Gallery

Miercuri, 1 februarie 2017, ora 19, la Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București) se va desfășura o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc o călătorie în Zambia – țara expedițiilor safari și a spectaculoasei cascade Victoria. Invitat: Lucian Muntean. Evenimentul are loc sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane și face parte din seria Artiștii și Africa.

Republica Zambia este situată în partea central-sudică a Africii, învecinându-se cu Angola, R.D. Congo, Tanzania, Malawi, Mozambic, Zimbabwe, Botswana și Namibia. Este renumită pentru expedițiile safari și cascadele spectaculoase. Zambia este o destinație turistică cu o ofertă variată, turismul fiind una dintre cele mai importante ramuri ale economiei. În această țară există 34 de parcuri naționale și 20 de rezervații naturale unde pot fi admirate o faună diversă și specii rare de păsări.

“Chiar dacă au trecut 8 ani de atunci, încă am numeroase amintiri de acolo, pe care le împărtășesc cu plăcere, dacă am prilejul. Prezentând numeroasele fotografii pe care le păstrez în arhivă, retrăiesc acele câteva zile fabuloase, pe care le-am petrecut la Livingstone, în sudul Zambiei. Aici se află una din cele șapte minuni ale lumii și anume Cascada Victoria, declarată monument din patrimoniu UNESCO. Peisajul este realmente impresionant: fluviul Zambezi are o lățime de 1,7 km în zona cascadei, iar apa cade de la 108 m înălțime, în faliile care formează Riftul Est-African. Măreția acestei cascade am ilustrat-o atât cu imagini din proximitatea căderii de apă, din pădurea luxuriantă, cât și din perspectivă aeriană, cu fotografii din elicopter. Podul Livingstone, din aval de Cascada Victoria, se află la granița Zambiei cu Zimbabwe. În acel loc am făcut o călătorie cu Trenul Royal Livingstone Express, tren de epocă, cu locomotivă cu aburi, construită în 1922.” - Lucian Muntean

Lucian Muntean s-a născut în 10 octombrie 1974, la Sighișoara, unde a lucrat ca pictor ceramist la Artfil SA, în perioada 1994-1995. Absolvent în 2001 al Facultății de Geologie, Universitatea "Babeș-Bolyai", Cluj-Napoca. Lucrează ca fotojurnalist la Press One. Din 1997 a lucrat pentru publicații precum Ziua, Ziarul de Cluj, Agerpres, Mediafax, Prosport, Gazeta Sporturilor, Hepta, Adevărul, Forbes, Historia, Dilema veche. Este membru fondator al revistei Modernism.ro.
În prezent activează ca artist vizual, în medii de expresie precum fotografia, pictura și ilustrație de carte, având la activ numeroase expoziții personale și de grup, atât în țară, cât și internaționale; participă la simpozioane de artă contemporană.

Miercuri, 18 ianuarie 2017, ora 19, la Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București) se va desfășura o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc reconstituirea călătoriei unui artist vizual în estul Africii, în Etiopia. Invitat: Aurel Tar. Evenimentul are loc sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Peste 2000 de km parcurși. Addis Abeba, canioane nesfârșite, Rift Valley, savana africană din vecinătatea lacului Turkana și bisericile săpate în stâncă de la Lalibela. Însă cea mai de preț bogăție pe care o poți descoperi în măruntaiele Etiopiei este diversitatea etnică, „națiunile etiopiene”. Reconstituim Etiopia prin lentila aparatului de fotografiat și a picturii artistului Aurel Tar.

Republica Federală Democratică a Etiopiei este un stat fără ieșire la mare situat în Cornul Africii și se învecinează cu Eritreea, Sudanul de Sud, Sudan, Somalia și Djibouti. Este una dintre cele mai interesante destinații creștine, pe care însă foarte puțini credincioși o vizitează. Capitala țării, Addis Abeba este a treia capitală din lume ca altitudine, 2.408 metri. Multă lume crede că pe teritoriul acestei țări s-a născut omenirea. În secolul al IV-lea a luat naștere Biserica Ortodoxă Etiopiană, iar astăzi 37 milioane din populație Etiopiei (51 % din totalul populației) se declară ortodocși, transformând această țară în a doua țară ortodoxă din lume după Rusia.

