Cătălin Crețu

SenzArt
Vernisaj: joi, 5 iunie 2014, 19:00
MNAC, etaj 3: 5 iunie – 30 noiembrie 2014

Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Asociația Amicii MNAC și Fundația Orange România prezintă SenzArt, o expoziție de instalații multimedia interactive: MEM-NON, Martin-Emilian Balint; SIMTE PULSAȚIA!, Cătălin Crețu; POESIA DOMESTICA, Matthias Neumann în colaborare cu Cristina David; FluO, Paul Popescu. Proiectul SenzArt, inițiat de Fundația Orange România, este dedicat persoanelor cu dizabilități de văz și auz şi doreşte să familiarizeze publicul larg cu posibilităţile artei contemporane de a comunica şi înlesni comunicarea mesajelor sale, la diferite niveluri de percepţie şi prin intermediul unui vocabular senzorial variat.
Cele patru instalații au fost realizate în cadrul Apelului de proiecte SenzArt, lansat în luna februarie 2014, selectate dintr-un total de 17 propuneri primite în urma evaluării făcute de membrii juriului (Irina Botea - artist vizual, Prof. Asist., The School of the Art Institute of Chicago, SUA; Aurora Kiraly - artist vizual, Lector, Universitatea Naţională de Arte, București; Alexandru Patatics - artist visual, Lector, Universitatea Naţională de Arte, București; Larisa Sitar - artist vizual, Raluca Velisar - curator, Șef Departament Curatoriat-Cercetare MNAC, Dana Deac - Președinte Fundația Orange România; Mary Lisa Durban - Fundația Orange).

O serie de ateliere educative gratuite, destinate copiilor și tinerilor cu vârste cuprinse între 5 și 16 ani, vor fi organizate pe întreaga perioadă a expoziției (5 iunie -30 noiembrie 2014), în următoarele date:
Joi, 12 iunie, 11:00-13:00
Sâmbătă, 21 iunie, 11:00-13:00
Joi, 17 iulie, 11:00-13:00
Sâmbătă, 26 iulie, 11:00-13:00
Joi, 14 august, 11:00-13:00
Sâmbătă, 23 august, 11:00-13:00
Joi, 11 septembrie, 11:00-13:00
Sâmbătă, 20 septembrie, 11:00-13:00
Joi, 9 octombrie, 11:00-13:00
Sâmbătă, 18 octombrie, 11:00-13:00
Joi, 13 noiembrie, 11:00-13:00
Sâmbătă, 22 noiembrie, 11:00-13:00

Pentru detalii și rezervări ne puteți contacta la info@mnac.ro și 0213189137. De asemenea, la cerere pot fi organizate ateliere pentru școli, școli speciale, licee în alte date decât cele menționate mai sus.
Curator: Raluca Velisar
Manager proiect: Silvia Rogozea
Producție și comunicare: Suzana Dan, Alina Bucur, Gabriela Popp, Larisa Sitar
Programe educative: Mălina Ionescu, Irina Radu
Organizator: Fundația Orange România
Co-organizatori: Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC) și Asociația Amicii MNAC
Parteneri: Centrul de Muzică electroacustică şi Multimedia al Universității Naţionale de Muzică din Bucureşti, Verso design, Crama Oprișor, Chocolat
Parteneri media: igloo, Zeppelin, Radio France International, Feeder, Șapte Seri
Pentru mai multe informații consultați mnac.ro; amiciimnac.ro sau fundatiaorange.ro.

MEM-NON este un ambient interactiv care combină principiile sinesteziei cu mimetismul întâlnit în natură. Structurat ca un soundscape vizual, MEM-NON invită publicul la o experiență senzorială multifactorială cu posibilități de lectură perceptivă complementară.
Martin-Emilian Balint este un artist vizual român. Specializat în Noi Tehnologii pentru Artă în cadrul Academiei de Artă din Veneția, obține în 2004 bursa Fundației Bevilacqua la Masa. Participă la evenimentele colaterale ale Bienalei de Artă și Arhitectură din Veneția în 2005 și 2007, la OPEN – expoziție internațională de sculptură și instalație (edițiile 10, 11 și 14) și la Manifesta 7 (2008). De asemenea este finalist al Premiului Arte Laguna în 2008. Martin-Emilian Balint este unul dintre fondatorii grupului internațional de artă CREAM (Creativity and Research in Arts and Media).

