Cristian Bădiliţă

În cadrul programului Conferinţele Teatrului Naţional, sfârşitul de stagiune la TNB vă prilejuieşte întâlnirea cu trei personalităţi ale vieţii culturale, într-o incitantă înlănţuire de evenimente.
Vreme de trei duminici, două din luna mai şi ultima - la început de iunie, cu începere de la ora 11.00, sunteţi aşteptaţi în sălile Teatrului Naţional din Bucureşti la trei expuneri de mare interes, după cum urmează:

Duminică, 14 mai 2017, ora 11.00, la Sala Pictura a TNB, artistul de talie internaţională Gigi Căciuleanu va susține conferința L`Om Gigi: Linii_Trasee_Semne_Sensuri. Va fi prima expunere pe teme coregrafice din cadrul acestui program care se derulează, stagiune de stagiune, din 2006, în lumina unei frumoase tradiţii. Conferinţele Teatrului Naţional au fost iniţiate cu aproape opt decenii în urmă de Ion Marin Sadoveanu.
“Liniile pot fi trasate, crede artistul coregraf, pe hârtie, pe un ecran, pe o tablă de școală, adică pe orice suprafață plană transformându-se astfel în litere, în cuvinte sau desene. Dar pot fi trasate și în cele patru dimensiuni, ale continuumului spațiu-timp. Devenind atunci dinamică și vitalitate.
Pașii noștri desenează Trasee pe podele și străzi; roțile le desenează pe planurile zbuciumate ale geografiei. Avioanele lasă urme tridimensionale pe cer.
Toate acestea reprezintă Semne vizibile și descifrabile pentru cine posedă cheia necesară ca să o facă. Devenind niște ustensile ale comunicării între ființe observatoare și gânditoare.
Iar pentru cei care doresc, îi oferă și Sensuri (mai mult sau mai puțin ascunse!), lectura cărora depinde de pregătirea celui care dorește să sape și să găsească... Metafore.
Dansul este, pe lângă atâtea altele, și linie, și traseu, și semn, și sens. Toate acestea legând între ele niște puncte / clipe.
Dacă ar fi să dau o definiție conceptului de Coregrafie, atunci aș numi-o: drumul cel mai frumos și interesant dintre două puncte imaginate. Așa se face că Poezia se privește în oglinzile Dansului” consideră Gigi Căciuleanu, dansator, coregraf, profesor.

Următoarea duminică, 21 mai 2017, la Sala Mică a TNB, de la ora 11.00, domnul Ștefan Cazimir va susține conferința cu tema Scurtă istorie a Partidului Liber-Schimbist.
„Istoria Partidului Liber-Schimbist, dezvăluie conferenţiarul – distins om al catedrei, om al scrisului dar şi om al cetății – este o amplă notă de subsol la o replică a Scrisorii pierdute. Destinul operei lui Caragiale, la peste un secol de la plămădirea ei, înregistrează astfel un avatar unic, pe care nicio altă operă nu l-a trăit până astăzi și e improbabil că-l va trăi în viitor. Locul Partidului Liber-Schimbist în istoria postdecembristă este fixat definitiv, originalitatea genezei și a manifestărilor sale având darul de a-l face inconfundabil. Nenumărate înjghebări politice vor cădea în cenușa uitării, după ce vor fi umplut cu tumultul lor o vreme, iar Partidul Liber-Schimbist va continua să intrige, să amuze, să contrarieze și să pună pe gânduri, asemenea patronului său spiritual, care l-a împins din ficțiune în realitate”.
Doctor în filologie (1967), Profesor emerit (2011), Ștefan Cazimir a intrat în viața politică în 1990, ca președinte fondator al Partidului Liber-Schimbist.

Duminică, 4 iunie 2017, de la ora 11.00, la Sala Atelier, domnul Cristian Bădiliță va susține ultima conferință a stagiunii la TNB, cu tema Ochelarii lui Mircea Eliade. Pagini salvate din Jurnalul marelui savant.
Cu prilejul împlinirii a 110 ani de la naşterea lui Mircea Eliade (1907-1986), Cristian Bădiliţă, cunoscut istoric al creştinismului timpuriu, poet şi eseist, va depăna povestea salvării unui fragment important din Jurnalul celebrului scriitor-savant. Totul a plecat de la un telefon primit, acum peste douăzeci de ani, de la Paul Barbăneagră, regizorul care ne-a lăsat singurul film-mărturie cu şi despre Mircea Eliade. Paginile salvate au fost recent publicate la Editura Tracus Arte din Bucureşti, însoţite de o Introducere şi peste trei sute de note explicative. Povestea va fi însoţită de imagini şi de lecturi din Jurnalul salvat.