Născut în 1973 la Sebeș, județul Alba, Aurel Tar a studiat artele vizuale la Universitatea de Arte și Design din Cluj (promoția 1997). Începând cu anul 2000 este artist vizual activ în București unde a participat la expoziții personale și proiecte de grup, amintim câteva: „EUROPE IN ART”/ HVB Group, MNAC Bucharest, RO (2005); „EST/VEST. 20 - Exit and Transfer Information”, Atelier 030202, București, RO (2009); „Platforma 11”, workshop art, Leipzig, DE; (2011); „Colouring the Grey”, Năsui Gallery, Special Projects section , 4th Biennale of Contemporary Art, Artplay Design Centre, Moscova, RU (2011); „Colouring the Grey- State of Mind”, Năsui Gallery, Artists House, Tel Aviv, IL (2011); „Colouring the Grey- State of body”- Năsui Gallery, Biennial Independents, Liverpool, UK (2012); 25 Document, Atelier 030202, București, RO (2012); „Măiastra – The Untold Story of the Romanian Blouse, Galateca Gallery & Romanian Cultural Institute, Deniz Muzesi, Istanbul, TR (2016).

De remarcat ar fi și călătoriile lui de documentare europene dar și destinațiile din afara Europei. Pot fi amintite Kenya, Coreea de Sud, Japonia, Uzbekistan și cea mai recentă, Etiopia cu Addis Abeba, Lalibela, Marele Rift African și spectaculoasa regiune tribală Omo Valley. Aceste destinații documentare mai sus amintite au fost sursă de inspirație pentru Aurel Tar.

Miercuri, 9 noiembrie 2016, ora 19, la Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București) se va desfășura o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc o seară de dezbatere despre libertatea de exprimare, inspirația și plăcerea artistică pe care ți-o poate provoca practicare dansului contemporan. Invitați: Andreea Novac și Miruna Paul. Evenimentul are loc sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

De ce te-ai înscrie la un curs de dans contemporan? Poate un curs de dans să-ți stimuleze libertatea de exprimare, inspirația și plăcerea artistică? Este corpul un spațiu deschis, de explorat, un spațiu capabil să surprindă și să se surprindă? Poate practicare dansului contemporan să combată “bolile moderne” generate de sedentarism, postură incorectă, stat prelungit la birou, cifoze, scolioze, lordoze, problemele articulare? Aceste teme, dar și altele vor fi abordate pe larg în cadrul dezbaterilor.

Andreea Novac este coregraf și performer. S-a născut în 1981. A studiat Psihologia la Universitatea București, iar în 2008 a absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică “IL Caragiale”, secția Coregrafie. În prezent este masterand UNATC în Artă Coregrafică. Trece printr-un număr important de programe și ateliere de dans contemporan, lucrează cu coregrafi din țară și din străinătate, participă la module intensive de coregrafie în universități din Amsterdam și Bruxelles. Din 2005 începe să creeze propriile piese: "Aici totul e diferit”, “Dance a playful body”, “Pretend we make you happy”, “On tenderness”, „37 minutes of make believe”, pe care le prezintă pe scene naționale și internaționale.
Beneficiază de burse de studiu și rezidențe în străinătate (Italia, Marea Britanie, Olanda, Luxemburg, Austria, Ungaria, România), burse pentru cercetare asupra mișcării în Italia și este o obișnuită a atelierelor de dans contemporan din cadrul festivalului Impulstanz Viena. Participă ca interpret sau coregraf în festivaluri și proiecte europene - Explore Dance Festival, Europe în Motion, Romanian Showcase, ArtistNe(s)t – International Contemporary Dance Festival, Romanian Dance Platform, Moving Romania, Dance. Movement. Theatre, etc.
Din 2008 este profesor invitat pentru a susține cursuri și ateliere de dans contemporan în cadrul Centrului Național al Dansului București, Fundația Calea Victoriei, Attitude Balet Studio, Fabrica de Pensule Cluj Napoca, licee de coregrafie din țară.
Creează coregrafie pentru film și teatru.

