Radio România Cultural

Radio România Cultural lansează a doua ediție a mesajului Rugă pentru pace, în cadrul Campaniei Viața într-o valiză, la un an de la invazia Rusiei în Ucraina, un război care a destabilizat o lume întreagă.

Mesajul este citit tot de poeta Ana Blandiana, un simbol al libertății românești, scriitoarea care a transmis, în urmă cu un an, primul îndemn de pace printr-un scurt fragment din prefața cărții Ultimii martori de Svetlana Aleksievici, scriitoare născută în Ucraina și câștigătoare a premiului Nobel pentru Literatură.

La un an de la declanșarea războiului, zeci de instituții de cultură din România vor difuza, simultan cu posturile Radio România, sâmbătă, 25 februarie, la ora 19:00, un fragment citit de Ana Blandiana din romanul Internat, semnat de autorul ucrainean Serhii Jadan.
“Într-o zi, după ce te-ai trezit din somn, vezi că afară arde ceva. Tu n-ai aprins acel foc. Dar și tu ești nevoit să-l stingi”
Internat este un roman al formării ce se desfășoară pe fundalul războiului și pune accent pe consecințele acestuia. Este considerată una dintre cele mai impresionante cărți despre războiul din Donbas.
Serhii Jadan s-a născut în 1974, la Starobilsk și a absolvit Facultatea de Filologie a Universității Harkiv. Printre cele mai cunoscute opere ale sale se numără Generalul Iuda (1995), Balade de război și reconstrucție (2001), Anarchy in the UKR (2005), Internat (2017) și Jazz în Donbas (2017). Versurile sale sunt cântate de cele mai cunoscute formații rock din Ucraina.

Serhii Jadan a primit celebrul Premiu al Păcii, acordat de Uniunea Editorilor și Librarilor din Germania, distincție care este decernată din 1950 și care a mai fost primită de Vaclav Havel, Mario Vargas Llosa, Amos Oz, Hermann Hesse, Svetlana Aleksievici, Orhan Pamuk și mulți alții.
În 2022, Serhii Jadan a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură de către Academia Poloneză și a obținut și Premiul pentru Libertate al Fundației Frank Schirrmacher.

Cunoscutul scriitor ucrainean se află de la începutul războiului în orașul natal, Harkiv, unde sprijină ca voluntar armata ucraineană.

Prin mesajul Rugă pentru pace, parte a campaniei Viața într-o valiză, Radio România Cultural face un apel la solidaritate, empatie și compasiune față de tragedia războiului din Ucraina, care continuă după un an de la invazia rusă.

Pentru mai multe detalii accesați www.radioromaniacultural.ro.

.

Cateva dintre podcasturile de succes ale unor autori independenți, vara aceasta, la Radio România Cultural

Unul dintre cele mai ascultate podcasturi din România, Mind Architect, deschide seria înregistrărilor online ale producătorilor independenți pe care Radio România Cultural le va difuza în această vară, în fiecare zi de luni pana vineri, de la ora 16:00. Astfel, începând de luni, 21 iunie, timp de 5 zile, Radio România Cultural va difuza episoadele populare din seria Mind Architect, respectiv cele referitoare la instinct, importanța somnului, fericire, traume și stimă de sine.
Din dorința de a veni în sprijinul producătorilor independenți care pun la dispoziția publicului produse online de calitate, Radio România Cultural a decis să difuzeze, în această vară, o selecție din douăsprezece dintre cele mai bune podcasturi de pe piața românească.
Tematica aleasă este una diversă, de la știință, la educație financiară, de la psihologie la relația cu propriul corp. Sau povești despre cum vorbim cu proprii copii, povești din tribune, începutul migrației românești în America, interviuri despre plăcerea de a scrie, sau interviuri cu oameni care ne învață cum să facem bine. 
Publicul Radio România Cultural va avea șansa să asculte în fiecare zi, de la ora 16:00, episoade ale podcasturilor Mind Architect, Știința Club, Banii Vorbesc, Mame, Satul Mădălinei, Reconectat, Americanii, Zest, Cel Mai Frumos Joc, Săptămâna Psi, Cronicari Digitali și Zi de bine.
"Cred că această mutare a sensului, din online în , va fi câștigătoare atât pentru noi, cât și pentru partenerii noștri. Dacă publicul Radio România Cultural va avea parte de un conținut de o calitate remarcabilă, producătorii independenți vor avea câștigul lor, respectiv acela de a-și duce conținutul acolo unde oamenii preferă FM-ul,"declară managerul Radio România Cultural, Radu Croitoru.
Radio România Cultural lansează luni, 21 iunie, o grilă adaptată de vară care va conține, pe lângă podcasturi, programe de documentare, musical, teatru radiofonic și multe alte produse noi, adaptate vacanței publicului din România.
Radio România Cultural este singurul post național în FM dedicat culturii. www.radioromaniacultural.ro.

