal, ca prag depăşit, ca zăgaz rupt. Dada este avangarda avangardei, însăşi ideea de avangardă în deplina ei generalitate şi precaritate. Dada nu a devenit ideologie şi nu s-a visat politică. (Bogdan Ghiu - Dada Democracy şi Intemporala Dadaistă: Tzara-Spinoza-Atena)

Bogdan Ghiu este poet, eseist (literatură, media, artă, arhitectură, filosofie, traductologie) şi traducător. Cele mai recente apariţii: „Totul trebuie tradus. Noua paradigmă (un manifest)” (2015), „Linia de producţie: lucrând cu arta” (2014) și traducerile Roland Barthes, „Obviu și Obtuz”, și Bruno Latour, „Nu am fost niciodată moderni”. În prezent, titular al rubricilor săptămânale „De-clic(k)/Atelier deschis” (Observator cultural), „Evul Media” (Liternet) şi al rubricii zilnice „Unde ne oprim în Bucureşti” (Radio România Cultural).

Bogdan Ghiu, Augustin Ioan, Doru Mareş şi Bogdan O. Popescu, la Serile de poezie şi jazz ale MNLR “POEZIE. LA COMEDIE!”

Luni, 8 decembrie 2014, ora 18.00, în Sala Studio a Teatrului de Comedie din Bucureşti (str. Sf. Dumitru, nr. 2, în Centrul Istoric), Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (MNLR) prezintă a şaptea secvenţă a programului Serile de poezie şi jazz ale MNLR “POEZIE. LA COMEDIE!”.
Vor susţine recitaluri publice patru dintre cei mai importanţi poeţi români contemporani: Bogdan Ghiu, Augustin Ioan, Doru Mareş  şi Bogdan O. Popescu.
Amfitrionii Serilor sunt poetul Dan Mircea Cipariu şi muzicianul Mircea Tiberian.
“În această a şaptea secvenţă, vor citi doi lideri ai generației optzeci, Bogdan Ghiu și Doru Mareș, un nouăzecist de forță și construcție, Augustin Ioan, și unul dintre colegii mei de generație MARFĂ, Bogdan O. Popescu, un poet care a publicat Cartea Dragostei, în martie 2014, cel mai frumos volum de versuri pe care Mircea Cărtărescu l-a citit în ultimul deceniu.”, a declarat Dan Mircea Cipariu.
Iniţiatorul programului este universitarul şi criticul de teatru Ioan Cristescu, directorul MNLR.
La prima ediţie (20 octombrie 2014), au fost invitaţi doi lideri ai poeziei optzeciste, Florin Iaru şi Eugen Suciu. La a doua ediţie (27 octombrie 2014), au citit poeţii Marian Drăghici şi Ioan Es Pop, la a treia ediție (3 noiembrie 2014) au citit poeții Magda Cârneci, Denisa Comănescu şi Miruna Vlada,  la a patra ediţie (10 noiembrie 2014) au citit Simona-Grazia Dima, Cornelia Maria Savu și Adrian Suciu, iar la a cincea ediţie au citit Laura Dan, Teodor Dună şi Grigore Şoitu.  La a șasea ediție a citit Ion Mureșan, iar Dan Mircea Cipariu a susținut un recital din regretații poeți Cornelia Maria Savu și Traian T. Coșovei. Ultima ediție din acest an este programată pe 15 decembrie 2014, când vor citi Anca Mizumschi, Ioana Greceanu şi  Horia Gârbea.
Organizatori: MNLR şi Teatrul de Comedie (director: Maestrul George Mihăiţă), cu susţinerea financiară a Primăriei Municipiului Bucureşti.
Parteneri: Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Bucureşti Poezie, Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER), Opera Scrisă.Ro – societate de gestiune a drepturilor de autor.
Parteneri media: Radio România Cultural, Observator Cultural, Cultura şi AgenţiadeCarte.ro.
Afișul programului este realizat de Anna-Maria Orban. Intrarea este liberă!

