Alexandru Matei

Născut la Dej, Alexandru Matei a urmat cursurile de percuție ale Academiei „Gheorghe Dima” din Cluj pentru ca din anul 1976 să devină membru fondator al ansamblului de percuție ANMGD. Activitatea profesională ulterioară, remarcabilă ca parcurs, îl consacră ca timpanist în cadrul orchestrelor Operelor din Iași și București și ca solist al ansamblurilor simfonice din țară. A susținut deopotrivă memorabile recitaluri de muzică de cameră și de percuție solo, iar în prezent este membru al ansamblului ARCHAEUS și un reputat profesor de percuție în cadrul Universității Naționale de Muzică din București.

Urmându-și pasionat chemarea, Alexandru Matei a fondat Ansamblul de Percuție GAME, o școală al cărei ideal este să ridice nivelul artistic interpretativ. Ne-a vorbit despre conceptul Festivalului Meridian de anul acesta, despre seriozitatea pe care un interpret trebuie să și-o asume pentru a aduce în fața publicului un concert memorabil și mai ales despre legătura „ritualică” pe care interpretul trebuie să o aibă cu fiecare lucrare nouă pe care o studiază.

În contextul conceptului Festivalului Meridian de anul acesta, de ce „Grădina Ritualurilor”?

A.M.: Conceptul festivalului de anul acesta, Grădina Sonoră, și mai ales cuvântul „grădină” mi s-a părut foarte sugestiv. Pentru că atunci când vorbim de un concert de percuție, întorcându-mă la concertul ansamblului Game, prin multitudinea instrumentelor și varietatea culorilor și a posibilităților tehnice pe care instrumentele de percuție le creează, putem vorbi cât se poate de serios de o grădină din toate punctele de vedere. De ce am ales cuvântul „ritual”? În muzica contemporană, instrumentiștii sunt obligați să intre în această zonă a ritualului, indiferent de limbajul pe care îl folosesc compozitorii. Cu alte cuvinte să se transpună și să creadă în limbajul pe care compozitorul îl folosește. Fără acest ritual începe să apară falsul, lipsa de substanță, și nu e în regulă... Desigur, ritualul în lucrările lui Octav Nemescu înseamnă ceva, altceva înseamnă ritualul într-o lucrare de Adrian Iorgulescu sau Doina Rotaru. Dar în final, acest ritual înseamnă un crez al instrumentistului fără de care lucrările își pierd din valoare, ajungând în derizoriu.

Când abordați o lucrare nouă, care sunt principalele aspecte pe care le luați în considerare?

A.M.: În primul rând ansamblul de percuție Game, pe care l-ați ascultat în primul concert din cadrul ediției din acest an a festivalului Meridian, are o dublă pregătire: pe de o parte, desigur, ne pregătim pentru public, dar în același timp nu lipsește partea pedagogică a demersului. De la înființare, ansamblul este format doar din studenți. Ei practic fac școală în timpul repetițiilor. În lucrul cu studenții am în vedere o foarte bună pregărire tehnică și expresivă. Studenții învață cum să se urce pe scenă, cum să cânte, cum să-și stăpânească emoțiile. De altfel, dacă ați veni la repetițiile noastre, ați vedea că o repetiție seamănă cu concertul propriu-zis din punctul de vedere al seriozității și prestanței scenice.

Din experiența dumneavoastră, cum a evoluat repertoriul pentru ansamblu de percuție?

A.M.: Repertoriul ansamblului nostru de percuție vizează două literaturi muzicale mari: cea românească pentru ansamblul de percuție și literatura străină. De la început, de când am înființat ansamblul, principala noastră preocupare a fost pentru literatura autohtonă. Înființarea ansamblului a fost în primul rând o provocare pentru compozitorii români. Desigur, a fost o oportunitate și pentru compozitorii tineri. Aceștia sunt așteptați oricând la clasa de percuție, le-am stat și le voi sta la dispoziție cu toate cunoștințele mele pentru a-i ajuta în compunerea lucrărilor. Este foarte important ca tinerii compozitori să vină din spate și să scrie măcar cât au scris compozitorii consacrați.

Vă mulțumim și așteptăm cu nerăbdare noile proiecte incitante pe care le puneți în practică în munca cu studenții!

Interviu realizat de Ana Luiza Han

foto: Sorin Antonescu

.

Antologia Ateliere ale modernitatii. Istorie intelectuala si filosofie franceza contemporana

Marţi, 11 martie, de la ora 18.00, la Institutul Francez din Bucureşti – Atrium (Bdul Dacia, nr. 77), va avea loc lansarea volumului Ateliere ale modernităţii. Istorie intelectuală şi filosofie franceză contemporană, coordonat de editorii Bogdan Ghiu şi Vlad Alexandrescu şi apărut recent la Editura Polirom.

Evenimentul va avea loc în prezenţa celor doi editori, cu participarea co-autorilor: Andreea Maria Blaga, Dragoş Jipa, Alexandru Matei, Daniela Măriucuţa, Maria Măţel-Boatcă, Speranţa Sofia Milancovici, Andreea Raţiu, Mihaela Gabriela Stănică, Raluca Vârlan, Lucia Vişinescu.