Radio România Cultural lansează, începând cu 30 septembrie, în anul în care românii sărbătoresc 30 de ani de libertate, două ample proiecte editoriale care se constituie într-o adevărată istorie sonoră a celor 50 de ani de comunism. Aceasta se concretizează în pagini de memorialistică, dându-le glas unii dintre cei mai importanți actori ai scenei românești, dublate de mărturii sonore venite parcă direct din iadul comunist, mărturii cu vocile celor ce au pătimit în închisori.
A fost odată comunism este o rememorare, prin intermediul paginilor de memorialistică, selectate de istoricul Georgeta Filitti, coordonatoarea științifică a proiectului, a celor mai importanţi ani ai comunismului românesc, completate de explicații concrete ale istoricilor care au studiat această perioadă.

Victor Rebengiuc, Mariana Mihuț, Oana Pellea, Maia Morgenstern, Marian Râlea, Alexandra Halic și alți importanți actori ai scenei românești dau glas acestor pagini obținând, astfel, un proiect audio care reflectă cele mai importante etape ale perioadei comuniste din România, structurate în capitole precum: Naționalizarea, Securitatea, Deportările, Canalul, Colectivizarea, Eliminarea proprietății private, Închisorile de femei și de bărbați, Avorturile, Casele de copii etc.
În perioada 30 septembrie - 15 decembrie, puteți asculta aceste pagini sonore în emisiunile Espresso și GPS Cultural, proiectul concretizându-se editorial și într-un audio-book care va apărea în curând la Editura Casa Radio, iar campania se va încheia la finalul anului, cu podcast-uri într-o secțiune pe site-ul www.radioromaniacultural.ro.
Paginile de istorie vor fi dublate, în aceeași perioadă, de mărturii venite parcă în direct din iadul comunist, mărturiile celor care au pătimit în cumplitele închisori. Acestea se regăsesc în înregistrările făcute de colega noastră, Anca Mateescu, care sunt documente sonore unice pe piața media din România, păstrate în Fonoteca de Aur a radioului public.
Sub genericul Amintiri din temnițele comuniste, se vor auzi, zilnic, voci ale unor personalități precum: Valeriu Anania, Bartolomeu Anania, Adrian Marino, Arșavir Acterian, Teohar Mihadaș, Alexandru Paleologu, Gabriel Țepelea, Lena Constante, Dumitru Stăniloaie, părintele Gheorghe Calciu Dumitreasa şi mulți alții.

“Să nu ne răzbunați!’, a fost îndemnul pe care Mircea Vulcănescu l-a lăsat atunci când a trecut la cele veşnice, la 28 octombrie 1952, în închisoarea de la Aiud.

Nouă ne rămâne, așadar, datoria aducerii aminte... pe frecvențele Radio România Cultural!
Postul Radio România Cultural este singurul post de radio cu acoperire naţională în FM, care produce programe exclusiv culturale, difuzând producţie originală culturală şi informaţie din toate zonele culturii, la nivel naţional şi internaţional. Detalii pe www.radioromaniacultural.ro.

.

