Gallery

Miercuri, 8 noiembrie 2017, ora 19, la Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București) se va desfășura o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc o seară de lectură de poezie. Invitați: Dumitru Bădița și Mihai Kantzer (aka Bogdan Popescu). Evenimentul se derulează sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Dumitru Bădița s-a născut în 7 octombrie 1972, Polovragi-Gorj. Este jurnalist și scriitor. Cărți publicate: „unghii foarte lungi și cumsecade”, ed. Vinea, București, 2005; „Poeme prerafaelite”, ed. Pontica, Constanța, 2008; „Invitat la Săvârșin”, ed. Casa de pariuri literare, București, 2010; „faze și emfaze”, ed. Tracus Arte, București, 2011; „Confesive”, ed. Vinea, București, 2013; „Rute ocolitoare”, ed. Tracus Arte, București, 2014; „Cu I.L. Caragiale prin București”, ed. MNLR, București, 2016; „Cu Tudor Arghezi prin București”, ed. MNLR, București, 2017;

Mihai Kantzer (aka Bogdan Popescu) este absolvent de filosofie la Universitatea București (1999), a beneficiat de burse de studii universitare la Universitatea din Bologna (1998) și postuniversitare la Universitatea La Sapienza din Roma (1999-2000), Universitatea din Oxford (2003-2004), doctor în filosofie cu o temă clasică de filosofia minții (2007) - proprietățile sensibile (qualia) și problema conștiinței. În prezent, lucrează la Institutul Cultural Român și pregătește primul său volum de poezie.

Miercuri, 25 octombrie 2017, ora 19, la Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București) se va desfășura o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Seara va debuta cu proiecția filmului documentar Puterea râsului, r: Andy Lupu, proiecția urmată de dezbaterea legată de umorul “before '89” versus “after '89”. Invitați: Andy Lupu, Ovidiu Eftimie și Iulian Comănescu. Evenimentul se derulează sub egida Asociaţiei Naţionale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Umorul studențesc a fost timp de mai bine de zece ani, până în 1989, un spațiu al protestului anti-Ceaușescu. În plină Epocă de Aur, grupuri de tineri din centrele universitare au transformat frica în hohote de râs. În film apar figuri cunoscute publicului cum ar fi Ioan Gyuri Pascu, Toni Grecu, Cristian Grețcu - grupul Divertis, Dragoș Moștenescu - grupul Tact, Viorel Gaiță - grupul Geof, Bogdan Teodorescu - grupul Fics, Ion Cristoiu - membru în juriul festivalurilor de umor la Timișoara în 1987 și Cluj, 1989.

Andy Lupu este scenarist, regizor si producător. A mai realizat: documentarul: Ardeleni la Auschwitz (documentarul se concentrează pe urmașii supraviețuitorilor Holocaustului, așa numita „generație fără bunici”.), serialul TV: În Derivă (HBO) și scurt-metrajul: 6 Minute.

Iulian Comănescu este unul dintre cei mai cunoscuți şi activi analiști media din România. A fost, pe rând, redactor, redactor-şef, producător executiv la ProTV (1996-1998), redactor-şef adjunct la Unica (1999-2003), senior editor la TVmania (2003), redactor-şef la Realitatea TV (2004), editor mass media la Evenimentul zilei (2005-2006). În prezent este managing partner la Comanescu SRL (consultanţă media); printre clienţii săi se numără Coca-Cola România, Edipresse-A.S., Hotnews.ro, OMV Group/Petrom, Grupul Realitatea-Caţavencu, Ringier România, Tempo Advertising, UPC România, Adevărul şi Parlamentul European. Susţine traininguri în jurnalism clasic şi new media; are contribuţii periodice în Evenimentul zilei, Dilema veche, Hotnews.ro, Esquire. Și a făcut parte dintr-o grupare studențească de umor.

Ovidiu Eftimie (n. 1980) este un jurnalist brașovean si redactor la site-ul Times New Roman. Scriitorii săi preferați sunt Karel Čapek, Jaroslav Hasek și Phillip K. Dick. A debutat în 2016 în colecția Nautilus cu romanul bestseller Arhanghelul Raul.