Bogdan Ghiu este poet, eseist (literatură, media, arta, urbanologie) si traducător (French Theory şi literatură franceză). A tradus peste 50 de lucrări din filosofia franceză contemporană (Bataille, Foucault, Deleuze, Derrida, Bourdieu, Baudrillard etc.) şi din literatura franceză (Sade, Baudelaire, Artaud, Duras etc.). Cele mai recente eseuri publicate: Telepitecapitalism. Evul Media 2005-2009 (Idea, 2009), Eu(l) Artistul. Viaţa după supravieţuire. Cod de bare pentru viitorul monstruos al artei (Cartea Românească, 2008), Dadasein (Editura Tracus Arte, 2011) şi Contracriza (Editura Cartea Românească, 2011). Este coautor al proiectului Performing History, care a reprezentat România la Bienala de Artă de la Veneţia (iunie-noiembrie 2011), şi curator al expoziţiei internaţionale de arhitectură Fluenţe (Timişoara, octombrie 2011). Este redactor la revista Idea artă+societate, colaborator permanent al revistei Arhitext design şi titular de rubrică la LiterNet („Evul Media”), Luceafărul de dimineaţă („Politica lui Bartleby”) şi Radio Romania Cultural („Unde ne oprim în Bucureşti”).

Augustin Ioan s-a născut la 5 martie 1965. în localitatea Dorobanţu, judeţul Tulcea.  Este arhitect, Profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” din Bucureşti. A publicat următoarele cărţi de poezie: Gestica (Colecţia “Cartea cea mai mică”, 1987);  Partidul Poeţilor, Galaţi: Porto Franco, 1992; Patria, Poporul şi Io (Premiul pentru poezie pe 1995, Festivalul de poezie Sighetu Marmaţiei), 1995; Armata Poporului, Cartea Românească/Asociaţia Scriitorilor Bucureşti, colecţia “Poeţii oraşului Bucureşti” (Premiul Poesis, Satu Mare, 1998); Terapia prin scris, Petroşani: Matinal, 2000 (poziţiile 7-9 în topul naţional de carte al revistei Observator Cultural/2000); Dez/(în)Cântarea României, Constanţa: Ex Ponto, 2001; Ante-Loggia: Poezie 1979-1999, Bucureşti: Editura Vinea 2002; Patru Zeci (Editura MNLR, 2007); Zodia Peştilor/Dobrogeneza, Ed.Tomis, 2008. Augustin Ioan a publicat grupaje de versuri în majoritatea revistelor literare din România. A publicat de asemenea poezie în Irlanda şi SUA. A fost antologat în România de Dan Silviu Boerescu şi Marin Mincu. Apare în Romanian Writers of the ‘80s and ‘90s-A Concise Dictionary, Mediana Collection de Ion Bogdan Lefter, Editura Paralela 45.

Doru Mareș s-a născut la 24 noiembrie 1957, Pucioasa, județul Dîmbovița. A absolvit Universitatea Bucureşti, Facultatea de Filologie, Secţia Română – Franceză (1982). Este poet, traducător, jurnalist, critic de teatru. A fost secretar-coordonator al Cenaclului de Luni (1981-1982). A avut lecturi publice de poezie în România şi Franţa (Nantes, Lyon). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru (AICT) și al Uniunea Teatrală din România (UNITER). Membru în numeroase jurii literare și teatrale, dar și membru, timp de patru ani (2005-2009), al Comitetului Editorial al Atelierului European de Traduceri (Atelier Européen de la Traduction / Association Le Carré Saint-Vincent / Scène Nationale d’Orléans), proiect finanţat de Uniunea Europeană – Comisia pentru Educaţie şi Cultură.
Activitate editorială originală:
- Mimînd orgasmul social, volum de poezie apărut la Editura Cartea Românească în 1998, câştigător al Concursului pentru debut al Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti, 1997; Premiul Poesis al Filialei Satu Mare a Uniunii Scriitorilor din România – septembrie 1998; Premiul Tomis al Filialei Constanţa a Uniunii Scriitorilor din România – decembrie 1998; Premiul pentru Debut Mihai Eminescu al Uniunii Scriitorilor din România –ianuarie 1999, Botoşani;
- Viele… File, volum colectiv bilingv (română, germană) de poezie, Editura Arcuş 2001
- Porcul de Postul Mare, volum colectiv bilingv (română, maghiară), volumul I/2001, volumul II/2002, Editura Márkus-Barbarossa János
- Pagini literare.ro – literary pages.ro – pages littéraires.ro, volum colectiv trilingv (română, engleză, franceză), editat de Forumul European al Revistelor Literare, ediţia a doua, Balcic 2008
- Poeţi laureaţi ai Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera prima (1998 – 2008), volum colectiv, Editura AXA şi Memorialul Ipoteşti/centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu”, 2010
Activitate publicistică: Peste 1.400 de articole de critică în domeniile teatru şi literatură, reportaj cultural şi social, eseu, poezie, traduceri în: Artistas Unidos (Lisabona, Portugalia), Amfiteatru, Art Panorama, Baricada, Contemporanul. Ideea Europeană, Contrapunct, Cotidianul, Curentul, 24 Fun, Euromuseum, Familia, Infinitezimal, Împreună BTK, Manuscriptum, Observator Cultural, Revue Roumaine, Revue Roumaine d’Etudes Litteraires, România Liberă, România Literară, Scena, Sud, Teatrul Azi, Timpul, Tomis, Viaţa Studenţească, Yorick, Ziarul de Duminică etc.
Activitate editorială ca traducător: peste 50 de titluri (beletristică, piese de teatru etc), atât din literatura clasică, cât, mai ales, din literatura contemporană franceză.