Miruna Paul este traducător și veșnic cursant în dans contemporan. A început cursurile de dans cu Andreea Novac în 2011 și de atunci a mai lucrat și cu alți coregrafi (Attila Bordas, Gabriella Maiorino). În anul 2013 participă la Școala de Vară Icon Arts la secțiunea de dans contemporan. A participat la coregrafia dedicată evenimentului “Antumbra” organizat de asociația Calup în 2013.

Miercuri, 2 noiembrie 2016, ora 19, la Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București) se va desfășura o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Cu această ocazie va avea loc o seară cu și despre Delia Nartea, actriță, moderatoare de emisiuni, coordonatoarea atelierelor de teatru, compozitoare și interpretă. Invitați: Delia Nartea și prietenii. Evenimentul are loc sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Actrița Delia Nartea s-a născut la 14 mai 1972, în București. În copilărie a studiat pianul, a fost membră a corului de copii al Radio Televiziunii Romane. A învățat la Liceul Pedagogic din capitală si a fost distribuită în serialul TV Călătorie de neuitat, regizat de Geo Saizescu. În anul 1994 a absolvit, Academia de Teatru si Film, la clasa profesorului Ion Cojar si timp de 2 ani a jucat pe scena Teatrului Toma Caragiu Ploiești. Din 1996 este actrița a Teatrului de Comedie din capitală. A jucat în roluri ca Isabelle din Iluzia comică de Pierre Corneille, regia Alexandru Darie; Fata din Eu când vreau să fluier, fluier de Andreea Vălean, regia Sorin Misirianţu, Nina din ...escu de Tudor Muşatescu, regia Alexandru Dabija; Katia Volkova din Audiţia de Alexandr Galin, regia Mircea Cornişteanu; Luluţa din Chiriţa of Bârzoieni după Vasile Alecsandri, musical, scenariul şi regia Iarina Demian; Silvia din Doi tineri din Verona de William Shakespeare, regia Felix Alexa; Annie Jaquet din Vine barza!!! de André Roussin, regia Constantin Dicu; Văduva Begbick din Galy Gay de Bertholt Brecht, regia Lucian Giurchescu; Doris din Fata de mătase artificială de Irmgard Keun, regia Vlad Massaci etc. Face parte din spectacolul-recital de poezie si jazz, intitulat „Două cuvinte”. A interpretat peste 20 roluri la teatrul radiofonic. A devenit doctor în arte în anul 2008 si profesor de Actorie la Universitatea Națională de Artă Teatrală si Cinematografie, a compus muzică pentru spectacole de teatru. Printre filmele în care a jucat se numără Făt-Frumos cu Moț în frunte, regia Radu Popovici, Bariera, regia Liviu Pojoni, Paradisul în direct, Asfalt Tango, Detectiv fără voie, Margo, SMS. A apărut în reclame si a moderat emisiuni Tv ca Bărbați la cratiță sau Practic TV la TVR 2. Actrița Delia Nartea este coordonatoarea atelierelor de teatru pentru copii și a celui de actorie – adulți neprofesioniști. Atelierele sunt organizat pe categorii de vârstă și înțelegere și desfășoară la Teatrul de Comedie și în Calea Victoriei 120.

Sâmbătă, 4 iunie 2016, ora 20:00, la Gallery (Str. Leonida nr. 9-11, București), va avea loc lansarea revistelor bilingve interRe:ACT (director editorial: Iulia Militaru) și Writing ACT (redactor-șef: Andra Rotaru), a website-ului fractalia.ro, precum și o trecere în revistă a ultimelor titluri lansate de editura frACTalia la Salonul Internațional de Carte Bookfest, ediția a XI-a. Evenimentul va fi însoțit de video-performance-uri prezentate de Anca Bucur, Iulia Militaru și Chris Tanasescu. Party-ul de inaugurare a revistelor și website-ului frACTalia va dura până în zori. Accesul la eveniment se va face numai pe bază de invitație nominală.