Pentru mai multe informaţii legate de bilete:
021.314.71.71 (Agenţia de bilete)

Duminică 4 decembrie 2016, de la ora 11.00,
la
Sala MICĂ,
în cadrul programului
CONFERINŢELE TEATRULUI NAŢIONAL

Cristian Bădiliţă

prezintă
conferinţa
Procesul lui Baudelaire şi cele 13 poeme inculpate

Curând se împlinesc 160 de ani de la apariţia Florilor Răului, volum ce marchează o dată fundamentală în istoria poeziei, precum şi 150 de la moartea lui Charles Baudelaire. La nici o lună de la publicarea sa, pe 25 iunie 1857, volumul Florile Răului a fost acuzat de „ultragiu la morala publică şi religioasă”. Procesul s-a soldat cu o dublă condamnare, a poetului şi a celor doi editori. Șase poeme au fost interzise până în 1949, când verdictul din 1857 a fost anulat. Cu această ocazie, Cristian Bădiliţă, autorul unei cărţi în curs de apariţie despre Procesul lui Baudelaire, propune o conferinţă în care, pe lângă reconstituirea procesului, va prezenta, într-o nouă traducere, exactă, cele 13 poeme inculpate însoţite de comentarii teologico-literare şi de imagini.

Despre Cristian Bădiliţă. Născut în 1968. Istoric al creştinismului timpuriu, poet, eseist. Predă un curs despre tradiţia patristică la Institutul de studii ecumenice San Bernardino din Veneţia. Doctor al Universităţii Paris IV-Sorbona cu teza Métamorphoses de l’Antichrist chez les Pères de l’Eglise (Paris, 2005, premiul Salomon Reinach al Asociaţiei Eleniştilor din Franţa; trad. românească, Nemira, 2015). Fellow al Institutului de Studii Religioase din Trento; al Şcolii Normale Superioare din Pisa; al WIKO, Berlin. A coordonat traducerea comentată a Septuagintei în cadrul New Europe College (Polirom, 2002-2011). Realizează o traducere comentată a Noului Testament (Editura Vremea, Bucureşti).
Dintre publicaţii: Sacru şi melancolie; Călugărul şi moartea; Manual de anticristologie; Duminica lui Arcimboldo; Tentaţia mizantropiei. Stromate; Platonopolis sau Împăcarea cu filozofia; Regele cu o harfă în mâini; Nodul gordian; Apocalips de buzunar; Singurătatea păsării migratoare; Glafire. Nouă studii biblice şi patristice; Dumnezeu de la Mancha doarme cu tâmpla crăpată pe umărul meu; Godul nordian. Însemnări din clandestinitate; Jean Cassien entre l’Orient et l’Occident (avec Attila Jakab); Les Pères de l’Église dans le monde d’aujourd’hui (avec Charles Kannengiesser); Patristique et oecuménisme. Thèmes, contextes, personnages; Fructele Absenţei. Surâsuri şi exorcizări; Îngerul de pe autostradă şi alte romane ale unchiului Serenus.
Traduceri comentate din greacă şi latină: Evanghelii apocrife; Evagrie Ponticul, Tratatul practic. Gnosticul; Patericul; Trei romane mistice ale Antichităţii.

Pentru mai multe informaţii legate de bilete:
021. 314. 71. 71 (Agenţia de bilete)

Săptămâna aceasta, editura Vremea vă invită la două lansări de carte:

Iubitorii de povestioare din Bucureşti sunt invitaţi joi, 8 mai, la ora 19, la Libraria Humanitas Cişmigiu, la o readucere în conştiinţa publică a MĂTUŞILOR FABULOASE şi a altor istorioare bucureştene.
La acest eveniment au fost invitaţi Ruxanda Beldiman, doctor în arte vizuale, Adrian-Silvan Ionescu, directorul Institutului de Istoria Artei, şi Silvia Colfescu.

Iubitorii versurilor şi eseurilor lui Cristian Bădiliţă sunt invitaţi la o dublă lansare de carte: CU PRAŞTIA DUPĂ ÎNGERI (eseuri) şi BALADE, OFURI ŞI ROMANŢE (poeme).
Evenimentul va avea loc vineri, 9 mai, ora 17, la Librăria Sadoveanu din Bucureşti (Bdul Magheru, 6-8), în prezenţa autorului şi a Silviei Colfescu.
Va citi/recita din ambele volume minunata actriţă Monica Davidescu, de la Teatrul Naţional Bucureşti, iar maestrul Cornel Tudose va interpreta câteva piese de pe viitorul său album (între care şi "Romanţa contelui maidanez").

