Călin Dan

La 30 de ani de la Revoluţie, Muzeul Naţional de Artă Contemporană pregătește
lansarea unui album „inventar” – 2019 – cu reproduceri de lucrări omagiale din
colecţia muzeului, moștenite pe cale instituţională, de la vechile structuri comuniste
de propagandă culturală.

Lansarea ofcială va avea loc în luna ianuarie a anului 2020.
Dan Hatmanu, Aniversare, 1983

Colecţia MNAC
La înfinţarea sa, în 2001, Muzeul Naţional de Artă Contemporană a preluat colecţia fostului Oficiu de Expoziţii al Consiliului Culturii și Educaţiei Socialiste, reciclat în 1990 în Oficiul Naţional pentru Documentare și Expoziţii de Artă.

Un fond important îl constituiau lucrările cu caracter omagial și – mai ales – portretele
soţilor Ceaușescu. Lucrările erau achiziţionate direct de la artiști din ateliere, sau indirect prin intermedierea Uniunii Artiștilor Plastici, realizate la comanda unor instituţii ale
statului sau aduse spontan de către
autori pentru a f expuse în numeroasele
expoziţii cu caracter politic.
Acest fond documentar a migrat de la vechile structuri de propagandă culturală la Muzeul Naţional de Artă Contemporană sub protecţia unui pașaport diplomatic de artă contemporană și – atenţie – de proprietate a statului român.

„Ceea ce a caracterizat anul 2019 a fost tocmai o suspendare a preocupărilor identitare, o punere în paranteze a marilor teme nerezolvate, o răsucire perpendiculară pe axa memoriei – astfel că nici privirea scrutătoare asupra trecutului, nici contemplarea îngrijorată a viitorului nu au mai fost posibile.
Această absenţă și această tăcere m-au făcut să simt nevoia unui inventar cu (modest) rol compensator. El se referă la una dintre realităţile care – în mod
simbolic – au stat la temelia înfinţării în 2001 a Muzeului Naţional de Artă
Contemporană, anume arta omagială.”
(Călin Dan, directorul Muzeului Naţional de Artă Contemporană)

Sponsori:
Greentek & DARA Lighting, Crama Oprișor, Policolor România, Grup Transilvae,
Vitamin Aqua

Parteneri:
Cărturești, Elle România, Energiea, FEEDER.ro, Galeria Sector 1, GOKID.ro, Igloo
media, Life.ro, National Geographic Romania, Radio România Cultural, Revista
ARTA, RFI Romania, Revista Zeppelin, SUB25, Super, Supereroi printre noi,
TANANANA, The Institute, Ziarul Metropolis, Z ile și Nop ţ i București.

HATMANU Dan: Aniversare

.

Concursul organizat de Ministerul Culturii pentru ocuparea funcției de manager general al MNAC (declanșat în urma dispariției tragice a fostului director și fondator Mihai Oroveanu) a fost câștigat de Călin Dan. Viziunea strategică pe care acesta o propune pentru muzeu este aceea a unei instituții în continuă mișcare, care să gestioneze istoria recentă, să încurajeze creația actuală și să se poziționeze ca moderator al scenei artistice locale.

Călin Dan s-a născut in 1955 la Arad, este licențiat în Istoria și Teoria Artei al Institutului de Arte Plastice “N. Grigorescu” (actualmente Universitatea Națională de Arte) din București, iar din 1976 a activat ca jurnalist, critic și istoric de artă, artist și manager cultural. A fost redactor-șef al revistei “Arta”, director artistic al Centrului Soros pentru Artă Contemporană (1993-1996), unde pe lângă proiectele curatoriale, o atenție specială a fost dedicată cercetării și documentării artiștilor români contemporani. Călin Dan a fost co-autor al strategiei de creare și funcționare a Secției Foto-Video din Universitatea Națională de Arte și a activat permanent ca profesor invitat al acesteia, precum și al altor instituții de învățământ superior din Europa, SUA și Australia. În anii 90 a contribuit prin expoziții și publicații la promovarea internațională a artei din România, și a fost curatorul unor expoziții colective memorabile, printre cele mai importante ale perioadei : „Sexul lui Mozart“ (1991), „Ex Oriente Lux“ (1993), „01010101...“ (1994). Din 1995 până în 2013 a locuit și a activat la Amsterdam, unde a fost printre altele director artistic la Lost Boys Interactive și consultant pe probleme de arte vizuale al guvernului olandez.

Noua viziune managerială a MNAC se va concentra în jurul a trei axe prioritare: creșterea vizibilității publice a muzeului în România; încurajarea de colaborări menite să promoveze arta contemporană din România pe plan internațional; încheierea unor parteneriate strategice cu instituții din zona Central și Sud-Est Europeană pentru construirea unei istorii recente a artei din regiune.

Realizarea acestor obiective va implica deopotrivă acțiuni la nivel intern și extern: încurajarea și întărirea relațiilor cu publicul și intensificarea programelor educative; parteneriate media care să ajute la re-modelarea imaginii instituției și a prezenței acesteia în opinia publică; elaborarea (intern și prin parteneriate externe) de planuri tematice pentru expoziții, publicații, programe educative; consolidarea departamentului de cercetare/documentare al instituției prin colaborări externe; implicarea activă și permanentă a comunității de critici, istorici de artă și artiști în activitățile curente ale instituției.

MNAC își propune să fie o organizație vie, integrată în dinamica secolului 21 și o platformă de cercetare și expunere pentru arta din România de după 1945, pe care o va evalua critic și o va prezenta dintr-o perspectivă istorică, culturală și geografică, în context local, regional și internațional.

