Libraria Humanitas Cişmigiu

Revista de artele spectacolului Scena.ro începe anul cu o serie de noutăți atât online, cât și în ediția în print, pe care o veți găsi de acum înainte și în rețeaua de librării Humanitas din București și din țară. Lansarea numărului 43 (1)/2019 va avea loc vineri, 12 aprilie 2019, de la ora 18:00, la Humanitas Cișmigiu, invitații serii fiind dramaturga Mihaela Michailov, Călin Mocanu, directorul Teatrului Țăndărică, Cristina Modreanu, redactoarea-șefă a revistei, și tinerii actori Eliza Păuna, Denis Hanganu și Tiberiu Enache, care apar pe coperta acestui număr.

În ediția din print, Scena.ro marchează împlinirea a 30 de ani de la Revoluția din 1989 cu noua rubrică După 30 de ani. Urmașii lui Caragiale sau cui îi pasă de dramaturgia românească?, în cadrul căreia unii dintre cei mai cunoscuți dramaturgi români – fie că locuiesc în țară sau în străinătate - vor discuta despre condiția acestei profesii în România de azi.

Tot începând cu acest număr, focusul va fi pus pe noile generații de artiști din teatru; se va chestiona status quo-ul care adesea întârzie sau chiar împiedică afirmarea lor: .”..felul în care sunt astăzi așezate lucrurile în această lume a teatrului românesc sufocă talente reale, le împiedică să-și atingă potențialul, încurajează un individualism sălbatic, forțându-i pe tinerii care ies din școlile de teatru să-și asume pe cont propriu o luptă inegală”, scrie Cristina Modreanu în editorialul primului număr.

Pentru fiecare copertă a revistei din acest an redacția revistei Scena.ro va selecta unii dintre cei mai talentați tineri actori de azi, în speranța că va contribui la recunoașterea lor de către un public mai larg. Coperțile din seria Actorii de astăzi sunt realizate în urma unor ședințe foto speciale, generos găzduite de către un teatru de stat.

Așa cum ne reamintea o amplă dezbatere desfășurată recent pe rețelele de socializare, provocată de absența în acest an a nominalizărilor pentru regizoare la Premiile UNITER, femeile sunt în continuare cele mai afectate de actualul status-quo, prin urmare acest număr aduce în discuție, prin articolele semnate de Cristina Modreanu și Mihaela Michailov, condiția (încă) marginală a artistelor pe scena teatrală de la noi.

Și în acest an continuă seria Dosarelor speciale, în primul număr din acest an atenția fiind îndreptată înspre teatrul de animație, prin Dosarul SALT la Țăndărică, dedicat noului festival organizat de acest teatru. Dosarul este coordonat de Ioana Gonțea și apare cu sprijinul Teatrului Țăndărică.

Exclusiv on-line veți putea citi pe www.revistascena.ro noua rubrică Atitudini în teatrul românesc în cadrul căreia regizoarea Leta Popescu îi provoacă pe colegii ei de scenă să discute despre dimensiunea etică a profesiei lor. Primii doi invitați ai rubricii, care a fost lansată pe 27 martie, de Ziua Mondială a Teatrului, sunt dramaturgul Peca Ștefan și managerul cultural al teatrului independent ZUG.zone din Cluj, Levente Imecs-Magdó.

Leta Popescu explică: ”Rubrica Atitudini în teatrul românesc vine din dorința de a înțelege mai bine peisajul nostru teatral de astăzi. Fără să mă opun unui mod de gândire care nu îmi seamănă și fără să impun eu un mod de gândire ca pe un adevăr unic, creez acest spațiu de dialog. Se poate răspunde, se poate contra-argumenta, se poate completa orice opinie apărută (cei interesați pot trimite textele lor pe adresa scena.ro@gmail.com). Cum funcționează această rubrica? Propun o temă de dezbatere și invit practicieni ai scenei teatrale să ia o poziție pe acea temă.”

***
Revista de artele spectacolului Scena.ro este editată de Asociația Română pentru Promovarea Artelor Spectacolului (ARPAS). Numărul 43 a apărut cu sprijinul Teatrului Țăndărică și al abonaților noștri, cărora le mulțumim pe această cale!

Parteneri cărora vrem să le mulțumim pentru că ne-au sprijinit de-a lungul timpului:
British Council, Institutul Polonez, Ambasada Regală a Norvegiei, ProHelvetia, Goethe Institut, Ambasada Statelor Unite ale Americii, Institutul Francez din București, ARCUB-centrul cultural al municipiului București, Centrul Național al Dansului, JTI, Administrația Fondului Cultural Național și Ministerul Culturii și Indentității Naționale.