Vă aşteptăm!

Poeme pentru păsări şi extratereştri de Cristian Bădiliţă

Biblioteca Naţională a României, B-dul Unirii nr. 22

10 septembrie 2013, ora 18.00

Marţi, 10 septembrie 2013, de la ora 18.00, la Biblioteca Naţională a României (Parter – spaţiile expoziţionale Buzunarul UNU şi Buzunarul DOI; intrarea dinspre B-dul Mircea Vodă) va avea loc vernisajul expoziţiei Poeme pentru păsări şi extratereştri, care poartă semnătura lui Cristian Bădiliţă.

Cunoscut patrolog şi exeget biblic, doctor al Universităţii Paris IV-Sorbonne, cu o teză despre Metamorfozele Anticristului la Părinţii Bisericii (apărută la Beauchesne Éditeur în anul 2005, lucrarea a primit premiul Solomon Reinach al Asociaţiei Eleniştilor din Franţa), autor a peste patruzeci de volume de studii, eseuri şi poeme, coordonator al fundamentalei traduceri a Septuagintei şi, în prezent, al traducerii ştiinţifice – însoţite de ample comentarii – a Noului Testament, Cristian Bădiliţă „aduce vederii noastre” o expoziţie de poeme-desemne la care au fost convocate 70 planşe, 14 postere şi 7 tricouri „vorbitoare”.

Vor vernisa expoziţia: conf. dr. Elena Tîrziman, director general al Bibliotecii Naţionale a României, criticul literar Alex Ştefănescu, dna Silvia Colfescu, director editura Vremea, dr. Octavian Mihail Sachelarie – director al Bibliotecii Judeţene „Dinicu Golescu” din Piteşti şi, bineînţeles, Cristian Bădiliţă.

În contiguitate cu teologia, arta plastică, dar şi cu stricta banalitate, după cum autorul însuşi o caracterizează, poezia expandată propusă de Cristian Bădiliţă te duce cu gândul atât la sintezele plastice din tradiţia cărturăresc-mânăstirească (occidentală şi orientală), cât şi la ideea de text-instalaţie şi text-reţea (pentru amatorii de teoria comunicării şi de analiză de conţinut), trecând razant pe lângă caligramele lui Apollinaire.

Expoziţia va fi deschisă în perioada 10 septembrie – 1 noiembrie 2013, în spaţiile expoziţionale Buzunarul UNU şi Buzunarul DOI de la Parter (intrarea dinspre B-dul Mircea Vodă) şi va putea fi vizitată de luni până vineri, între orele 08.00-18.00.

La vernisaj va exista un stand al editurii Vremea, de unde vor putea fi cumpărate cărţile lui Cristian Bădiliţă.

Lucrările au fost expuse anterior la Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” din Piteşti (5-15 iunie 2013) şi la Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu (4 iulie-4 august 2013).

Cristian Bădiliţă: „«Cărţile, tăcute săbii», scria undeva Vintilă Horia. Eu aş întreba: «De ce nu vorbitoare scuturi»? «Scutul – scrie heraldistul Constantin Ittu – care iniţial a avut doar un caracter defensiv, a devenit mai târziu un mijloc de a face cunoscute faptele de arme (ale sale sau ale familiei) de care posesorul său putea fi mândru. Scutul a devenit astfel o pagină de istorie, un fel de brevet pe care titularul îl purta mereu cu el». Cum să nu urci imediat cu gândul la scutul lui Ahile – un fel de Microcosm Dinamic, care-l transformă pe erou într-un Mare Iniţiat? Într-o lume atât de anarhică, dominată de INDIFERENȚA unuia faţă de celălalt (inclusiv aglomeraţiile de pe internet atestă acest fapt; cel mai adesea, intrăm «în contact» nu pentru a comunica, ci pentru a ne exhiba), într-o asemenea lume aşadar, cărţile au devenit săbii mute şi boante. Ba nu, mai degrabă, morminte făr-de nume şi făr-de glas.

Poate şi de aceea am simţit nevoia să VIZUALIZEZ poemele mele, să le transform în planşe pe care să le EXPUN. Nu din exhibiţionism, ci din impulsul de a protesta împotriva amneziei, a surzeniei vuitoare, a morţii poeziei. Căci poezia, alături de sacru, este cea care ne defineşte ca fiinţe umane. Poezia trebuie să fie scoasă din cărţile-morminte, să fie urcată pe pereţi, căţărată în copaci. Să devină scut, semn heraldic. Dacă nu pentru a ne apăra în luptă, atunci măcar pentru a păstra memoria esenţială, transpersonală, divină a speciei”.