Ediții speciale la 30 de ani de la Revoluția din 1989
De la bancurile despre regim, la literatura de sertar. De la șopârlele din piesele de teatru, la scrisori către Europa Liberă. Oricât de mult a dorit regimul comunist să reducă vocea românilor, aceștia au încercat cu disperare să se facă auziți. La Revoluție, pentru prima dată după 50 de ani, cu toții am strigat la unison: Libertate! Apoi părerile despre viață și societate s-au nuanțat firesc, oamenii au ales un discurs sau altul, iar la 30 de ani de la Revoluție pare că libertatea de exprimare, prin orice mod sau mediu de comunicare, este ca un drog pentru români.

Radio România Cultural continuă să sondeze, sub egida emisiunii Născut în România, sâmbăta și duminica, de la ora 16.00, opiniile unor artiști, scriitori, alți intelectuali și personalități publice, pe diferite teme generate de existența națiunii sub zodia acestor 30 de ani de libertate. Luna aprilie este dedicată libertății de exprimare.
Pe 6 aprilie, Valentin Protopopescu și criticul si istoricul literar Paul Cernat vor analiza lupta puținilor rezistenți anticomuniști din vremea dictaturii și literatura de sertar, inclusiv luările de poziție ale unor refugiați politici la Radio Europa Liberă, Vocea Americii, BBC etc., dar și fenomenele publicistice de după Revoluție, apariția publicațiilor de internet și dispariția celor tradiționale. Pe 7 aprilie, Georgeta Drăghici o are ca invitată pe scriitoarea Magda Cârneci. Preşedintă a Grupului pentru Dialog Social, președintă a PEN România, Magda Cârneci se implică în tot ce ține de apărarea libertății de expresie a jurnaliştilor şi a scriitorilor, convinsă că, deşi e un bun cîştigat în 1989, trebuie permanent susținută şi vegheată mai ales că pe plan mondial există derapaje grave şi încălcări frecvente ale libertății de expresie şi ale drepturilor omului.

Viorel Ilișoi, invitatul Danielei Vasile pe 13 aprilie se descrie ca „ziarist pe stil vechi”. În 1992 devine primul ziarist român postdecembrist condamnat pentru delict de presă, fiind condamnat definitiv la 3 luni de închisoare, cu executare, pentru pamfletul „Saddam Hussein se ascunde la Botoșani”. Faptul este trecut sub tăcere în țară, dar scandalizează presa internațională și aceasta va duce la eliberarea sa după doar 19 zile de închisoare.

La „Născut în România”, Viorel Ilișoi povestește ce înseamnă să fii jurnalist fără a ceda presiunilor externe de conformism. Regizorul Alexandru Darie va fi, pe 14 aprilie, în dialog cu Mariana Ciolan. De curând, a semnat un foarte puternic spectacol de teatru politic, Coriolanus, în care tema libertății este pregnantă. Cariera sa a fost marcată însă la început de lipsa acesteia. Unele dintre spectacolele sale au fost supuse unui drastic regim de cenzură în drumul către marele public. In ce fel a marcat acest climat parcursul său creator? Ulterior, sub auspiciile și deschiderile care au marcat si lumea teatrală postdecembristă, cât de actuale au rămas temele politico-morale?

Pe 20 aprilie, Dana Pitrop l-a invitat pe regizorul Nicolae Oprițescu. A realizat în 1985 filmul "Sezonul Pescărușilor" – o parabolă a sistemului comunist, după un scenariu de Constantin Munteanu, tema centrală fiind furtul intelectual. Filmul a fost interzis de cenzură și a avut premiera abia în 1990. Urmărit de Securitate pentru atitudinea anti-comunistă, dar și pentru că era căsătorit cu o franțuzoaică, Nicolae Oprițescu a emigrat în 1988 în Franța, unde a fost profesor la Universitatea din Nantes. Artistul plastic Christian Paraschiv, invitatul Roxanei Păsculescu pe 21 aprilie, fuge din țară în 1986 și se stabilește la Paris. Principala motivație a exilului pe care artistul Christian Paraschiv și-l asumă este, de la un anumit moment încolo, imposibilitatea exprimării creative. Christian Paraschiv a simțit plecarea din țară, ca absolută necesară și eliberatoare de constrângeri plastice. Și evoluția sa, ulterioară în Franța dovedește astăzi, justețea gestului său de atunci.