Eveniment organizat în parteneriat cu Institutul Francez din Bucureşti.

Antologia Ateliere ale modernităţii este un experiment, un proiect-pilot şi un posibil model, în care mize culturale diverse îşi dau întîlnire.

Ea reprezintă materializarea activităţii de un an (2012-2013) a primei ediţii a Atelierului de formare avansată pentru tineri traducători români de ştiinţe umaniste şi sociale de limbă franceză, proiect iniţiat şi finanţat de Centrul Naţional al Cărţii (Centre National du Livre) din Franţa, în colaborare cu Institutul Cultural Român.

Pe lîngă rolul ei formativ şi profesional, această antologie îşi propune să joace şi un (dublu) rol de „vitrină” culturală (pentru cîmpul ştiinţelor umanist-sociale franceze) şi de bilanţ-incitare (pentru sistemul editorial şi publicul din România). Selecţia volumelor din care tinerii traducători români au tradus cele mai reprezentative fragmente a urmărit să ilustreze, de la metafizică şi fenomenologie pînă la teoria democraţiei, trecînd prin psihanaliză, istoria şi antropologia artei, istoria intelectuală şi istoria politică, direcţiile şi autorii francezi, mai noi sau mai vechi, cei mai originali şi mai influenţi. Selecţia textelor a ţinut de asemenea cont de dificultatea şi diversitatea stilistică şi de relevanţa tematică şi problematică.

Cei zece traducători-ucenici, dintre care unii sînt deja cunoscuţi publicului, au fost aleşi în urma unui concurs de către o comisie mixtă a CNL, iar munca de traducere-învăţare propriu-zisă s-a desfăşurat prin reuniuni lunare la Bucureşti şi un stagiu parizian, dar mai ales prin travaliu şi cercetare solitară, sub atenta monitorizare a celor doi coordonatori ai Atelierului, traducători cu vastă experienţă.

Din cuprins:
Jean-Robert Armogathe • Georges Didi-Huberman • Marc Fumaroli • Pierre Hadot • Jean Greisch • Maurizio Gribaudi • Michel Henry • Jean-Luc Marion • Michèle Riot-Sarcey • Pierre Rosanvallon • Zeev Sternhell

Despre editori:
Bogdan Ghiu este poet şi eseist, jurnalist şi traducător, fost membru al Cenaclului de Luni şi elev al lui Jacques Derrida. A publicat cărţi de poezie (Manualul autorului, 1989; Poemul cu latura de un metru, 1996; Arta consumului, 1996; Arhipelogos, 1997; Pantaloni şi cămaşă, 2000; [Poemul din carton] Urme de distrugere pe Marte, 2006), eseuri (Ochiul de sticlă. Texte privind televiziunea. 1991-1997, 1997; Grame, 1997; Evul Media sau Omul terminal, 2002; Facultatea de litere. Mic îndreptar de gîndire greşită, 2004; Eu[l] Artistul. Viaţa după supravieţuire. Cod de bare pentru viitorul monstruos al artei, 2008; Telepitecapitalism. Evul Media 2005-2009, 2009; Contracriza, Dadasein şi Inconstrucţia. Pentru o arhitectură etică, 2011) şi peste şaizeci de traduceri din filosofia şi literatura franceză. Premiat de Uniunea Scriitorilor din România şi de Asociaţia Scriitorilor Bucureşti. În 2013 a publicat următoarele traduceri: André Breton, Nadja (Iaşi, Polirom), G. Deleuze, F. Guattari, Mii de platouri (Bucureşti, Art) şi J. Derrida, Fiara şi suveranul. Volumul I (Seminar 2001-2002) (Cluj-Napoca, Tact).

Vlad Alexandrescu este istoric al ideilor, profesor la Universitatea Bucureşti, Departamentul de Studii Franceze, doctor în filosofie la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales (1995), director al Centrului de cercetare „Fundamentele Modernităţii Europene” (întemeiat în 2001) şi coeditor al Journal of Early Modern Studies (întemeiat în 2012). În 2013 a primit premiul „P.G. Castex” al Academiei de Ştiinţe Morale şi Politice din Paris. A publicat volumele: Le Paradoxe chez Blaise Pascal, Berna, Peter Lang, 1997; Croisées de la Modernité. Hypostases de l’esprit et de l’individu au XVIIe siècle, Bucureşti, Zeta Books, 2012; a editat şi a coordonat volumele: Branching Off: The Early Moderns in Quest for the Unity of Knowledge, Bucureşti, Zeta Books, 2009; (împreună cu Robert Theis) Nature et Surnaturel. Philosophies de la nature et métaphysique aux XVIe-XVIIIe siècles, Hildesheim, Georg Olms Verlag, 2010; a îngrijit ediţia René Descartes, Corespondenţa completă (vol. I: 1607-1638, Iaşi, Polirom – în curs de apariţie).