Imaginile de pe afiș sunt preluate de pe linkul: https://www.dcnews.ro/puterea-rasului-documentar-despre-umorul-studen-esc-difuzat-la-tvr-1-interviu-cu-andy-lupu_463181.html

Miercuri, 18 octombrie 2017, ora 20, la Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București) se va desfășura o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie vor fi proiectate filmele Silent Places (r&c: Simona Deaconescu, 12:00’, 2013), Fly On (r: Dragoș Istvan Roșu & Luiza Comșa & Tudor Panduru, c: Dragoș Istvan Rosu & Luiza Comșa, 6:39’, 2015), Golden Boi (r: Corina Andrian, c: Maria Beatrice Tudor, Mariana Gavriciuc, 2:50’, 2017), Finifugal (r: Dumitrana T. Lupu, c: Simona Dabija & Alexandru Bordea, 3:10’, 2016), Sonder (r&c: Simona Deaconescu, 12:00’, 2016), proiecție urmă de o dezbatere despre filmul de dans. Invitate: Anamaria Antoci și Simona Deaconescu. Evenimentul se derulează sub egida Asociaţiei Naţionale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Programat initial în 20 septembrie 2017, evenimentul a fost reprogramat în urma faptului că Administraţia Naţională de Meteorologie a emis, la aceea data, mai multe atenţionări de furtuni cu vijelii pentru București.

Anamaria Antoci și Simona Deaconescu sunt inițiatoarele festivalului Bucharest International Dance Film Festival, a cărui a 3-a ediție a avut loc între 7-10 septembrie 2017. Publicul prezent va avea ocazia să vadă o parte din scurtmetrajele prezentate și premiate în cadrul festivalului.

După 6 ani de activitate în domeniul managementului cultural, în 2012 Anamaria Antoci s-a alăturat echipei 4 Proof Film, luând astfel contact cu producția de film. În 2014, a absolvit EAVE Producers Workshop și a semnat producția primului său lungmetraj - Ilegitim, film regizat de Adrian Sitaru, a cărui premieră a avut loc în secțiunea Forum a Festivalului de Film de la Berlin (premiul C.I.C.A.E.). În 2016, Anamaria a finalizat lungmetrajul Fixeur (regia: Adrian Sitaru), ce a avut premiera mondială în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Toronto, și primului ei documentar, Planeta Petrila (regia: Andrei Dăscălescu), prezentat la IDFA (Amsterdam). În prezent se află în post-producție cu proiectul Un om la locul lui, debutul în lungmetraj al regizorului Hadrian Marcu, și cu cel de-al doilea film regizat de Nicolae Contantin Tănase - Cap și Pajură. Tot în 2016, Anamaria a fost reprezentantul României în cadrul programului Cannes Producers on the Move și a devenit membru al European Film Academy.

Simona Deaconescu a studiat în paralel Coregrafie la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” București și Regie de Film la Universitatea Media. În 2013 a fondat Tangaj Dance, o compania de dans independentă care produce proiecte la intersecția dintre artă și știință, film și dans. Simona a primit rezidente de la Asociația 4Culture, Fundația Gabriela Tudor și Battery Dance Company New York. În 2014 a primit bursa danceWEB din partea Rețelei Life Long Burning, cu sprijinul ICR Viena, avându-i ca mentori pe Chris Haring și David Wampach. În 2016 Simona a fost premiată de Centrul Național al Dansului București pentru contribuția adusă dansului contemporan românesc prin organizarea festivalului Bucharest International Dance Film Festival.

Alături de colectivul Tangaj Dance a realizat Counterbody (2017), Aftertaste (2015), Birdville (2014) și Fabrica de vise (2013), o serie de spectacole bazate de studiile recente din domeniul științei cognitive și al teoriilor futuristice. Predă în mod frecvent ateliere de dans, precum și laboratoare interdisciplinare în care se mixează dansul, filmul și tehnologia. Spectacolele și atelierele ei au fost prezentate în România, Austria, SUA, Ungaria și Turcia. În paralel, Simona a regizat două filme de dans Silent Places (2013) și Sonder (2016), filme care i-au adus recunoașterea internațională fiind selectate în peste 40 de festivaluri din toată lumea.

În paralel Simona colaborează cu regizorii Peter Schneider și Catinca Drăgănescu și studiourile multimedia KOTKI visuals și Mindscape. Este directorul artistic al BIDFF – Bucharest International Dance Film Festival și colaborează frecvent cu alte organizații și instituții în calitate de curator, selecționer sau coordonator de proiecte.