La începutul anilor 90, dansul contemporan a fost sectorul artistic care s-a sincronizat cel mai rapid cu timpul său. În acea perioadă a existat un interes foarte mare al publicului pentru dansul contemporan şi un interes mare al scenelor culturale străine față de România. Libertatea de expresie în artă s-a manifestat poate cel mai curajos şi creativ în dansul contemporan. Dansatorul şi coregraful Cosmin Manolescu, invitatul Luanei Pleșea pe 27 aprilie, s-a aflat printre primii cei mai activi în această zonă. De la sfârşitul anilor 90, a luptat pentru promovarea dansului şi în calitate de manager cultural. A organizat mai multe festivaluri internaţionale dedicate dansului (cu mare succes la public), culminând cu Sibiu Dans 2007, creat în cadrul programului Sibiu–Capitală Culturală Europeană.
Istoricul Adrian Cioflâncă este membru al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității și cercetător științific la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” al Academiei Române. A fost membru în Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului din România și expert în Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, contribuind la Rapoartele Finale ale celor două comisii. În Duminica Paștelui ( 28 aprilie) va vorbi cu Anamaria Spătaru despre felul în care regimul comunist a încercat să pună în umbră sau chiar să interzică manifestările religioase, cum erau trăite sărbătorile în condițiile crizei alimentare, care erau diferențele între sat și oraș. Apoi recuperarea libertății de a te manifesta după 1989, rolul bisericii în cei 30 de ani de libertate și sărbătorile de la asumare reală la consumerism.

.

În anul 2019 se împlinesc trei decenii de la evenimentul istoric cunoscut sub denumirea de Revoluția română din decembrie. Am intrat atunci în epoca democrației, a economiei de piață, a libertății.
Radio Romania Cultural își propune ca, sub egida emisiunii Născut în România, sâmbăta și duminica, de la ora 16.00, să sondeze, pe parcursul întregului an, opiniile unor artiști, intelectuali și personalități publice, pe diferite teme generate de existența națiunii sub zodia acestor 30 de ani de libertate.
In luna februarie, echipa, coordonată de Anamaria Spătaru, va discuta cu invitații Radio România Cultural despre libertatea câștigată la Revoluție într-un sens larg, prima dezbatere a seriei fiind realizată de Valentin Protopopescu, pe 2 februarie, când îl va avea ca invitat  pe istoricul Constantin Corneanu, pentru a stabili împreună cu acesta condițiile de posibilitate ale Revoluției române din decembrie. ''A fost sau n-a fost?'' rămâne, și după 30 de ani, o actuală și importantă întrebare. Georgeta Drăghici va vorbi, pe 3 februarie, cu scriitorul Bogdan Ghiu despre ce a însemnat libertatea pentru el, pentru generația din care face parte, cea care în anii optzeci s-a lovit dur de cenzura și autocenzura impuse de regim, ce orizonturi i s-au deschis după 1990, cât de liber se consideră astăzi, ce înseamnă că "totul trebuie tradus"  în era media și a globalizării.
Pe 9 februarie, la microfonul Radio România Cultural vine muzicianul Paul Prisada, membru fondator al trupei de rock progresiv Accent de la Tulcea. Pe urmele sale s-au aflat, timp de 15 ani, 29 de turnători și 28 de ofițeri de Securitate. Vom afla povestea unui muzician care s-a confruntat din plin cu cenzura și aspecte din dosarul său de la securitate. Spirit critic şi revoluţionar, Dan Perjovschi, invitatul Luanei Pleșea de pe 10 februarie, şi-a căutat propriul limbaj, care să nu vorbească despre ceea ce voiau comuniştii. A devenit activist după 1990, când a şi ieşit pentru prima dată din ţară. Acum este un artist implicat, un promotor al libertatății de expresie.
Pe 16 februarie, antropologul Gheorghiță Geană, invitatul Roxanei Păsculescu, vine cu o analiză a felului în care românul a înțeles libertatea din punctul de vedere al mentalităților tradiționale, al obiceiurilor și tradițiilor, cum a evoluat conceptul de naționalism, ce s-a întâmplat cu limba română în noua epocă. Luana Pleșea îl are ca invitat pe 17 februarie pe Marian Staș, expert în educaţie şi susţinător al unei reforme profunde a sistemului, educația fiind considerată unul dintre domeniile ce nu au reușit să treacă cu succes prin cei 30 de ani de schimbări continue.
Pe 23 februarie,  Corina Negrea discută cu Călin Alexa, fizician consacrat acum, dar care în anii `90 era la început de carieră în locul istoric numit Platforma de la Magurele. Încă student la fizică în 1989, Călin Alexa a fost contemporan cu decăderea cercetării științifice în Romania, a fizicii și a Platformei în anii '90  dar și cu renașterea acestora. Iar ultimul invitat al lunii are misiunea dificilă de a lămuri aspectele etice ale contextului în care ne găsim. Constantin Vică, interlocutorul Corinei Negrea de pe 24 februarie, a obținut titlul de doctor în filosofie, cu o teză despre tehnologia web și provocările sale de ordine cognitiv, moral și politic. Ariile sale de interes sunt plasate în etica informației și computerelor, filosofia informaticii, filosofie socială și politică, bioetică și critica proprietății intelectuale.