Asociația Ephemair lansează albumul monografic dedicat artistului Gheorghe Rasovszky, publicat în noiembrie 2017 și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Evenimentul va avea loc vineri 19 ianuarie 2018, ora 19:00, la librăria Humanitas de la Cișmigiu din Bd. Regina Elisabeta, nr. 38.
Albumul monografic prezintă, în cele 352 de pagini color, o selecție extinsă a operei artistului din perioada 1970-2017, cu texte semnate de Călin Dan, Dan Stanciu, Sebastian Reichmann, Alex. Leo Șerban, Gheorghe Rasovszky și Simona Vilău. Albumul monografic este lansat în paralel cu expoziția aNORMAL, deschisă la Muzeul Național de Artă Contemporană București în perioada 23.11.2017 – 1.04.2018.
În cadrul lansării, vor vorbi Călin Dan, directorul Muzeului Național de Artă Contemporană (MNAC), Suzana Dan, președintele Asociației Ephemair și Gheorghe Rasovszky, artistul căruia îi este dedicată publicația. Discuția va fi moderată de Simona Vilău, curatoare și editoare a albumului monografic.

Opera lui Gheorghe Rasovszky (născut în 1952) este compusă din desen, colaj, lucrări în tehnică mixtă, pictură, fotografie, lucrări video şi instalaţie. Cunoscut mai ales ca parte a Generației ’80, inclus în articolele şi studiile despre perioadă de către criticii de artă Mihai Ispir, Adrian Guță sau Magda Cârneci, promovat în decadele ‘90 și 2000 de curatoarea Ruxandra Balaci, Gheorghe Rasovszky are o personalitate singulară, neîncadrabilă într-un stil sau într-o mișcare artistică. Prieten și colaborator al lui Gellu Naum și al unor artişti şi poeţi contemporani importanţi, ca Dan Stanciu, Sebastian Reichmann, Iulian Mereuță, Vlad Iacob, Rasovszky și-a săpat propriul tunel într-un munte greu de spart, cu spiritul său acid și sensibil, dificil de situat din punct de vedere geografic și geopolitic.

Asociația Ephemair inițiază și produce proiecte culturale și structuri de promovare a culturii contemporane din România atât pentru publicul local, cât și pentru scena internațională. Susținerea scenei locale artistice, a fenomenului culturii contemporane și a tinerilor artiști emergenți români din partea acestei asociații a dus la dezvoltarea, în ultimii ani, a unei structuri compuse din trei proiecte anuale: Noaptea Albă a Galeriilor, Weekend-ul Galeriilor și ART on DISPLAY. În anul 2017, Asociația Ephemair a primit premiul AFCN pentru promovarea culturii române în lume pentru ediția aniversară din 2016 a Nopții Albe a Galeriilor.
www.ephemair.ro

Un proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

link eveniment facebook: www.facebook.com/events/2189490231068495/

Radio România Cultural vă invită la cea de-a patra ediţie din 2015 a Cafenelei de ştiinţă.

Luni, 4 mai 2015, la Libraria Humanitas de la Cișmigiu, între 19.00 – 21.00, în direct pe Radio România Cultural, 101,3 fm şi on line, audio și video, pe www.radioromaniacultural.ro
"Încă de la începutul războiului naţional (primul război mondial) si de-a lungul întregii sale durate (1916-1918), laboratorul nostru a avut ca sarcină de a produce toate vaccinurile si serurile necesare armatei ( ...), cât si populaţiei din Moldova, unde laboratorul nostru a fost evacuat. In aceste împrejurări si în ciuda dificultăţilor tehnice, am reuşit să facem fată necesităţilor colosale ale războiului, fără a fi obligaţi să apelăm la un ajutor venit din străinătate. Când s-a instaurat pacea, noi am continuat să producem aceeaşi cantitate de vaccinuri si seruri, deoarece cererea crescuse prin mărirea teritoriului României si populaţiei sale si prin generalizarea practicii de vaccinare si serotipie.
In ziua de azi, nevoile au crescut atât de mult încât mijloacele de care dispunem au devenit total insuficiente. Ne aflăm deci în imposibilitatea materială absolută ca pe viitor să ne putem realiza sarcina … Acestea sunt motivele pentru care ne gândim că este imperativ necesar să găsim o rezolvare a situaţiei în care ne aflăm, în scopul de a putea face fată nevoilor actuale ale României.”

Așa scria, într-un raport de la începutul anului 1921, Profesorul Ion Cantacuzino, cel care înființa institutul care avea să-i poarte numele, institut care, oficial, se năștea tot în 1921.

Poate că istoria se repetă și, deși nu suntem în război, ne găsim, iar, in situația în care ”este imperativ necesar să găsim o rezolvare a situaţiei” în care, din varii și amestecate motive, se află iar institutul, amenințat astăzi chiar cu dispariția.