Miercuri, 27 septembrie 2017, ora 19, la Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București) se va desfășura o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie actorii Oana Dragnea și Massimiliano Nugnes vor lectura fragmente din piesa de teatru A doua scrisoare pierdută, scrisă de Eugen Șerbănescu, lectură urmată de o dezbatere pe marginea piesei. Invitat: Eugen Şerbănescu. Evenimentul se derulează sub egida Asociaţiei Naţionale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Eugen Şerbănescu, originar din Giurgiu, România, este prozator şi dramaturg. A făcut studii și stagii post-universitare de politică, jurnalism şi comunicare la Reuters, Londra – 1991. A fost bursier Humphrey la Universitatea Statului Maryland, SUA, în anul 1993, la Universitatea Harvard, SUA, în anul 1997; Philadelphia Inquirer, SUA, în anul 1994. A fost publicist, redactor-şef adjunct la România liberă, în perioada 1990-1996; analist politic, moderator TV; secretar de stat şi purtător de cuvânt al guvernului - 1996, consul general la New York şi Los Angeles – 1998, director general al Centrului National al Cinematografiei – 2006. Membru al Uniunii Scriitorilor. Membru al Uniunii Cineaștilor.
A publicat: Dincolo de Groenlanda – roman, Ed. Cartea Românească; Dincolo de America, scenariu de film; După-amiază cu o nimfomană pe vârful muntelui Parâng, roman Ed. Polirom (Premiul Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti); De ce-a ucis-o Shakespeare pe Ofelia? – teatru, Ed. DuStyle (Premiul Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti); Pluta pe spate, teatru, Ed. Palimpsest; Sonată pentru saxofon şi Eva, teatru, în repertoriul Teatrului Naţional din Bucureşti în stagiunile 2004 – 2011; Ochiul goelandului, teatru, Ed. Palimpsest; A doua scrisoare pierdută, teatru, Ed. Palimpsest

Oana Dragnea este actriță, profesor de teatru pentru copii și coordonator de proiecte în cadrul Institutului Cultural Român. A terminat Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, secția actorie, la clasa profesorilor Adriana Popovici și Doru Ana. A colaborat cu Teatrul Metropolis, Teatrul de Artă, Arcub, Godot CafeTeatru. A fost actriță a Teatrului Masca, din 2010 până în 2016, unde a jucat în aproape toate spectacolele teatrului, din care amintim: „Neguțătoarea din Veneția”, „Greva”, „Țara în care îngerii vin degeaba”, „Venexia”, „Mătrăguna”, „Scapino”, „Comedianții”. S-a specializat în tehnica statuilor vivante, jucând în spectacolele: Romeo și Julieta, Crucea de piatră, Statuile, O noapte furtunoasă, Fuga de Bach, Shakespeare, Parcul, Lacătele iubirii, Sunetul Muzicii și Zidul. A început să predea teatru copiilor la Teatrului Gestual Masca, în 2012, și în prezent lucrează la Teatrul Fără Frontiere. A participat la zeci de workshop-uri, din care amintim: “Michael Cehov and Sanford Meisner acting method” cu Eugene Buică (director artistic la “The Acting Corps”, Los Angeles), „VIEWPOINTS METHOD” cu Rich Brown (profesor la Western Washington University) și „Freeing the natural voice” metoda Linklater; cu Marsha Cox ( profesoară de actorie si tehnica vocala la Conservatorul din Nürnberg). În ultimii ani, s-a implicat cu pasiune în diverse proiecte de teatru și film, inclusiv activități regizorale.

Massimiliano Nugnes a terminat Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Arte, specializarea „Artele spectacolului de teatru” și în prezent este masterand la U.N.A.T.C. A început colaborarea cu Teatrul Notarra, alături de trupa sa de teatru de amatori MiDaCris, încă de la vârsta de 11 ani.
Au urmat colaborări cu Teatrul Pentru Puțini, Teatrul Logos și Teatrul Masca. Din 2012 s-a angajat la Teatrul Masca, unde a dat naștere mai multor personaje importante din dramaturgia universală, dintre care amintim câteva: Scapino, din „Vicleniile lui Scapin'' de Moliere, Mercuțio, din „Romeo si Julietta'' de W. Shakespeare și Kocikariov, din „Casatoria'' de N. V. Gogol.
A lucrat mult pe tehnica statuii vivante, pantomimă, expresie corporală, pe tehnica măștii: masca neutră, masca de caracter și commedia dell'arte. Poate și datorită originii italiene, moștenite din partea tatălui, pasiunea lui Massimiliano pentru commedia dell'arte rămâne o constantă în evoluția sa artistică.

