Ana Blandiana

Radio România Cultural lansează a doua ediție a mesajului Rugă pentru pace, în cadrul Campaniei Viața într-o valiză, la un an de la invazia Rusiei în Ucraina, un război care a destabilizat o lume întreagă.

Mesajul este citit tot de poeta Ana Blandiana, un simbol al libertății românești, scriitoarea care a transmis, în urmă cu un an, primul îndemn de pace printr-un scurt fragment din prefața cărții Ultimii martori de Svetlana Aleksievici, scriitoare născută în Ucraina și câștigătoare a premiului Nobel pentru Literatură.

La un an de la declanșarea războiului, zeci de instituții de cultură din România vor difuza, simultan cu posturile Radio România, sâmbătă, 25 februarie, la ora 19:00, un fragment citit de Ana Blandiana din romanul Internat, semnat de autorul ucrainean Serhii Jadan.
“Într-o zi, după ce te-ai trezit din somn, vezi că afară arde ceva. Tu n-ai aprins acel foc. Dar și tu ești nevoit să-l stingi”
Internat este un roman al formării ce se desfășoară pe fundalul războiului și pune accent pe consecințele acestuia. Este considerată una dintre cele mai impresionante cărți despre războiul din Donbas.
Serhii Jadan s-a născut în 1974, la Starobilsk și a absolvit Facultatea de Filologie a Universității Harkiv. Printre cele mai cunoscute opere ale sale se numără Generalul Iuda (1995), Balade de război și reconstrucție (2001), Anarchy in the UKR (2005), Internat (2017) și Jazz în Donbas (2017). Versurile sale sunt cântate de cele mai cunoscute formații rock din Ucraina.

Serhii Jadan a primit celebrul Premiu al Păcii, acordat de Uniunea Editorilor și Librarilor din Germania, distincție care este decernată din 1950 și care a mai fost primită de Vaclav Havel, Mario Vargas Llosa, Amos Oz, Hermann Hesse, Svetlana Aleksievici, Orhan Pamuk și mulți alții.
În 2022, Serhii Jadan a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură de către Academia Poloneză și a obținut și Premiul pentru Libertate al Fundației Frank Schirrmacher.

Cunoscutul scriitor ucrainean se află de la începutul războiului în orașul natal, Harkiv, unde sprijină ca voluntar armata ucraineană.

Prin mesajul Rugă pentru pace, parte a campaniei Viața într-o valiză, Radio România Cultural face un apel la solidaritate, empatie și compasiune față de tragedia războiului din Ucraina, care continuă după un an de la invazia rusă.

Pentru mai multe detalii accesați www.radioromaniacultural.ro.

.

O inițiativă Radio România Cultural, în colaborare cu poeta Ana Blandiana

Teatrul Odeon sprijină campania de solidaritate cu poporul din Ucraina, demarată de
postul public Radio România Cultural. Astfel, facem un apel la solidaritate, empatie și
compasiune față de tragedia războiului din Ucraina, prin difuzarea unui fragment literar, în
lectura poetei Ana Blandiana, sâmbătă, 5 martie, ora 19.00, înaintea spectacolului
programat în Sala Majestic, „Trei generații” de Lucia Demetrius, regia Dinu Cernescu.
Ana Blandiana va citi un scurt fragment din prefaţa cărţii „Ultimii martori" a scriitoarei
născută în Ucraina şi câştigătoare a Premiului Nobel pentru literatură, Svetlana Aleksievici.

Ruga pentru pace:
„Cândva Dostoievski a pus întrebarea: ,,Există oare vreo justificare a păcii, a fericirii noastre şi chiar a armoniei eterne, dacă în numele lor, pentru un fundament mai solid, se va vărsa fie şi cea mai mică lacrimă a unui copil nevinovat?" Şi a răspuns tot el: ,,Lacrima aceasta nu justifică nici un progres, nici o revoluţie. Nici un război. Ea mereu va cântări mai mult. Doar o mică lacrimă…".
Campania naţională, lansată pe 5 martie, la ora 19.00, va continua on air pe Radio
România Cultural prin lecturi ale unor scriitori români şi străini, membri ai Pen Club
România şi Pen Club Internaţional (Poets, Essayists and Novelists), care au cerut, într-un
comunicat, oprirea violenţelor din Ucraina, a mai anunţat postul public.

Organizaţia, înfiinţată acum 101 ani la Londra, reuneşte jurnalişti, dramaturgi, editori şi
traducători din peste 100 de ţări. Printre iniţiatorii clubului din România a fost Liviu
Rebreanu, în 1923.

„PEN International condamnă ferm violenţa declanşată de forţele ruse asupra Ucrainei şi solicită de urgenţă încetarea agresiunii militare a unui stat suveran, independent. Vărsarea de sânge trebuie să înceteze acum.