Revista interRe:ACT își propune o abordare interdisciplinară a unor teme actuale, precum: problema devenirii, a comunităților deschise sau absente, problematica traducerii, nomadism, teorii ale reprezentării etc. Concepută într-un format experimental, mizând pe interacțiunea dintre text și imagine, pe de-o parte, și pe cea dintre diferite limbi și limbaje, pe de alta, revista va căuta să propună cititorilor săi, număr de număr, o deschidere către diferite tipuri de discurs și felul cum acestea interacționează în societatea contemporană; de la literatură, la filosofie, arte vizuale, până la sociologie, antropologie și comunicare, media etc. (Iulia Militaru)

Revista bilingvă online Writing ACT a fost concepută ca o arhivă de autori și tendințe literare și artistice, o platformă mobilă în care autorii români și străini se întâlnesc, iar particularitățile unor zone/arii sunt plasate în contexte deschise, dinamice. Depășirea limitelor unui domeniu artistic poate fi înțeleasă fie ca explorare și demers vizionar, fie ca risc asumat, în care un public neantrenat cu forme dintre cele mai complexe, poate fi, la rândul său, educat. Sau, citându-i pe Deleuze/Parnet: The aim is not to answer questions, it`s to get out, to get out of it. (Andra Rotaru)

Miercuri, 18 mai 2016, ora 19, la Gallery (Str. Leonida nr. 9-11, București), va avea loc o nouă ediţie a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Invitaţi: poeţii Livia Ştefan şi Tiberiu Neacşu. Aceasta este cea de a 24-a ediție a Galeriei Întâlnirilor, sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Livia Stefan va citi din viitorul volum Lolita32, care va apărea la Casa de Editură Max Blecher, iar Tiberiu Neacşu din viitorul volum, încă fără titlu, şi care va apărea în cursul acestui an.

„Lolita32 este o carte cu multă acțiune, ciudat pentru o carte de poezie, dar firesc, dacă te gândești că e scrisă de Livia Ștefan – fata cu revolverul, cu aparatul foto și cu Salvați Roșia Montană tatuat deasupra inimii. Versurile sunt ca niște rafale de Kalașnikov, cu un ritm alert, însă armonios. Trebuie doar să deschideți cartea. Și o veți citi până la capăt, de parcă ați fugi.” (Alexandru Vakulovski)

„De la debutul din 2000 şi până azi, Tiberiu Neacşu şi-a oferit bucuria de a rămâne singur cu poezia, cu demonii şi cu îngerii săi…. Acrobatul acesta nu este un saltimbanc, un clovn care să spună adevăruri inutilizabile, ci este întrupare extatică. ” (Xenia Karo-Negrea)

Livia Ştefan s-a născut în Giurgiu, pe 17 octombrie 1982. A studiat psihologia. În 2012, debutează cu volumul de versuri re.volver. În 2016 va publica al doilea volum de versuri, lolita32 la Casa de Editură Max Blecher. Trăieşte şi scrie în Bucureşti.

Tiberiu Neacşu (n. 1981, Timişoara) a absolvit Facultatea de Litere la Craiova, urmând apoi cursuri de masterat, încheiate cu o lucrare despre poezia lui Ion Barbu. A debutat, ca urmare a câştigării concursului „Porni Luceafărul”, cu volumul Nebuna (2000). A doua sa carte a apărut, după o lungă pauză, la Editura Tracus Arte: Acrobat în zece paşi (2013). Din 2015 este co-moderator al Clubului de Lectură Institutul Blecher, împreună cu Claudiu Komartin, fondatorul acestui club.

