Club A

Miercuri, 20 aprilie, ora 19.00, la Club A din Bucureşti (Str. Blănari nr. 14), în cadrul „Cafenelei critice”, va avea loc un dialog cu Matei Vişniec despre ultimul său roman, Iubirile de tip pantof, iubirile de tip umbrelă..., apărut recent la Editura Cartea Românească, disponibil şi în format digital.

Invitați: Bogdan-Alexandru Stănescu, Cosmin Ciotloș

Amfitrion: Ion Bogdan Lefter

Tipologia stabilită de Matei Vişniec, care dă titlul noului său roman, îi include şi pe cititori. Există cititori de tip pantof şi cititori de tip umbrelă. Cititorul de tip pantof este disciplinat şi răbdător, are încredere în autor, începe cartea de la primul cuvînt şi o închide după ce ajunge la ultimul, fără să fi sărit nici măcar o virgulă. Cititorul de tip umbrelă priveşte neliniştit jocul cuvintelor, parcurge cartea pe sărite, se întoarce la unele pasaje, pe altele le traversează în diagonală, aprofundează numai dacă îl captivează textul şi, nu de puţine ori, încheie cartea citind începutul.

Lectura acestui roman de călătorie – prin lumea ideilor, prin istoria misterului teatral, dar şi prin ţinutul miraculos al Provenţei – va constitui pentru ambele categorii de cititori o experienţă spirituală „tectonică” (în aceste pagini se ciocnesc două plăci tectonice: prima este un continent de viaţă trăită, iar a doua este paradisul voluptuos al ficţiunii), dar va funcţiona şi ca un test. Nu ezitaţi să vă urmaţi instinctul şi să încercaţi să descoperiţi dacă sînteţi un cititor de tip pantof sau un cititor de tip umbrelă.

„Poveştile ne plac atunci cînd conţin enigme. Sau tîlcuri (cuvintele vechi au uneori o înţelepciune care stă la pîndă, este cazul cuvîntului tîlc). Acest roman doldora de poveşti aparent disparate este unul care s-a scris aproape singur. Iniţial am vrut să merg pe un singur fir, pe urmele iubirii mele pentru cuvînt şi pentru teatru, pentru gest şi pentru ceremonie. Cartea s-a transformat într-o călătorie, altfel spus, m-a dus singură dinspre centrul lumii (de la Rădăuţi, oraşul în care m-am născut) spre periferii, adică spre Paris şi Avignon (mari capitale ale teatrului). Reţineţi că, dacă vă place călătoria, nimeni nu vă obligă să vă mai întoarceţi din ea…” (Matei Vişniec)

Matei Vişniec a debutat în anii 1980 cu poezie şi s-a afirmat apoi ca dramaturg. Piesele sale au traversat frontierele, fiind traduse în peste 30 de limbi, iar numele lui s-a aflat pe afişe în peste 40 de ţări. Este unul dintre autorii cei mai jucaţi la Festivalul de Teatru de la Avignon. Din 1990 este jurnalist la Radio France Internationale şi îşi desfăşoară activitatea între Franţa şi România.
În anul 2008, Matei Vişniec publică la Editura Cartea Românească primul său roman, Cafeneaua Pas-Parol, scris în 1983. Urmează Sindromul de panică în Oraşul Luminilor – unul dintre cele mai apreciate romane ale anului 2009, premiat de revista Observator cultural. În 2010 apare romanul Domnul K. eliberat. Deşi l-a scris în 1988 – primul an al exilului său parizian –, autorul a aşteptat mai bine de 20 de ani înainte de a-l încredinţa tiparului. Romanul vizionar Dezordinea preventivă este publicat în anul 2011, iar Negustorul de începuturi de roman a fost recompensat în 2014 cu Premiul „Augustin Frăţilă”.

Matei Vişniec, câştigător al Premiului literar „Augustin Frăţilă”, ediţia a III-a, invitat la Cafeneaua critică

Miercuri, 11 februarie, de la ora 19.00, în Club A Bucureşti (Str. Blănari nr. 14), va avea loc întâlnirea cu scriitorul Matei Vişniec, în cadrul Cafenelei critice. Invitatul lui Ion Bogdan Lefter va vorbi nu doar despre volumul „Negustorul de începuturi de roman”, apărut la editura Cartea Românească, ci despre întregul său traseu biografic şi scriitoricesc.
Negustorul de începuturi de roman”, de Matei Vişniec este câştigătorul Premiului literar „Augustin Frăţilă” – romanul anului 2013, acordat de compania Philip Morris Trading.