Foto: Alexandru Dolea

Târgul Internaţional ‘’Gaudeamus - Carte de Învăţătură’’, ajuns la ediția cu numărul 25,  se va desfășura în perioada 14 – 18 noiembrie, în Pavilionul Central Romexpo.
Este o ediție triplu aniversară, fiind dedicată de asemenea Centenarului Marii Uniri și împlinirii a 90 de ani de la prima transmisiune a Radio România.

Radio România Cultural este, ca la fiecare sfârşit de toamnă, prezent cu toate forţele la această sărbătoare a cărții și nu numai. Emisiuni, dezbateri, reportaje, vox-pop-uri, evenimente speciale, vor aduce din nou atmosfera târgului în casele ascultătorilor, oriunde s-ar afla.
Din studioul special amenajat vor fi  transmise în direct pe frecvențele din toată țara și pe www.radioromaniacultural.ro, emisiunile: Vorba de cultură (de miercuri, 14  noiembrie, pâna vineri, 16 noiembrie, între 12:00 și 12:30) , Știința în cuvinte potrivite (de miercuri, 14 noiembrie până vineri, 16 noiembrie, între 13.20 - 14.30), Timpul prezent (de miercuri, 14 noiembrie până vineri, 16 noiembrie, între 18.00 la 18.55), Arte frumoase (sâmbătă, 17 noiembrie, între orele 18.30 și 19.00), Revista literară radio (duminică, 18 noiembrie, de la 12:00 la 13:00).
‘’Cu femei care fac știință, despre femei care au făcut știința’’ este tema Cafenelei de știință de la Gaudeamus, care va avea loc joi, 15 noiembrie, la Cafeneaua Bernshutz, între 15.00 - 16.00. Dezbaterea va fi înregistrată și difuzată în data de 3 decembrie, între orele 19.00 și 20.00, la Radio România Cultural. Realizator și moderator: Corina Negrea.
Sâmbătă, 17 noiembrie, la Bursa de contacte, Mirela Nicolae - realizator Radio România Cultural, moderează finala din acest an a Concursului  Naţional de Lectură "Mircea Nedelciu", numit astfel în memoria scriitorului care a fost unul dintre fondatorii Târgului Internaţional GAUDEAMUS. Iniţiat şi organizat din anul 2002, cu scopul de a stimula şi încuraja interesul tinerilor pentru lectură, concursul se adresează elevilor din clasele terminale de liceu şi reuneşte anual câţiva dintre cei mai bine pregătiţi şi mai talentaţi tineri din întreaga ţară. Finala naţională a concursului aduce faţă în faţă, în competiţia Lecturii, câştigătorii etapelor zonale desfăşurate pe parcursul anului.
Sâmbătă, de la ora 16.30, Mădălina Corina Diaconu, reporter Radio România Cultural, moderează, la standul Radio România o dublă lansare:
Volumul ”Povestea unui steag tricolor – 1918” spune povestea steagului delegaţiei comunei Lupşa, judeţul Alba, participantă la adunarea de la Alba-Iulia, 1918. Pânza tricoloră a steagului a fost confecţionată din lână de către femeile din Lupşa, într-o noapte. După reîntoarcerea delegaţiei în Lupşa, steagul a fost păstrat în casa învăţătorului Clapă Sebastian, unul dintre participanţii la adunare, de unde a trecut la directorul Muzeului de Etnografie din Lupşa, Albu Pamfilie. Povestea a fost culeasă în 1980 de Ioan Ion Diaconu, cunoscut istoric şi om de radio, fiind reprodusă în cartea ”Povestea unui steag tricolor – 1918”.