Miercuri, 13 aprilie 2016, ora 18.30, la Gallery (Str. Leonida nr. 9-11, București) va avea loc o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Va fi prezentat proiectul editorial de succes intitulat “Ferestre din Bucureşti şi poveştile lor”. Invitați: Adriana Moca, Cristina Bogdan, Alexandru Bogdan Georgescu, Dan Lăcătuş şi Cătălin D. Constantin. Evenimentul are loc sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Cătălin D. Constantin, editorul cărţii-obiect, a fotografiat ferestrele caselor vechi din Bucureşti. Pentru fiecare fotografie de fereastră există în carte o poveste. Scriitori, istorici, arhitecţi, actori, medici, antropologi, jurnalişti, personalităţi de profesii diferite au imaginat, pentru o fotografie pe care şi-au ales-o, o poveste. Apărut la sfârşitul anului trecut şi déjà epuizat, volumul e o invitaţie la o plimbare la pas prin Bucureşti, cu ochii atenţi la detalii. La întâlnire vor participa o parte dintre autorii din carte, care îşi vor citit textele.

Adriana Moca: „Sunt actriţă şi realizatoarea emisiunii radio «Cărţile Şeherezadei». Din totdeauna, lucrez simultan la cel puţin două proiecte, citesc două texte, jonglez cu două vise. Încerc să recunosc frumuseţea în toate întâmplările vieţii. Când reuşesc s-o înmulţesc cu puterile mele, devin cea mai fericită fiinţă. Îmi plac, într-o ordine aleatorie, lumina, arhitecturile generoase, pisicile şi îngheţata.”

Cristina Bogdan este filolog, lector universitar la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti. A realizat numeroase cercetări antropologice de teren, pe urmele vechilor reprezentări româneşti ale morţii în frescele unor biserici din ţară prea puţin ştiute. În 2012 a purtat la Londra torţa olimpică, fiind unul dintre cei cinci români desemnaţi eroi locali, urmare a scrisorii unui fost student adresată organizatorilor campaniei Samsung care selecta purtătorii de torţă.

Dan Lăcătuş este specialist în restaurare de arhitectură şi structuri pentru monumente istorice şi de arhitectură. Este autor de pictură de şevalet (expoziţii şi colecţii în ţară şi străinătate), de grafică de carte, articole, critică de artă şi arhitectură.

Alexandru Bogdan Georgescu s-a născut pe 22 iunie 1975 în Sibiu. Este procuror criminalist în Bucureşti. A scris poveşti pentru adulţi şi romane pentru copii. Are o fereastră de unde propria pisică, Muzeta, îl supraveghează atent.

Cătălin D. Constantin este editor de carte, predă cursuri şi seminare la departamentul de studii culturale şi antropologie al Facultăţii de Litere de la Universitatea din Bucureşti. A coordonat mai multe colecţii de beletristică şi a mai multe albume de fotografie dedicate patrimoniului cultural românesc. Teza de doctorat, publicată în 2013, a avut ca temă viaţa cotidiană în oraşele româneşti la începutul secolului al XX-lea, pornind de la jurnale inedite de epocă ale unor personaje anonime, pe care le-a colecţionat de-a lungul timpului. Îmbinând pasiunea pentru fotografie cu plăcerea de a scrie şi de a călători, a susţinut în 2014 un al doilea doctorat, în Arhitectură, având ca temă pieţele oraşelor din Europa şi simbolismul lor.

Joi, 7 aprilie 2016, ora 18.30, la Gallery (Str. Leonida nr. 9-11, București) va avea loc o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, eveniment coordonat de Daniel Sur. Invitate: Corina Doboș și Luciana M. Jinga. Se va dezbate pe tema „Politica pronatalistă a regimului Ceaușescu”. Evenimentul are loc sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Dezbaterea se va constitui ca un exerciţiu de rememorare dedicat femeilor epocii Ceauşescu, experienţelor, traumelor şi durerii lor, luptei, victoriei şi înfrângerii, libertăţii lor de decizie asupra propriei vieţi. Mărturiile celor ce au experimentat în propriul lor corp „politica pronatalistă ceauşistă” invocă şi tăcerea celor care „înfrânte de istorie” nu mai pot depune mărturie. Cei prezenţi vor avea parte și de o explorare a transpunerii virtuale a expoziţiei „Cei din lume fără nume” din toamna anului 2012, din sala Foaier a Muzeului Naţional al Ţăranului Român (MNŢR), în curatoriatul Lilei Passima şi a lui Cosmin Manolache. Expoziţia a fost organizată şi finanţată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.