Despre autor:
Matei Vişniec s-a remarcat în anii ’80 ca poet, apoi ca dramaturg ale cărui piese, cu largă circulaţie în mediul literar, sunt interzise pe scenele profesioniste. În 1987 părăseşte România şi se stabileşte în Franţa, unde lucrează pentru Radio France Internationale. Piesele sale în limba franceză apar la Actes Sud-Papier, L’Harmattan, Lansman, Crater, L’Espace d’un instant. Numele său figurează pe afişe teatrale în peste 30 de ţări. În ultimii ani, Matei Vişniec s-a remarcat şi ca romancier. Dintre volumele publicate amintim: Omul-pubelă • Femeia ca un cîmp de luptă (2006), Păianjenul în rană (2007), Groapa din tavan (2007), Sindromul de panică în Oraşul Luminilor (2009, 2012; roman distins cu Premiul revistei Observator cultural), Domnul K. eliberat (2010; volum nominalizat la Premiul Naţional de Proză al Ziarului de Iaşi), La masă cu Marx (2011), Dezordinea preventivă (2011), Cabaretul cuvintelor (2012).
Romanul Negustorul de începuturi de roman a fost distins cu Premiul Naţional de Proză al Ziarului de Iaşi şi Premiul liceenilor pentru cea mai îndrăgită carte apărută în 2013, în cadrul Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere (FILIT Iaşi, 2014), şi a fost nominalizat la Premiile revistei Observator cultural.

Despre carte:
Să nu fiţi uimiţi dacă într-o bună zi librăriile nu vor mai vinde romane, ci computere concepute să scrie romane, în funcţie de fantasmele dumneavoastră secrete. Absolut nimeni nu va mai fi interesat de cărţile altuia, ne vom citi propriile noastre romane, coman-date dispozitivelor personale de scris autoficţiune. Toţi vom fi scriitori. Talentul nu va mai fi un privilegiu. Iar cei mai vanitoşi sau mai frustraţi dintre noi vor încerca, poate, să angajeze şi cîte o fiinţă umană căreia să-i ceară să citească romanele scrise în numele nostru de către softuri sofisticate. Aceşti „cititori de profesie” – ei înşişi scriitori, la rîndul lor – vor fi atît de rari, încît vor cere să fie plătiţi foarte scump, iar uneori, chiar cu preţul vieţii.

Romanele câştigătoare ale Premiului literar „Augustin Frăţilă”, acordat de compania Philip Morris Trading sunt:
„Cronicile genocidului”, de Radu Aldulescu - romanul anului 2012
„Matei Brunul”, de Lucian Dan Teodorovici - romanul anului 2011
Parteneri media: Digi 24, Agerpres, Evenimentul zilei, Radio România Cultural, Observator Cultural, HotNews.ro, RFI România, Sapte Seri, bookblog.ro, Agenţia de carte, BookMag.ro, LiterNet.ro, Getica OOH.

despre o carieră diplomatică şi românistică

(la Club A, miercuri 17 aprilie 2013)

Istoricul american Ernest H. Latham, Jr., diplomat şi profesor, bun cunoscător al României – şi vorbitor de română! – vine la Cafeneaua critică pentru o discuţie al cărei pretext este apariţia recentă a culegerii sale de articole şi eseuri Timeless and Transitory. 20th Century Relations between Romania and the English-Speaking World (în limba engleză, la Editura bucureşteană Vremea). Ernest H. Latham, Jr. a trăit în anumite perioade î ;n România, mai întîi ca ataşat cultural al Ambasadei americane, în anii 1983-1987, cînd a şi obţinut, la finele intervalului, un doctorat la Universitatea din Bucureşti, apoi ca profesor la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj, în anii 2000-2002. Pasionat de istoria şi cultura ţării noastre, a lucrat şi ca expert pe teme româneşti, a scris articole şi studii, a colaborat la enciclopedii, a îngrijit şi prefaţat ediţii legate într-un fel sau altul de România. La Cafeneaua critică, Ernest H. Latham, Jr. va vorbi despre cariera sa şi despre cum vede trecutul, prezentul şi viitorul ţării sale favorite (din afara Statelor Unite ale Americii, bineînţeles!).

Amfitrion: Ion Bogdan Lefter.

Cafeneaua critică este un proiect de dezbateri culturale pe teme de actualitate. Prima serie s-a desfăşurat în anii 1990, la Cafeneaua Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti. De la reluarea sa în noiembrie 2008, Cafeneaua critică a fost găzduită de cluburile bucureştene The Silver Church, Club A şi Club Control. De la debutul „stagiunii” 2011-2012, Cafeneaua critică a revenit la Club A*.

Cafeneaua critică

Miercuri 17 aprilie 2013, orele 19.00-21.30

Club A

Bucureşti, Str. Blănari Nr. 14 (între Universitate şi Piaţa Unirii, vizavi de Sfîntul Gheorghe)

www.cluba.ro

Vă aşteptăm cu drag!