Proiectul “Simte pulsația!” oferă ocazia persoanelor cu dizabilități de auz și vedere să intuiască, să simtă și să experimenteze - cu ajutorul mijloacelor artistice interactive – procese pulsatorii dinamice și moduri neconvenționale de spațializare audio-vizuale. Pe podea este proiectat un dreptunghi populat cu 88 de obiecte colorate dinamic, în boxe se aude o muzică repetitivă, pulsatorie, iar vizitatorii au posibilitatea de a experimenta multiple modalități interactive de influențare atât a proceselor audio cât și a celor vizuale. Proiectul a fost realizat la Centrul de Muzică electroacustică şi Multimedia al Universității Naţionale de Muzică din Bucureşti, cu sprijinul Verso design.
Cătălin Crețu este compozitor și artist multimedia. A studiat compoziția – cu Dan Dediu și Adrian Iorgulescu - la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti (UNMB) și compoziție multimedia – cu Peter Michael Hamel și Georg Hajdu -  la Hochschule für Musik und Theater Hamburg. În 2008 a obţinut titlul de Doctor în muzică la UNMB, sub îndrumarea prof. univ. dr. Octavian Nemescu. Din 2003 este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. Din 2008 este cercetător ştiinţific la Centrul de Muzică electroacustică şi Multimedia al UNMB.
„La pittura è una poesia che si vede e non si sente, e la poesia è una pittura che si sente e non si vede." - Leonardo DaVinci, Trattato della Pittura
Arhitectura, în mod uzual, se bazează extensiv pe informația vizuală. Pe întreg parcursul procesului de proiectare și construcție, precum și în aprecierea lucrării construite, sensul întelegerii, comunicării și experimentării spațiului arhitectural este predominant vizual. LeCorbusier a definit arhitectura ca “jocul magnific al maselor, văzut în lumină”; dar ce se întâmplă dacă scoatem totul din priză? Proiectul POESIA DOMESTICA propune o investigare a arhitecturii, fără implicarea elementului vizual.  Urmărind o traiectorie condesată a producției arhitecturale, lucrarea este ghidată de etapele obișnuite în proiectare și construcție – de la analiza spațiului, trecând prin conceptul de design, dezvoltare și construcție, ca, la final, să folosească interacțiunea umană în interiorul spațiului construit. Lucrarea finalizată simulează un spațiu domestic în întuneric complet, dezvoltat în colaborare cu o persoană cu dizabilități de vedere, rezidentă în București. La intrarea în spațiu pot fi experimentate patru camere diferite: pridvorul, construit dintr-o structură de grilaj de lemn care marchează intrarea, bucătăria, dormitorul și sufrageria. Poziționarea camerelor este continuă și circulară, astfel încât vizitatorii să se întoarcă întotdeauna în pridvor, spațiu ușor identificabil prin construcția sa, chiar și în întuneric complet. O serie de sunete discrete sunt plasate prin camere, adăugând experimentării spațiului un aspect aureolat.
Matthias Neumann, arhitect și artist, trăiește la New York. În ultimii zece ani, a oscilat între instalații in situ, preocupări arhitecturale și practici sociale. În timp ce continuă să practice arhitectura, principalul interes în lucrările sale este reprezentat de un dialog productiv, frizând limitele hermeneuticii disciplinei. Acesta include explorarea colaborărilor și instalațiilor multimedia, precum și lucrări angajate în memoria colectivă sau procese sociale și politice. Printre intervențiile sale arhitecturale se numără: Finalist al Competiției Internaționale de Arhitectură pentru World Trade Center Memorial din New York (2003); renovarea și construcția unui spațiu adițional al studiolui artistului Vik Muniz (2006); sala pentru expoziții temporare a Bienalei de Arta Contemporană, Africa de Sud (2007); Galeria Hendershot din New York (2010), printre altele. Lucrările sale au fost prezentate în diverse galerii din New York, precum și la Manifesta 8, Murcia, Spania; Public Museum/SITE:Lab, Grand Rapids, Michigan; NRW Forum, Duesseldorf, Germania; Flint Public Arts Project, Flint, Michigan. Matthias Neumann mulțumește Fundației I-Park și Fundației pentru Artă Contemporană pentru sprijinul suplimentar acordat în vederea realizării proiectului POESIA DOMESTICA.
Cristina David lucrează cu narațiuni, umor, numere, oameni și fapte, reale sau inventate, care pe alocuri sunt greu de separat unele de celelalte. Artist rezident în București și în alte locuri din lume, îi este greu să își scrie biografia la persoana a treia. Lucrările Cristinei au fost expuse în galerii și muzee, printre care Muzeul Național de Artă Contemporană din București; Galeria Futura din Praga; Galerie fur Zeitgenoessische Kunst din Leipzig; Galeria Ivan din București. De asemenea, a participat la Manifesta 8, Bienala de Artă Contemporană (Murcia, Spania).
FluO este un instrument multi-senzorial cordofon, ale cărui coarde sunt formate din fire de apă curgătoare, modulate de interacțiunea cu publicul, ce emite sunete la atingerea fluxurilor de apă. FluO amintește, din multe puncte de vedere, de harpă, instrument muzical ce impune o interacțiune intimă și virtuozitate, dar are și o puternică încărcătură culturală. FluO provoacă limitele percepției senzoriale prin intermediul unor metafore tehnologice ce interoghează percepția asupra realității și a celor mai simple fenomene naturale precum gravitația, generând un tip de ambiguitate ce transpune privitorul într-o lume cu susul în jos, asemănătoare lumilor onirice sau fantastice din copilărie.
Paul Popescu, artist trans-media, a realizat o serie de instalații interactive pentru festivaluri de artă new media locale și internaționale (CyNet Art - Dresda, Germania 2008; Piksel - Bremen, Norvegia, 2011), a realizat instalațiile media pentru Pavilionul României de la Bienala de Arhitectură Veneția în 2012, a fost inclus în lista celor mai creativi 100 de români, 100towatch.ro. În perioada 2009/2010, Paul a fost coordonator de programe în cadrul media lab-ului MNAC. Este fondator Modulab, primul laborator de artă și tehnologie din București, ce se dezvoltă pe patru direcții principale: educație (workshopuri, ateliere și cursuri), artă new media, inovație tehnologică și cercetare teoretică.