Bogdan O. Popescu s-a născut la 8 martie 1971, în Bucureşti. A absolvit în anul 1989 Liceul “Gheorghe Lazăr” și în 1996 Facultatea de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din Capitală. A susținut două doctorate: primul referitor la moartea neuronală, la aceeași universitate, în anul 2000, și al doilea cu o teză despre mecanismele fiziopatologice ale bolii Alzheimer, la Institutul Karolinska din Stockholm, în anul 2004. Este medic neurolog la Spitalul Clinic Colentina și conferențiar universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București. În anul 2007 a obținut premiul “Victor Babeș” al Academiei Române pentru cercetări în domeniul neuroștiințelor. A debutat în presa literară în 1987, în Suplimentul Literar-Artistic al Scânteii Tineretului (SLAST) şi a publicat după aceea în numeroase reviste literare. Volume de versuri publicate : „La revedere, prinţesă”, editura Vinea, 1995, carte distinsă cu Marele premiu „Ion Vinea” pentru debut literar, „Marfă” (antologie colectivă, împreună cu Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguţ şi Dan Pleşa), editura Salut, 1996, „Poemul de gardă”, editura Celsius, 1999, „Pisica neagră, pisica moartă” (împreună cu Traian T. Coşovei), editura Crater, 2001, „Leul de după extravaganţe”, editura Cartea Românească, 2002, „Maşinăria de uitare”, editura Naţional, 2004, „Poeme în loc de tutun”, editura Brumar, 2007, “Aerobiciclete”, editura Brumar, 2010 (premiul ASB pentru poezie, 2011). În anul 2011 a publicat volumul de proză scurtă “Viață de aruncat” la editura Polirom.   A fost tradus în suedeză, participând la antologia de poezie “Om jag inte får tala med någon nu”, editura Tranan, 2011 și la antologia de proză scurtă românească “Skräpliv”, editura 2244, 2013. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 2002. În anul 2012 a beneficiat de o rezidență literară acordată de ICR New-York, la Ledig House, Omi Art Residence, NY, fără de care Cartea Dragostei nu ar fi existat.
 

Antologia Ateliere ale modernitatii. Istorie intelectuala si filosofie franceza contemporana

Marţi, 11 martie, de la ora 18.00, la Institutul Francez din Bucureşti – Atrium (Bdul Dacia, nr. 77), va avea loc lansarea volumului Ateliere ale modernităţii. Istorie intelectuală şi filosofie franceză contemporană, coordonat de editorii Bogdan Ghiu şi Vlad Alexandrescu şi apărut recent la Editura Polirom.

Evenimentul va avea loc în prezenţa celor doi editori, cu participarea co-autorilor: Andreea Maria Blaga, Dragoş Jipa, Alexandru Matei, Daniela Măriucuţa, Maria Măţel-Boatcă, Speranţa Sofia Milancovici, Andreea Raţiu, Mihaela Gabriela Stănică, Raluca Vârlan, Lucia Vişinescu.

Eveniment organizat în parteneriat cu Institutul Francez din Bucureşti.

Antologia Ateliere ale modernităţii este un experiment, un proiect-pilot şi un posibil model, în care mize culturale diverse îşi dau întîlnire.

Ea reprezintă materializarea activităţii de un an (2012-2013) a primei ediţii a Atelierului de formare avansată pentru tineri traducători români de ştiinţe umaniste şi sociale de limbă franceză, proiect iniţiat şi finanţat de Centrul Naţional al Cărţii (Centre National du Livre) din Franţa, în colaborare cu Institutul Cultural Român.