De ce acest lucru nu trebuie să se întâmple veți afla la cea de-a patra ediție din acest an a Cafenelei de știință, transmisă în direct, audio dar și video, pe www.radioromaniacultural.ro, luni, 4 mai a.c., de la Libraria Humanitas de la Cișmigiu.
Iar argumentele științifice, ca fiind cele mai solide și de necontestat, vi le vor oferi chiar ei, cercetătorii acestui institut: prof.dr. Marian NEGUȚ, membru al Academiei de Științe medicale din România, conf.dr. Irina CODIȚĂ, Universitatea de Medicină si Farmacie Carol Davila și șef al Departament de Microbiologie de Sănătate Publică din cadrul institutului, dr. Adrian ONU, directorul institutului, drd. Cătălin ȚUCUREANU, Laboratorul Imunitate Antiinfectioasa din Departamentul Cercetare, Dezvoltare, Inovare.
Alături de aceștia - un prieten și un valoros om de știință, prof. Constanin Ionescu-TÎRGOVIȘTE, membru corespondent al Academiei Române.
Trei generații, așadar, de cercetători, al căror numitor comun este valoarea științifică.

Realizator și moderator  Corina Negrea
Partener: Librăria Humanitas de la Cișmigiu

”Nimic din ceea ce poate face un calculator nu se compară cu o carte. Nu poţi pune cu adevărat o carte pe Internet. (...) Calculatorul îţi poate oferi cel mult un manuscris. Oamenii nu vor să citească manuscrise. Ei vor cărţi. Cărţile au un miros aparte. Arată bine. Le poţi strânge în braţe. Le poţi lua în buzunar.” - Ray Bradbury

Pornind de la aceste idei, Radio Romania Cultural vă invită la cea de-a treia ediţie din 2015 a Cafenelei de ştiinţă cu tema “Cărţile care deschid lumea”

Luni, 6 aprilie 2015, la Libraria Humanitas de la Cișmigiu, între 19.00 – 21.00, în direct pe Radio România Cultural, 101,3 fm şi on line, audio și video, pe  www.radioromaniacultural.ro

Cât de departe suntem de ceea ce spunea , cu nici 10 ani in urmă, Ray Bradbury, unul dintre cei mai cunoscuti și prolifici scriitori de literatură Scince fiction, cel care, în scrierile sale , a anticipat, printre altele, apariția televizoarelor cu ecrane plate dar și a realității virtuale?

Am putea spune, metaforic vorbind: la un click distanță! și n-am greși - dar ”click-ul distanță” înseamnă, de fapt, o revoluție!

Pentru că astăzi vorbim nu numai despre cărți digitale ci, de fapt, despre ”tipărituri” digitale, acceptând, de dragul metaforei, contradicția termenilor; vorbim despre clase și ”școli virtuale”, despre biblioteci ”clasice” și ”biblioteci virtuale”. Vorbim, de fapt, despre (re)surse deschise - deschise cît Internetul de deschise, adică globale, mondiale.

Suntem , însă, pregătiți, pentru această revoluție digitală? Care sunt provocările dar și limitele impuse de revoluția digitală, tehnice, legale, educaționale? Și unde este România în curentul țărilor care acceptă și folosesc resursele deschise?

Vom încerca să aflăm în ediția din 6 aprilie a Cafenelei de știință.

In direct, de la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, on air și on line, audio și video pe www.radioromaniacultural.ro, între 19.00 și 21.00.

Invitați: Andra Bucur, jurist și cercetătoare în științe juridice, Anca Velicu, cercetator, Institutul de sociologie, Academia Română, Nicoleta Fotiade, Co-fondatoare și președinta Mediawise Society,

Nicolaie Constantinescu, arhitect informațional pentru comunitatea specialiștilor din științele informării, Kosson, Bogdan Manolea, Director executiv Asociația pentru Tehnologie și Internet

(ApTI).

Săptămâna aceasta, editura Vremea vă invită la două lansări de carte:

Iubitorii de povestioare din Bucureşti sunt invitaţi joi, 8 mai, la ora 19, la Libraria Humanitas Cişmigiu, la o readucere în conştiinţa publică a MĂTUŞILOR FABULOASE şi a altor istorioare bucureştene.
La acest eveniment au fost invitaţi Ruxanda Beldiman, doctor în arte vizuale, Adrian-Silvan Ionescu, directorul Institutului de Istoria Artei, şi Silvia Colfescu.

Iubitorii versurilor şi eseurilor lui Cristian Bădiliţă sunt invitaţi la o dublă lansare de carte: CU PRAŞTIA DUPĂ ÎNGERI (eseuri) şi BALADE, OFURI ŞI ROMANŢE (poeme).
Evenimentul va avea loc vineri, 9 mai, ora 17, la Librăria Sadoveanu din Bucureşti (Bdul Magheru, 6-8), în prezenţa autorului şi a Silviei Colfescu.
Va citi/recita din ambele volume minunata actriţă Monica Davidescu, de la Teatrul Naţional Bucureşti, iar maestrul Cornel Tudose va interpreta câteva piese de pe viitorul său album (între care şi "Romanţa contelui maidanez").

Vă aşteptăm!