Miercuri, 20 septembrie 2017, ora 20, la Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București) se va desfășura o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie vor fi proiectate filmele Silent Places (r&c: Simona Deaconescu, 12:00’, 2013), Fly On (r: Dragoș Istvan Roșu & Luiza Comșa & Tudor Panduru, c: Dragoș Istvan Rosu & Luiza Comșa, 6:39’, 2015), Golden Boi (r: Corina Andrian, c: Maria Beatrice Tudor, Mariana Gavriciuc, 2:50’, 2017), Finifugal (r: Dumitrana T. Lupu, c: Simona Dabija & Alexandru Bordea, 3:10’, 2016), Sonder (r&c: Simona Deaconescu, 12:00’, 2016), proiecție urmă de o dezbatere despre filmul de dans. Invitate: Anamaria Antoci și Simona Deaconescu. Evenimentul se derulează sub egida Asociaţiei Naţionale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Anamaria Antoci și Simona Deaconescu sunt inițiatoarele festivalului Bucharest International Dance Film Festival, a cărui a 3-a ediție a avut loc între 7-10 septembrie 2017. Publicul prezent va avea ocazia să vadă o parte din scurtmetrajele prezentate și premiate în cadrul festivalului.

După 6 ani de activitate în domeniul managementului cultural, în 2012 Anamaria Antoci s-a alăturat echipei 4 Proof Film, luând astfel contact cu producția de film. În 2014, a absolvit EAVE Producers Workshop și a semnat producția primului său lungmetraj - Ilegitim, film regizat de Adrian Sitaru, a cărui premieră a avut loc în secțiunea Forum a Festivalului de Film de la Berlin (premiul C.I.C.A.E.). În 2016, Anamaria a finalizat lungmetrajul Fixeur (regia: Adrian Sitaru), ce a avut premiera mondială în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Toronto, și primului ei documentar, Planeta Petrila (regia: Andrei Dăscălescu), prezentat la IDFA (Amsterdam). În prezent se află în post-producție cu proiectul Un om la locul lui, debutul în lungmetraj al regizorului Hadrian Marcu, și cu cel de-al doilea film regizat de Nicolae Contantin Tănase - Cap și Pajură. Tot în 2016, Anamaria a fost reprezentantul României în cadrul programului Cannes Producers on the Move și a devenit membru al European Film Academy.

Simona Deaconescu a studiat în paralel Coregrafie la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” București și Regie de Film la Universitatea Media. În 2013 a fondat Tangaj Dance, o compania de dans independentă care produce proiecte la intersecția dintre artă și știință, film și dans. Simona a primit rezidente de la Asociația 4Culture, Fundația Gabriela Tudor și Battery Dance Company New York. În 2014 a primit bursa danceWEB din partea Rețelei Life Long Burning, cu sprijinul ICR Viena, avându-i ca mentori pe Chris Haring și David Wampach. În 2016 Simona a fost premiată de Centrul Național al Dansului București pentru contribuția adusă dansului contemporan românesc prin organizarea festivalului Bucharest International Dance Film Festival.

Alături de colectivul Tangaj Dance a realizat Counterbody (2017), Aftertaste (2015), Birdville (2014) și Fabrica de vise (2013), o serie de spectacole bazate de studiile recente din domeniul științei cognitive și al teoriilor futuristice. Predă în mod frecvent ateliere de dans, precum și laboratoare interdisciplinare în care se mixează dansul, filmul și tehnologia. Spectacolele și atelierele ei au fost prezentate în România, Austria, SUA, Ungaria și Turcia. În paralel, Simona a regizat două filme de dans Silent Places (2013) și Sonder (2016), filme care i-au adus recunoașterea internațională fiind selectate în peste 40 de festivaluri din toată lumea.