Apoi, tot la standul Radio România, va avea loc lansarea volumului ENIGMA OTILIEI în benzi desenate - volumul II din proiectul Comics Didactic. Autorul de benzi desenate Mihai Ionuţ Grăjdeanu a demarat în anul 2012 acest proiect educaţional susținând ateliere de benzi desenate în școli, licee, muzee și festivaluri, având drept subiecte, poveștile și personajele din literatura română. În 2017 a publicat primul volum al proiectului conținând "O scrisoare pierdută", "Bubico" și fabula "Câinele și cățelul" în benzi desenate. Anul acesta continuă cu volumul 2 ce conține "Enigma Otiliei" și "Hagi Tudose" în pagini de bandă desenată, păstrând textele originale. La lansare Mihai Ionuţ Grăjdeanu va desena live. Si tot el va susține, pe datele de 16, 17 si 18 noiembrie, intre orele 11.00 și 13.00, atelierele „Comics Didactic – benzi desenate pentru elevi” la Salonul de Carte pentru Copii ‘’Ion Creangă’’.

Radio România Cultural va premia luni, 19 martie, pe scena Teatrului Odeon, cele mai importante reuşite ale culturii din anul 2017.

Juriul de specialitate a făcut deja cunoscute nominalizările la cele opt categorii de premii care vor fi acordate în cadrul celei de-a XVIII-a ediţii a Galei Premiilor Radio România Cultural.

Actrița Tamara Buciuceanu-Botez, Universitatea Babeș-Bolyai și Filarmonica George Enescu primesc cele trei distincții speciale la Gala Premiilor Radio România Cultural.

Premiul RADIO ROMÂNIA 90 îi va fi acordat actriței Tamara Buciuceanu-Botez, figură reprezentativă a Teatrului Național Radiofonic, o voce de patrimoniu a tezaurului cultural al Radio România, o actriță ale carei valențe depășesc granițele comediei care a consacrat-o. Tamara Buciuceanu-Botez, cu un an mai mică decat Radio Romania, a definit excelența în teatru, radio, televiziune și cinematografie, prin roluri rămase pentru multa vreme în memoria colectivă a națiunii noastre.

Premiul CENTENAR va fi oferit Universității Babeș-Bolyai din Cluj, cea mai prestigioasă instituție de învățământ superior din Transilvania, pentru modalitatea exemplară în care își îndeplinește misiunea didactică și de cercetare într-un orizont multicultural și multilingvistic, continuând tradițiile unei școli ardelene de elită, un “model de universitate romanească”, așa cum își dorea încă din 1919 Sextil Pușcariu, rector al universității.

Premiul EXCELENȚA ÎN CULTURĂ îi revine Filarmonicii George Enescu, simbol al culturii românești. Fondată în urmă cu un secol şi jumătate, avea ca scop organizarea unei orchestre simfonice permanente, în vederea propagării culturii muzicale şi popularizării capodoperelor muzicii clasice. De un secol şi jumătate, Filarmonica George Enescu este scena cea mai râvnită şi vârful de lance al artei muzicale din România.