Pe lîngă rolul ei formativ şi profesional, această antologie îşi propune să joace şi un (dublu) rol de „vitrină” culturală (pentru cîmpul ştiinţelor umanist-sociale franceze) şi de bilanţ-incitare (pentru sistemul editorial şi publicul din România). Selecţia volumelor din care tinerii traducători români au tradus cele mai reprezentative fragmente a urmărit să ilustreze, de la metafizică şi fenomenologie pînă la teoria democraţiei, trecînd prin psihanaliză, istoria şi antropologia artei, istoria intelectuală şi istoria politică, direcţiile şi autorii francezi, mai noi sau mai vechi, cei mai originali şi mai influenţi. Selecţia textelor a ţinut de asemenea cont de dificultatea şi diversitatea stilistică şi de relevanţa tematică şi problematică.

Cei zece traducători-ucenici, dintre care unii sînt deja cunoscuţi publicului, au fost aleşi în urma unui concurs de către o comisie mixtă a CNL, iar munca de traducere-învăţare propriu-zisă s-a desfăşurat prin reuniuni lunare la Bucureşti şi un stagiu parizian, dar mai ales prin travaliu şi cercetare solitară, sub atenta monitorizare a celor doi coordonatori ai Atelierului, traducători cu vastă experienţă.

Din cuprins:
Jean-Robert Armogathe • Georges Didi-Huberman • Marc Fumaroli • Pierre Hadot • Jean Greisch • Maurizio Gribaudi • Michel Henry • Jean-Luc Marion • Michèle Riot-Sarcey • Pierre Rosanvallon • Zeev Sternhell

Despre editori:
Bogdan Ghiu este poet şi eseist, jurnalist şi traducător, fost membru al Cenaclului de Luni şi elev al lui Jacques Derrida. A publicat cărţi de poezie (Manualul autorului, 1989; Poemul cu latura de un metru, 1996; Arta consumului, 1996; Arhipelogos, 1997; Pantaloni şi cămaşă, 2000; [Poemul din carton] Urme de distrugere pe Marte, 2006), eseuri (Ochiul de sticlă. Texte privind televiziunea. 1991-1997, 1997; Grame, 1997; Evul Media sau Omul terminal, 2002; Facultatea de litere. Mic îndreptar de gîndire greşită, 2004; Eu[l] Artistul. Viaţa după supravieţuire. Cod de bare pentru viitorul monstruos al artei, 2008; Telepitecapitalism. Evul Media 2005-2009, 2009; Contracriza, Dadasein şi Inconstrucţia. Pentru o arhitectură etică, 2011) şi peste şaizeci de traduceri din filosofia şi literatura franceză. Premiat de Uniunea Scriitorilor din România şi de Asociaţia Scriitorilor Bucureşti. În 2013 a publicat următoarele traduceri: André Breton, Nadja (Iaşi, Polirom), G. Deleuze, F. Guattari, Mii de platouri (Bucureşti, Art) şi J. Derrida, Fiara şi suveranul. Volumul I (Seminar 2001-2002) (Cluj-Napoca, Tact).

Vlad Alexandrescu este istoric al ideilor, profesor la Universitatea Bucureşti, Departamentul de Studii Franceze, doctor în filosofie la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales (1995), director al Centrului de cercetare „Fundamentele Modernităţii Europene” (întemeiat în 2001) şi coeditor al Journal of Early Modern Studies (întemeiat în 2012). În 2013 a primit premiul „P.G. Castex” al Academiei de Ştiinţe Morale şi Politice din Paris. A publicat volumele: Le Paradoxe chez Blaise Pascal, Berna, Peter Lang, 1997; Croisées de la Modernité. Hypostases de l’esprit et de l’individu au XVIIe siècle, Bucureşti, Zeta Books, 2012; a editat şi a coordonat volumele: Branching Off: The Early Moderns in Quest for the Unity of Knowledge, Bucureşti, Zeta Books, 2009; (împreună cu Robert Theis) Nature et Surnaturel. Philosophies de la nature et métaphysique aux XVIe-XVIIIe siècles, Hildesheim, Georg Olms Verlag, 2010; a îngrijit ediţia René Descartes, Corespondenţa completă (vol. I: 1607-1638, Iaşi, Polirom – în curs de apariţie).

Teatrul Odeon are plăcerea să anunţe un proiect inedit

URME DE DISTRUGERE PE MARTE

O instalaţie performativă de Cinty Ionescu pe poeme de Bogdan Ghiu

performer: Nicoleta Lefter

video design & live video: Cinty Ionescu

sound design & live: Miron Ghiu

Primele reprezentaţii 10, 11 şi 19 aprilie 2013, ora 19.30, Sala Studio

Urme de distrugere pe Marte este o instalație performativă în care mai multe media contribuie activ la interpretarea live a poeziei, care se rescrie pe măsură ce e interpretată și comentată de creatorii spectacolului prin performer, proiecție video și sunet, ceea ce adaugă de fiecare dată un nou strat de înțelesuri.