Corina Doboş este doctor în Istorie (2013, Universitatea din Bucureşti), cercetător postdoctoral (Istorie,Universitatea din Bucureşti), doctorand în istoria medicinei la University College London şi deţine un masterat în studii de naţionalism (Central European University, 2004). Este cercetător ştiinţific la Universitatea din Bucureşti, Colegiul Noua Europă şi UMF „Carol Davila”, Bucureşti. Domeniile de interes: biopolitica în sec. XX, istoria ştiinţelor, istoria digitală.

Este autoarea următoarelor publicaţii: „Hormones, glandes et criminalité: 'l’unité somato-psychique' du délinquant dans la Grande Roumanie”, Martor 20: 2015, pp. 51-66; „For a more just world: population and politics at the World Population Conference, Bucharest 1974”, Romanian Journal of Population Studies, 2015, 9 (1), pp. 152-164; „Psychiatry & Ideology: The Emergence of 'Asthenic Neurosis' in Communist Romania”, in Sarah Marks & Mark Savelli (eds.), Psychiatry in Communist Europe, Londra, Palgrave Macmillan, 2015, pp. 93-116; „Decesul s-a produs din vina femeii...:fragmente din universul medico-juridic al pronatalismului ceauşist”, în Alina Hurubean (ed.), Statutul femeii în România comunistă. Politici publice şi viaţă privată, Iaşi, Editura Institutul European, 2015, pp. 171-200; „The Economic Efficiency of the Romanian Higher Education at the End of the 1960s. A Demographical Perspective.” International Review of Social Research, 4(2): 2014, pp. 25-40; O. Buda, S. Hostiuc, E. Drima, L. Ghebaur, I. Popescu, L. Staicu, C. Doboş, „The institutionalization of asylum and forensic psychiatry in Bucharest, 19th century. A historical outline,” in Romanian Journal of Legal Medicine, 21(1): 2013, pp. 79-84. Este co-editor al numărului tematic „Bodies/Matter: narratives of corporeality” al revistei Martor: „The Museum of the Romanian Peasant Anthropology Review”, 20:2015. Editor şi coautor al volumului Politica pronatalistă a regimului Ceauşescu. O perspectivă comparativă, Polirom, 2010, coautor al volumului II, Politica pronatalistă a regimului Ceauşescu. Instituţii şi practici, Polirom, 2011. Coeditor al volumelor 1:2010, şi 2: 2011 ale revistei History of Communism in Europe.

Luciana M. Jinga este licenţiată în istorie, doctor în istorie din 2011 al Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi şi Universităţii din Angers, Franţa, cercetătoare a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc şi a Centre de Recherches Historiques de l’Ouest, UMR CNRS 6258, Université d’Angers. Domenii de interes: istoria comunismului românesc, organizaţiile de masă în comunism, istoria femeilor, feminism, studii de gen, istoria ştiinţelor. Ca autor unic, ultimele sale publicaţii sunt: Gen şi reprezentare în România Comunistă: 1944-1989, Polirom, Iaşi, 2015, 366 p.; „Copilărie şi abandon familial în România anilor '80”, în Nicoleta Roman (coord), Copilăria românească între familie şi societate (secolele XVII-XX, Bucureşti, Nemira, 2015, pp. 314-342; „Women in the Communist Party: Debunking a (Post-)Communist Mythology” în Claudia-Florentina Dobre, Cristian Emilian Ghiţă (eds.), In search of Better Times. Myth and Memory in Eastern and Central Europe, Central European University Press, 2016, pp. 85-100; coautor la volumul I, Politica pronatalistă a regimului Ceauşescu. O perspectivă comparată, Polirom, 2010, coautor şi coordonator al volumului II, Politica pronatalistă a regimului Ceauşescu. Instituţii şi practici ,Polirom, 2011.