În paralel Simona colaborează cu regizorii Peter Schneider și Catinca Drăgănescu și studiourile multimedia KOTKI visuals și Mindscape. Este directorul artistic al BIDFF – Bucharest International Dance Film Festival și colaborează frecvent cu alte organizații și instituții în calitate de curator, selecționer sau coordonator de proiecte.

Miercuri, 24 mai 2017, ora 19, la Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București) se va desfășura o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, produsă de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc un performance multidisciplinar „Anestezicul din palmă”, conținând film, muzică, efecte sonore și poezie. Invitați: Viku Zenescu și Alien Lama, Co-moderator: Mircea Dan Duță. Evenimentul are loc sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Viku Zenescu s-a născut pe 15 decembrie 1989 la Bucureşti. Poet performer, compozitor de muzică experimentală şi artist vizual, trăieşte şi lucrează la Bucureşti. Licenţiat în sculptură, a participat la mai multe expoziţii personale sau de grup, printre care Beat Generation Reborn/ Club Legere, Bucureşti; Contempora 6 - Expoziţia Tinerilor Artişti/ Alchemia, Bucureşti şi UNarte la 150 de ani/ Sala Dalles, Bucureşti. A debutat în 2013 cu volumul de versuri „A iubi nu e verb”. În 2016 revine cu „Anestezicul din palmă” (Editura Tracus Arte), atribuind sufixul “escu” la pseudonimul iniţial.

Textele din “Anestezicul din palmă” mizează pe sincronizările şi nesincronizările dintre relaţia dansatori – muzicieni ai lumii. Ceea ce duce la închideri şi deschideri infinite. Închiderea reprezentând scepticismul. Cel care deţine puterea este cel care controlează muzica cuvintelor. În ultimă instanţă deschiderea se manifestă îndoindu-se de puterea conducătorilor (şi nu de sine) în virtutea unui catharsis, ceea ce o face explozivă. Aşa cum autorul lasă să se înţeleagă dintr-un text recent. “Atunci când ne ocupăm cu producerea rănilor/ Este normal ca iniţiatorul să aibă ultimul cuvânt/ şi ultimul cuvânt N-a fost. “

Versurile sale distopice se vor sprijini pe sound-ul ambiental, psychill şi visual-ul lui Alien Lama.
Alien Lama este o intenție artistică muzicală născută în Bucureşti, în 2013, în colectivul Fanfara Extraterestră. A început ca un proiect digital care a trecut prin dubstep, glitchhop şi IDM, pentru a ajunge în prezent să încorporeze instrumente şi sunete folclorice: fluiere, caval, kalimba, tilincă, etc. Alien Lama trezește o experiență spirituală, jucăuşă, imprevizibilă, cu efecte spațiale, prin îmbinarea dintre elemente etnice ale diferitelor popoare și dispozitive muzicale high-tech.

Sâmbătă, 20 mai 2017, ora 20:30, la Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București) se va desfășura o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc o seară de poezie cehă. Invitați: Simona Racková, Olga Walló și Mircea Dan Duţă, oaspeţi ai Festivalului Internaţional de Poezie București. Co-moderator: Mircea Dan Duță, traducătorul celor două autoare în limba română. Evenimentul are loc sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Simona Racková este poetă, jurnalistă, redactor și critic literar. Își publică recenziile și lucrările de critică sub numele complet Simona Martínková Racková. A studiat limba și literatura cehă la Facultatea de Litere a Universității Caroline. Din 2013 se ocupă de rubrica recenzii a revistei literare Tvar. A fost editor al anuarului ceh Cele mai bune o sută de poeme 2012 (în Host 2012) și al antologiei în două volume Antologie de poezie cehă (Dybbuk 2007 și 2009). În 2007 a debutat cu antologia Prietena (la editura Literární salon – Salonul literar), în 2009 a publicat o serie de douăsprezece poeme dedicate Veneției, intitulată Orașul care nu există (ediție bibliofilă, cu gravura de Paul Piekar). În octombrie 2015 i-a apărut antologia Dansuri (la editura Dauphin). A publicat poezii în reviste precum Host (Oaspetele), Tvar (Forma), Respekt (Respect), A2, în almanahul Wagon; poeziile ei au fost traduse în engleză, portugheză, italiană, română și sârbă. Este laureata ediției din 2016 a prestigiosului premiu internațional Dresda Lirica.