Expunerea și valorificarea fondului de lucrări existente prin proiecte expoziționale și de documentare / publicare precum și programul de achiziții fac parte din strategia de construire a unei colecții consistente și coerente, care să reflecte istoria recentă și actualitatea artei contemporane din România.

Muzeul va continua, intensifica și lărgi alianțele cu institutele culturale străine (Institut Français, British Council, Goethe Institut, Institutul Cervantes, Institutul Polonez, Centrul Ceh etc.) și va dezvolta parteneriate strategice și colaborări cu alte muzee din București și din țară al căror profil sau colecții sunt legate de promovarea artei contemporane.
De asemenea, pentru realizarea programelor pe care le propune, muzeul va colabora cu și se va sprijini pe Asociația Amicii MNAC, iar prin colaborarea cu galeriile și colecționarii existenți, va iniția și va urmări crearea și dezvoltarea unui cadru legislativ favorabil donațiilor, sponsorizărilor și finanțării instituțiilor muzeale și culturale.

Pentru un muzeu de artă contemporană, spațiul în care operează nu este niciodată doar o resursă pasivă, ci este în același timp suport și mediu artistic, făcând parte integrantă din expunere și din programul cultural pe care îl găzduiește. Viziunea strategică este aceea a unui MNAC gândit ca un centru activ de cultură contemporană, pentru care conceptul spațial și sediile în care acesta își desfășoară activitățile au o importanță capitală.
În acest sens, aducerea în atenția publicului a celor trei sedii ale MNAC (și nu doar a sediului principal din Palatul Parlamentului) se va conjuga cu strategia expozițională și programele curatoriale, construite pe trei direcții principale: istoria artei din România (secolele 20 și 21 – Palatul Parlamentului), producția contemporană locală, regională și internațională (Sala Dalles) și zona de tip laborator/experiment, destinată mai ales artiștilor tineri (Calea Moșilor).

Triunghiul spațial format din cele trei sedii (fiecare cu un program expozițional coerent și bine definit) va impulsiona crearea unei rețele de instituții de artă contemporană care acționează în București, cu iradiere la scara națională și regională, ale cărei obiective vizează construirea unui public interesat și educat în cultura vizuală contemporană, stimularea creativității artistice, participarea la construirea unui spațiu public democratic, pentru care cultura (mai ales vizuală) poate fi un instrument esențial.

subREAL at SALT Beyoğlu comprises a selection of works from the retrospective exhibition that took place at The National Museum of Contemporary Art Bucharest (MNAC) in 2012. The artistic practice of the “action group” subREAL undertakes political, social and cultural criticism with a sharp sense of humor while creating a vigorous visual language.

subREAL formed in Romania in 1990, right after the “television revolution” that ended the dictatorship of Nicolae Ceaușescu in 1989, by artist Dan Mihălţianu and art historian Călin Dan in order to “exorcise the residue of the decades of communist oppression.” The group was shortly after joined by architect and photographer Iosif Király.

subREAL investigated the culture of late-communist Romania, its transition into a form of liberal capitalism and the floundering establishment of democratic institutions during the 1990s. Through photography, film, installation, and performances, subREAL examined the ramifications of this period on the artists working in Romania. In their works that focused on myths and clichés of Romanian culture, they explored issues around high modernism; the increasing marketability of art from Eastern Europe; the fetishization of communism; and the problem of independent artistic expression in the post-1989 world. For subREAL, the investigation of the relationship between production and consumerism and their effects on artistic production remained crucial. In addition to producing their own works, in which they combined installation strategies with elements of performance and actionism, subREAL undertook curatorial projects.

The works subREAL produced between 1990-1992 (East-West Avenue; Alimentara; Je t’aime, moi non plus) reveal the layered social, political and artistic setting of the communist period and its subsequent transformation. In 1992, their pivotal installation for the 3rd İstanbul Biennial brought together the rapidly transforming cities of Bucharest and İstanbul. The following year, Dan Mihalțianu left the group to pursue an individual career. Now a duo, subREAL’s installations of the Draculaland series (1993-1995) were triggered by a reaction to the clichés of the Western press in reference to the Romania of the 1990s as well as to the rising nationalistic discourse; the series combined fiction and reality utilizing multicultural as well as personal sources in complex installations abound with irony and subversion.

The one-year residency of the group at Künstlerhaus Bethanien in Berlin, marked the beginning of a new stage for subREAL. Their distance from Romanian everyday life allowed them to initiate the Art History Archive series (1995-1996), for which the archival photographic material of a disbanded art magazine became the core material. This introduction was followed by a series of events, installations and performances; The Serving Art series (1997-1999) examined the aura and the universe around the art object, while the Interviewing the Cities (1999-2005) series focused on the characters and support structures needed for presenting art, articulating a subjective but telling register of personal relationships with people, places and objects.

SubREAL

May 8 – August 11, 2013

SALT Beyoğlu

On the occasion of the exhibition subREAL, which is on view at SALT Beyoğlu from May 8 until August 11, the members of the group will talk about the artistic practice of subREAL as a whole. With the participation of Dan Mihălţianu, who left the group to pursue an individual career in 1993, this artist talk will present a rare opportunity to hear the full story of subREAL.

subREAL at SALT Beyoğlu is organized with the contribution of the Romanian Cultural Institute in İstanbul (ICR) and is part of the ongoing collaboration between SALT and ICR İstanbul, initiated in 2011.

subREAL Retrospect at MNAC in Bucharest was curated by Raluca Velisar and organized together with the artists Călin Dan, Iosif Király and Dan Mihălțianu.

Photo credit

subREAL, Framing Vienna, 1999

From the series Interviewing the Cities. Framing…

Courtesy Călin Dan and Iosif Király