Suntem alături de Ucraina, precum şi de prietenii noştri din PEN Ucraina, şi îi cerem preşedintelui Putin să oprească imediat acest război. Pacea trebuie să învingă“. Campania Radio România Cultural „Rugă pentru pace” se desfășoară cu sprijinul Editurii
Litera.

Parteneri media: RADIO ROMANIA CULTURAL,
OBSERVATOR CULTURAL, BUCUREȘTI FM, www.onlinegallery.ro

Consultant artistic: Tamara Susoi, Cristina Tudor

PR: Bianca Cenușe

Casa de bilete: 0738 823 583

Adresa: Calea Victoriei 40-42, sector 1, Bucuresti, cod 010062
Website: www.teatrul-odeon.ro

.

Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale”

Luni, 31 ianuarie, de la ora 09:30, la Sala Ion Caramitru a Teatrului Național București, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” sărbătorește cei 72 de ani de existență. În contextul dificil al ultimilor ani, UNATC își propune să aniverseze ziua de 30 ianuarie, dată de naștere și a patronului său spiritual, I. L. Caragiale, sub semnul lui „împreună”: studenți, profesori, alumni, invitați de marcă.

Evenimentul va debuta cu alocuțiunile rectorului UNATC, prof.univ.dr. Liviu Lucaci, președintelui senatului, prof.univ.dr. Doru Nițescu, decanului Facultății de Teatru, conf.univ.dr. George Ivașcu și decanului Facultății de Film, lect.univ.dr. Vlad Ioachimescu.

Avem deosebita onoare să vă invităm, în cadrul festivității de luni, 31 ianuarie, la un moment cu totul special: ceremonia de acordare a titlului de Doctor Honoris Causa doamnei Ana Blandiana, personalitate culturală și totodată reper de atitudine morală și civică.

Programul aniversar va continua cu proiecția a două scurtmetraje studențești premiate național și internațional: „Prin oraș circulă scurte povești de dragoste”, în regia Carinei Dașoveanu, recompensat cu premiul al treilea în secţiunea Cinéfondation din cadrul Festivalului de Film de la Cannes și primul film studențesc UNATC selectat la Sundance Film Festival 2022, și „Summer Planning”, în regia lui Alexandru Mironescu, câștigător al premiului Heart of Sarajevo la Festivalul de Film de la Sarajevo, ediția 2021.

Cele două proiecții vor fi urmate de acordarea Premiului „Ștefan Iordache” celui mai bun student de la specializarea Actorie.
Aniversarea noastră vă invită în încheiere la spectacolul coregrafic „Burnout” al anului al II-lea de la programul de Masterat, Departamentul de Actorie, în regia lui Arcadie Rusu.

Universitatea Naţională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București este atât o instituţie publică de învăţământ superior finanţată de stat, recunoscută pe plan internațional, cât și o veritabilă comunitate culturală și artistică. Prin programele sale care pun accentul pe cercetare, inovație, diversitate și interdisciplinaritate, UNATC le oferă studenților oportunitatea de a se specializa în domeniul teatrului și în cel al filmului, precum și în domenii mixte, la nivel de licență, masterat și doctorat.

Accesul la eveniment se va face începând cu ora 09:00 și va fi permis conform reglementărilor în vigoare.

Contact: pr@unatc.ro
Site: https://unatc.ro/devunatc/
Facebook: https://www.facebook.com/UNATC.ILC
Instagram: https://www.instagram.com/unatc_ilcaragiale/
YouTube: https://www.youtube.com/c/UNATCILCaragiale

.

O dezbatere despre aniversarea a “30 de ani de la căderea Zidului Berlinului și a Cortinei de Fier”, susținută de două doamne profund implicate în societatea civică și politică din România și Germania, poeta Ana Blandiana și politiciana Marianne Birthler, va avea loc pe 9 decembrie 2019, de la ora 19.00, în cadrul seriei de Conferințe de la Ateneul Român. Dezbaterea va fi moderată de Matei Martin.

„În urmă cu 30 de ani, prin curaj, hotărâre şi simţ civic, oamenii din RDG şi din România au dobândit libertate şi democraţie. La conferinţa de la Ateneu organizată cu acest prilej, se întâlnesc Marianne Birthler şi Ana Blandiana - două personalităţi marcante, doi martori ai vremii. Amândouă au jucat un rol important în perioada schimbărilor politice, dar şi ulterior, în procesul de analizare a nedreptăţilor regimurilor comuniste. Aştept cu interes acest schimb de idei bazat pe experienţe diferite, precum şi învăţămintele pe care le putem trage pentru prezent şi pentru viitor!”, a declarat E.S. domnul Meier-Klodt, ambasador al Republicii Federale Germania la București.