Celor trei premii speciale li se vor adăuga alte 8 categorii de premii pentru cele mai importante realizări culturale ale anului 2017. Aceste categorii sunt: film, teatru, literatură, educaţie, ştiinţă, muzică, arte vizuale și implicare civică.

A XVIII-a ediţie a Galei Premiilor Radio România Cultural este un eveniment produs de Radio România Cultural, în parteneriat cu Teatrul Odeon. Spectacolul va fi transmis în direct on air şi online de Radio România Cultural. Înregistrarea show-ului va fi difuzată de coproducătorul galei, TVR.

Proiect finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale.
Sponsori: Dora Bloom, Perso.ro, Zarea.

Parteneri media:

RADIO ROMANIA CULTURAL
OBSERVATOR CULTURAL
B-Critic
onlinegallery.ro

Radio România Cultural lansează, în ziua istorică de 24 ianuarie 2018, campania Centenarul meu. Pe tot parcursul anului, în emisiunile de actualitate ale postului, românii vor spune ce înseamnă pentru ei un veac de națiune română unită.
Dacă până acum la radio au venit istorici, specialiști, antropologi care să vorbească despre cei 100 de ani de la Marea Unire, în acest nou proiect vor vorbi, în fiecare zi, oamenii simpli, de orice vârstă, pregătire și statut social, despre ce înseamnă pentru ei Centenarul.
Proiectul are rolul de a colecta gânduri ale românilor despre ce reprezintă pentru ei evenimentele care au avut loc în anul 1918.
În fiecare zi, de luni până duminică, în emisiunile de actualitate ale postului, vor putea fi ascultate scurte definiții ale Centenarului date de locuitorii României şi de celebrităţi reporterilor Radio România Cultural.
Campania Centenarul meu va începe miercuri, 24 ianuarie, cu muzicianul Mircea Baniciu, care spune că, la 100 de ani de la Unire, ”ar trebui să fim mai civilizaţi, mai dezvoltaţi, dacă lucrul acesta ar fi fost posibil şi n-am fi avut anii aceia de comunism care ne-au dat înapoi, ar trebui să fim poate mai uniţi, (...) ar trebui să fim mai bucuroşi că suntem români, (...) şi cred că ar trebui să mai punem osul la treabă”.
Campania se va încheia la finalul anului, toate răspunsurile fiind adunate într-o secțiune pe site-ul www.radioromaniacultural.ro.
De asemenea, toți ascultătorii care vor să ne spună ce înseamnă Centenarul pentru ei pot scrie pe adresa cultural@rornet.ro, unde sunt invitaţi să lase un număr de contact pentru a fi înregistraţi şi difuzaţi în campania Centenarul Meu.
Postul Radio România Cultural este singurul post de radio cu acoperire naţională în FM, care produce programe exclusiv culturale, difuzând producţie originală culturală şi informaţie din toate zonele culturii, la nivel naţional şi internaţional. Detalii pe www.radioromaniacultural.ro

La Radio România Cultural, pe 15 ianuarie, cultura națională este în sărbătoare.

De la o expoziție de fluturi, la renașterea unui oraș prin cultură, de la premii literare, la o gală de operă, realizatorii Radio România Cultural au ales, pentru transmisiunile directe din afara studioului dedicate zilei, subiecte atractive și variate, pentru a crea un tablou cât mai complex al fenomenului cultural autohton.

De la ora 13.20, în direct de la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, ascultați o ediţie specială a emisiunii „Ştiinţa în cuvinte potrivite”, cu Corina Negrea și Dan Manolache. În această zi va fi deschisă publicului cea mai valoroasă colecţie din muzeu: colecţia de fluturi Aristide Caradja, alcătuită din peste 74.000 de tipuri de fluturi, în cadrul căreia pot fi admirate numeroase exemplare care aparțin unor specii rare, amenințate, multe dintre acestea având o valoare patrimonială deosebită.