PhDr. Olga Walló – poetă, psiholog, regizor de dublaj, traducător. În acest moment se dedică profesiei inițiale de psihoterapeut și propriei creații literare, precum și activității de traducător (traduce din cinci limbi străine). În 1997 a fost recompensată cu Premiul pentru dublaj František Filipovský, pentru performanța reușită la dublajul filmului Spartakus. Volume publicate: Lunga iarnă (poezie, 1997); Turnurile Sfântului Duh (carte apărută în trei părți, 1999–2000); Venituri secundare: nu vă ascundeți de cancerul de sân (2005); pășea pe frânghii inegal întinse (2007);
Cum am ucis-o pe mami (2008)

Mircea Dan Duţă combină atât poezia pe care o scrie, cât și pe aceea pe care o prezintă, cu elemente de performance, teatru și happening. Este poet, filmolog (autor de expresie cehă), performer, traducător, corealizator al Serilor Literare Citesc Poezie de la Cărturești și redactor al magazinului cultural Ilegalit din Slovacia. Director al ICR Praga în perioada 2006-2014. Lector universitar la Facultatea de Film a Academiei de Arte ale Spectacolului din Praga (FAMU) și la Facultatea de Litere (FFUK) și Facultatea de Sociologie (FSV) a Universității Caroline din Praga. A publicat la Praga, în limba cehă, volumele de poezie: Citate la conservă, complexe de inferioritate și drepturile omului sau Căsătorit fără obligații vând amantă moartă din născare (mențiune: consumată) (Editura Petr Štengl, 2015) și Peisaje, zboruri și dictări (Editura Petr Štengl, 2014), precum și volumul de specialitate Povestitor, autor și Dumnezeu (Perspective naratologice și tehnici narative în cadrul Noului Val Cinematografic Ceh și Slovac din anii ´60 ai secolului al XX-lea (Editura Universității Caroline, Praga, 2009). De asemenea, este coautor al mai multor volume colective: Istoria relațiilor româno-cehe (Editura Universității din București, în cehă și română, 2014); Predarea limbilor și literaturilor slave de sud și balcanice în Europa – 2013 (Editura Universității Masaryk, Brno, 2013, în cehă); Româna ca limbă străină – 2013 (Editura Universității Babes-Bolyaly, Cluj, în română); Memorie și istorie: Agricultura și destinul său după 1948 în țările socialiste – 2011 (Editura Institutului Pentru Studiul Regimurilor Totalitare, Praga, în cehă); Primăvara de la Praga în literatură, teatru și film – 2009 (Editura Universității Josef Škvorecký, Praga, în cehă); Holocaustul în literatura cehă, slovacă și polonă – 2006 (Editura Universității Caroline, Praga, în cehă) și a numeroase articole de specialitate. Este autorul primelor antologii de poezie cehă contemporană (Întunericul din camera copiilor, ed. Tracus Arte, 2015) și teatru ceh contemporan (Editura Fundației Camil Petrescu, 2016) apărute în România după 1989.

Miercuri, 3 mai 2017, ora 19, la Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București) se va desfășura o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc o seară de lectură de proză. Invitate: Julia Kalman și Alina Pavelescu. Evenimentul are loc sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane și deschide seria intitulată „Femei la Galerie”.

Julia Kalman și-a petrecut ultimii zece ani în ateliere de creație plastică, unde a scris două romane și jumătate. Boema a inspirat-o, a vindecat-o de blazare, iar artele i-au schimbat viața. Așa a început scrierea Antimemoriilor unei muze, un exercițiu stilistic destul de manierist, care s-a transformat într-un joc literar, într-un experiment dureros, dar seducător. Acum lucrează la un volum de proză scurtă, la un nou roman și la un proiect de traducere literară. Julia Kalman este membră a Clubului Scriitoarelor încă de la înființarea acestuia.