Miercuri, 9 martie 2016, ora 18.30, la Gallery (Str. Leonida nr. 9-11, București), va avea loc o nouă ediţie a Galeriei Întâlnirilor, eveniment coordonat de Daniel Sur. Invitați: poeții Claudiu Komartin și Sorin Despot. Aceasta este cea de a 15-a ediție a Galeriei Întâlnirilor, sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane.

Sorin Despot (30 ani) este autorul volumului „apasă”, Cartea Românească 2010, pentru care a primit, în același an, premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru debut în literatură. De asemenea, este coordonator al taberei tinerilor scriitori de la Săvîrșin. Anul acesta plănuiește să publice un nou volum de poezie.

Claudiu Komartin (n. 1983, București) a terminat liceul și s-a pus pe citit, pe scris și tradus. A publicat volumele de poezie „Păpușarul și alte insomnii” (Vinea, 2003, 2007), „Circul domestic” (Cartea Românească, 2005), „Un anotimp în Berceni” (Cartier, 2009, 2010) și „cobalt” (Casa de Editură Max Blecher, 2013). În 2012, editura vieneză Korrespondenzen i-a publicat antologia bilingvă „Und wir werden die Maschinen für uns weinen lassen”, tradusă în limba germană de Georg Aescht, iar în 2015 i-au apărut volumele „Vrpce potaman za balu mesa” (Treći Trg, Belgrad, traducere în sârbește de Ljubinka Stankov Perinac) și „Bir Garip Roman” (Yitik Ülke Yayınları, Istanbul, traducere în limba turcă de Gökçenur Ç.). Din 2010, este redactor-șef al revistei „Poesis internațional” și al Casei de Editură Max Blecher.

Miercuri, 3 februarie 2016, ora 18:30, la Gallery (Str. Leonida nr. 9-11, București), va avea loc o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, eveniment coordonat de Daniel Sur, sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane. Invitați: Silviu Jureschi și Liviu Surugiu.

Silviu Jureschi (1976) este absolvent al Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava şi este specialist IT. A publicat câteva povestiri SF în revistele de profil. Scrie bine, dar rar și nu face din scris un obiectiv absolut.

Liviu Surugiu (1969) este scriitor și scenarist. Principalele genuri abordate în creațiile sale sunt science fiction-ul, ficțiunea speculativă și thrillerul religios. În anul 2013 a fost finalist al concursului de scenarii de film organizat de HBO în colaborare cu TIFF, iar în 2015 a câștigat premiul pentru cel mai bun roman SF cu „Atavic”. De-a lungul anilor a colaborat cu o serie de publicații online, cum ar fi „Gazeta SF” sau „Nautilus”. A publicat 5 cărţi: „Imman” (2011), „Atavic” (2014) - o versiune revizuită și extinsă a cărții „Imman, Iubire și moarte pentru totdeauna” (2014), „Rămășițele viselor” (2015), „ERAL” (2015) şi a câştigat 10 premii - premiul JSF-Atlantykron pentru "Visându-l pe Mart Senson"(1994); premiul Supernova pentru „Mâinile lui Solomon"(1994); Premiul Juriului - Pozitronic pentru „Adevărul despre Woopy"(1995); Marele Premiu ARSFAN pentru „Visus"(1995); premiul pentru cea mai bună schiță la concursul Sigma pentru „Îngeri și câini"(1995); premiul Festivalului Vladimir Colin pentru „Întâlnirea", povestire extinsă și publicată în 2014 sub titlul „Iubire și moarte pentru totdeauna” (1995); premiul al III-lea Quasar pentru „Burta"(1995); premiul Gazetei SF pentru „Daisy", schiță publicată sub pseudonimul Christian Lis (2013); finalist la Concursul Național de Scenarii organizat de HBO România în parteneriat cu TIFF, secțiunea lungmetraj, cu „Înghețul"(2013); premiul pentru cel mai bun roman al anului 2014 decernat la Romcon pentru „Atavic” (2015); premiul al III-lea, ex-aequo, la a 30-a ediție a Concursului Național de proză scurtă Helion pentru „Regele Spărgătorilor"(2015).