Din Aula Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I” din Bucureşti, de la ora 16.00, va fi transmisă în direct: „Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2017’’. Vor fi oferite premii pentru secțiunile: Tânărul Poet al anului 2017, Tânărul Prozator al anului 2017 și secţiunea Tânărul Critic literar al anului 2017. A fost anunțat deja câştigătorul celei mai bune cărţi de poezie a anului trecut: ”Insectarul Coman” de Dan Coman, Editura Charmides. Gala Tinerilor Scriitori se va desfăşura în cadrul unui eveniment multiart, avându-i ca invitaţi speciali pe Maria Răducanu şi Sorin Terinte (pian).

„Renașterea prin cultură. Cazul Petrila’’ este subiectul dezbătut în direct, din mina Petrila, la GPS Cultural, de la ora 17.00.
Cât este de importantă cultura pentru dezvoltarea unei comunități? Poate renaște o localitate prin cultură? Poate schimba un artist destinul unui oraș pe cale de dispariție? Anca Mateescu și George Gilea, realizatorii emisiunii GPS Cultural, merg acasă la caricaturistul Ion Barbu, locuitor al Petrilei, să afle cum a reușit artistul să pună fostul oraș minier pe harta culturii.

Începând cu ora 18:30, în direct de la Opera Naţională Bucureşti, transmitem „Concertul Extraordinar – Ziua Culturii Naţionale’’.
Pe scenă vor evolua solişti ai instituției, Corul Operei Naţionale Bucureşti condus de Daniel Jinga şi corul All’s Choir. Programul spectacolului va include doar titluri româneşti, specifice evenimentului.

Emisiunile pot fi ascultate pe frecvențele Radio România Cultural din toată țara și pe www.radioromaniacultural.ro.

Istoricul Georgeta Filitti, actrița Maia Morgenstern, istoricul de artă Adrian Silvan Ionescu și violonistul Șerban Lupu sunt câțiva dintre invitații emisiunii speciale dedicate memoriei Regelui Mihai, pe care Radio România Cultural o va difuza sâmbătă, în direct, de la ora 10:00 la ora 13:00.
Dan Manolache, realizatorul emisiunii Pagini de Istorie de la Radio România Cultural, va începe dezbaterea cu trei tineri absolvenţi ai Facultăţii de Istorie din Bucureşti, după care discuţia se va concentra pe respectarea valorilor, corectitudinea istorică şi pe viitorul Casei Regale a României.

Programul pregătit de Radio România Cultural în ziua funeraliilor Majestăţii Sale, Regele Mihai I, va continua, de la ora 13:15, cu o ediţie specială a emisiunii Bilet de îmbarcare, dedicată locurilor devenite istorice datorită Casei Regale a României.
Andreea Ionescu invită publicul la București (Biserica Stavropoleus), Constanța (“Cuibul Reginei”), Sinaia (Castelul Peleș, Pelișor, Stâna Regală), Arad (Castelul Regal de la Săvârșin) Curtea de Argeș (Biserica Domnească) și chiar… în Țara Hațegului.
Alte popasuri vor fi Gările Regale din București, Sinaia și Curtea de Argeș, dar şi Aubonne și Geneva, locuri speciale pentru destinul Familiei Regale a României.

Tot sâmbătă, de la ora 18:00, ziua dedicată Regelui Mihai continuă cu un documentar despre cea mai mare pasiune a sa: maşinile. Majestatea Sa a fost posesorul uneia dintre cele mai interesante colecții de mașini din lume, majoritatea jeepurilor fiind în totalitate recondiţionate chiar de către rege. Ascultătorii vor descoperi pasiunea pentru caii-putere a celui care obişnuia deseori să spună că „s-a născut cu volanul în mână”, vor afla poveștile jeepul-ui care i-a aparținut generalului Patton, ale faimosului Jaguar albastru și ale Mercedesului 540 K Roadster, despre care Regele spunea că este cea mai frumoasă mașină construită vreodată, într-un documentar realizat de Diana Joicaliuc.