Urme de distrugere pe Marte este un volum de poeme care, iată, merge mai departe, punând – azi la propriu – în scenă însăşi definiţia şi menirea culturii (în sensul de cultivare a umanului pe Pământ): aceea de a deveni, încet dar sigur, trup, carne şi gest, adresare. Paradoxul urmelor, imposibilitatea de a ascunde şi de a distruge, nu este tocmai definiţia minimală a vieţii care se îngrijeşte şi se cultivă?

Specifică postmodernismului, rescrierea și repoziționarea conținutului față de context e mai mult decât o re-mediere a cuvintelor și a senzațiilor, contribuind la text prin adăugarea de sens. Urmele de distrugere de pe Marte ne vizitează ca o amintire din viitor. Pornind de la metatextualitate, în care autorul își susține tezele poetice față în față cu performerul, un spectacol în sine, performance-ul se autosusține pornind fie de la metafore fie de la interpretarea lor asociată ciclului vieții cu ajutorul celor trei media adăugate.

Bogdan Ghiu este poet şi teoretician cultural (literatură, filosofie, media, urbanologie, artă), jurnalist şi traducător (Bataille, Foucault, Derrida, Deleuze, Bourdieu, Baudrillard, Guattari, Bergson, Ricoeur, Veyne, Rorty, Baudelaire, Artaud, Breton, Duras, Calaferte etc.), fost membru al Cenaclului de Luni şi elev al lui Jacques Derrida. Cea mai recentă carte de poezie e (Poemul din carton) Urme de distrugere pe Marte (2006), iar cele mai recente cărţi de eseuri sunt Contracriza, Dadasein şi Inconstrucţia. Pentru o arhitectură etică (2011). Este membru în redacţia revistei Idea artă+societate şi colaborator permanent al revistei Arhitext Design.

Cinty Ionescu este un artist video cu un interes constant pentru experimentul video live și în convergență cu alte media. Experiența ei variază de la începuturile sale ca VJ în cluburile bucureștene alături de muzicieni, la instalații multimedia, la video design pentru spectacole de teatru și dans. Cinty Ionescu și-a prezentat lucrările pe numeroase scene naționale și internaționale, iar în 2011 a primit Premiul de Excelență pentru video design-ul spectacolului Nils’ Fucked Up Day de Peca Ștefan, la festivalul internațional Fringe din New York.

Miron Ghiu activează ca sound designer și DJ, precum și ca jurnalist freelancer pentru diferite publicații off și on-line. E pasionat de muzică și de noi tehnologii și are tendința să folosească în lucrările sale cât mai multe media. E transumanist și iubeste roboții la fel de mult ca și pe oameni, așteptând singularitatea tehnologică. Miron Ghiu a câștigat, în 1998, locul II la Olimpiada Internațională de Filosofie, cu un eseu despre spațiile virtuale. A studiat Filosofia la Universitatea București și a început să lucreze la sfârșitul anilor '90 ca jurnalist specializat în noile media și muzică. În 2004 a publicat la Humanitas cărți despre The Beatles, Ozzy Osbourne și Marilyn Manson.

Nicoleta Lefter a absolvit Facultatea de Teatru, Sectia Actorie din cadrul Universităţii de Arte George Enescu din Iaşi, în 2006. A colaborat cu Teatrul Naţional din Iaşi, Teatrul Naţional din Constanţa, Teatrul Maria Filloti din Brăila, Teatrul Toma Caragiu din Ploieşti. Din 2008 este actriţă la Teatrul Odeon şi face parte din distribuţia spectacolelor: Spovedanie la Tanacu de Tatiana Niculescu Bran, regia Andrei Șerban, Extrem de William Mastrosimone, regia Sorin Militaru, Câtă speranţă de Hanoch Levin, regia Radu Afrim, Iadul este amintirea fără puterea de a mai schimba ceva de Jonas Gardell, un spectacol de Mariana Cămărășan și Alexandra Penciuc, Viaţa e vis după Calderón de la Barca, regia Dragoș Galgoțiu, C.F.R. - Cometa, Copilul și Cățelul după texte de I.L. Caragiale, regia Alexandru Dabija. A interpretat roluri în filme ca Tinereţe fără tinereţe, regia Francis Ford Coppola şi 8 minute, regia Florin Kevorkian.

Durata 45 min

Preţul biletelor 12,72 lei