Alina Pavelescu s-a născut în mitologica mahala Giulești, unde mai trăiește și în zilele noastre. A debutat la Editura Herg Benet, în 2016, cu romanul „Moștenirea babei Stoltz”.
Ca profesie declarată, e arhivistă, adică o creatură suficient de exotică încât să i se poată ierta toate extravaganțele. În viețile ei anterioare, a trecut prin diverse rătăciri, în urma cărora s-a ales cu un doctorat în științe politice, luat de la Paris. Din păcate, nevindecabil.
Sus-numita nu știe dacă va reuși vreodată să devină scriitoare, dar asta nu o împiedică să rămână o încăpățânată cititoare de literatură. Până în prezent, singurele sale încercări de a ieși în spațiul public cu literatura proprie au fost textele de pe blogul savonarolawho (de care între timp s-a plictisit). Nu posedă opere de sertar, preferă să le trăiască. Nu deține averi personale, cu excepția unui bărbat, a unui cățel și a unei armate de pisici indiscrete.
Pentru edificare, listăm aici singurele asemănări dintre ea și naratoarea din romanul său: fumează mult, îi plac maidanezii și obișnuiește să gândească neîntrebată.

Joi, 27 aprilie 2017, ora 19, la Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București) se va desfășura o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc o seară de lectură de proză și poezie. Invitate: Simona Sora și Svetlana Cârstean. Evenimentul are loc sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Eseistă și prozatoare, Simona Sora este prezentă în ultimii 20 de ani în presa culturală din România cu rubrici de critică literară sau eseu. A predat literatură și teoria editării la Universitatea din București și a tradus literatură hispano-americană. Eseul său Regăsirea intimității (Editura Cartea Românească, 2008) a primit numeroase premii literare. A publicat proză în antologii precum Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism (Polirom, 2008) sau Prima carte (Editura ART, 2011), iar eseul Ultima Thule. Cetățile dacice din Munții Orăștiei (Artec, Spania, 2009) a fost contribuția sa la un proiect UNESCO de promovare a culturii și civilizației românești. În 2012 i-a apărut prima ediție a romanului Hotel Universal, foarte bine primit de critică și public, reeditat în 2013 și nominalizat la majoritatea premiilor literare românești; romanul a fost tradus în Croația și Franța. Este doctor în filologie și membră a Uniunii Scriitorilor din România. În prezent coordonează Editura ICR.

Svetlana Cârstean a debutat în 1994, în cadrul volumului colectiv Tablou de familie, alături de T. O. Bobe, Răzvan Rădulescu, Mihai Ignat, Sorin Gherguț și Cezar Paul-Bădescu. Volumul de debut individual, Floarea de menghină (2008) a fost recompensat cu Premiul pentru Debut în Poezie al Uniunii Scriitorilor, Premiul pentru Debut al revistei România literară, Premiul Național de Poezie Mihai Eminescu și Premiul Radio România Cultural pentru Poezie. Floarea de menghină a fost publicată în Suedia la editura Rámus, în 2013, în traducerea poetei suedeze Athena Farrokhzad. Poemele sale au fost traduse în germană, franceză, engleză, italiană, catalană, cehă. O parte din aceste traduceri pot fi citite pe site-ul lyrikline.org.
În anul 2015, Svetlana Cârstean a lansat la Editura Trei volumul Gravitație, iar în aprilie 2016 a lansat în limba suedeză la Editurile Albert Bonniers și Ramus, împreună cu Athena Farrokhzad, un volum de poezie intitulat Trado. Volumul este apoi publicat în limba română la Editura Nemira în luna noiembrie 2016. Coordonează la Editura Nemira colecția de poezie Vorpal.

Miercuri, 8 martie 2017, ora 19, la Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București) se va desfășura o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc dezbaterea pe marginea temei „Cum vinzi o fotografie de artă”. Invitat: Dan St. Andrei. Evenimentul are loc sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Te-ai gândit vreodată că ai putea să faci bani din pasiunea pentru fotografie? Un fotograf cum își vinde marfa? Există o rețetă de succes în a vinde fotografii artistice? La toate aceste întrebări încercăm să găsim răspunsuri împreună cu invitatul nostru.

Dan St. Andrei este art director, fotograf și pictor, specializat în fotografie de artă și graphic design, locuiește, pentru moment, în București / România. După 20 de ani de creație publicitară, s-a dedicat integral activității artistice, ca fotograf și pictor, bazându-se pe o cultură vizuală extinsă și mijloace de expresie ce variază de la fotografie la artele digitale. Pune un accent special pe teme legate de portret, oniric și abstract. Întotdeauna încearcă să fie original și surprinzător în abordarea artistică.
Prin amestecul tuturor elementelor de creativitate, Dan St. Andrei găsește modalități noi și interesante de a comunica. (danandrei.com)