Pe 9 noiembrie 1989, căderea Zidului care a împărțit Berlinul de Est de cel de Vest din 1961, a ajutat la reunirea Europei și a fost începutul unei noi ere a libertății pentru milioane de europeni. Îndepărtarea Cortinei de Fier și căderea Zidului Berlinului, în urma cărora au fost reuniți 500 de milioane de oameni din est și vest, au reprezentat evenimente fără precedent în istorie. Conferința de la Ateneu, „30 de ani de la căderea Zidului Berlinului și a Cortinei de Fier”, este un omagiu adus spiritului civic al oamenilor care au obținut atunci independența.

“Căderea Zidului Berlinului, alături de celelalte victorii ale instinctului de libertate şi democraţie din spaţiul imperiului sovietic, au dat o şansă nesperată popoarelor victime. Important e ca această oportunitate providenţială să nu toropească vigilenţa unor popoare anesteziate timp de cinci decenii. Uneori mi se pare că speranţa de ireversibilitate a regimului criminal bolşevic nu este suficient garantată”, apreciază domnul Andrei Dimitriu, director general al Filarmonicii “George Enescu”.

Marianne Birthler este un politician german şi fost Însărcinat federal pentru studierea dosarelor poliţiei secrete est-germane STASI. Începând cu anul 1985 şi până la schimbarea regimului, Marianne Birthler a activat în opoziţia RDG, printre altele în cadrul „Cercului de lucru Biserica solidară” şi al „Iniţiativei Pace şi drepturile omului”. Între anii 1990-1992 a fost ministrul Educaţiei, Tineretului şi Sportului al landului federal Brandenburg. Ulterior a făcut parte din comitetul executiv federal al partidului Alianţa 90/Verzii, iar între anii 1993-1994 a fost şi preşedintele partidului.Mai mult de un deceniu – din octombrie 2000 până în martie 2011 – Marianne Birthler a fost Însărcinat federal pentru studierea dosarelor poliţiei secrete est-germane STASI. Din anul 2012 ocupă, printre altele, funcţia de preşedinte al Academiei evanghelice Berlin, din anul 2016 funcţia de vicepreşedinte al Fundaţiei Körber din Hamburg. În anul 2014 şi-a publicat memoriile la editura Carl Hanser Berlin, cu titlul „O jumătate de ţară, o ţară întreagă, o viaţă întreagă”.

Ana Blandiana (nume literar al Otiliei Valeria Rusan, născută Coman) este autoarea a 15 volume de versuri, 2 volume de nuvele fantastice, 1 roman și 9 volume de eseuri, publicate în limba română începând din 1964, reeditate în ultimii ani în numeroase ediții, si a 72 de volume apărute în 26 de limbi. Este laureata a mai multor premii naționale si internaționale (printre care Premiul International Herder, Premiul National de Poezie, Premiul International Vilenica, Premiul International Camaiore, Premiul International Acerbi, Premiul de Poezie al orașului Aqvila, Premiul “Poetul European al Libertății”, Premiul Griffin etc), dar si subiectul a trei interdicții de publicare: 1959-1964,1985,1988-1989. După 1990, Ana Blandiana reînființează PEN Clubul Roman, al cărui președinte devine între 1990 și 2004 (apoi președinte de onoare). Este unul dintre inițiatorii Alianței Civice, pe care o conduce între 1991 și 2001. Fondator (împreună cu Romulus Rusan) și președinte al Academiei Civice, care realizează, sub egida Consiliu Europei, la Sighet, primul Memorial al Victimelor Comunismului din lume Este membră a Academiei de Poezie Stephan Mallarmé Academiei Europene de Poezie și a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO) și Cavaler al Legiunii de Onoare.

Biletele pentru conferința „30 de ani de la căderea Zidului Berlinului și a Cortinei de Fier” se pot procura bilete de la Casa de bilete a Ateneului Român. Prețul unui bilet este de 10 lei.

Casa de Bilete a Ateneului Român

Preț bilet: 10 lei

Program: Marți - Vineri 12:00 - 19:00. Plata doar în numerar.
Telefon: 021.315.68.75
Pentru rezervari accesati site-ul www.fge.org.ro

.

COMUNICAT DE PRESĂ

Ziua de 21 martie a fiecărui an a fost dedicată de către UNESCO rolului privilegiat al expresiei poetice în promovarea dialogului intercultural, comunicării şi păcii. Evenimentul de la Roma se desfăşoară din nou sub patronajul Comisiei Naţionale Italiene pentru UNESCO şi a Reprezentanței Comisiei Europene în Italia și se bucură de colaborarea cu prestigioase instituții, și anume: Federazione Unitaria Italiana Scrittori (Federaţia Unită a Scriitorilor din Italia), Casa delle Letterature (Casa Literaturii) şi Conservatorio di Musica Santa Cecilia (Conservatorul de Muzică Santa Cecilia). Pentru a cincea oară consecutiv, Institutele Culturale din Uniunea Europeană (EUNIC), organizate în clusterul EUNIC Roma, celebrează poezia europeană la Roma.
Evenimentul, moderat de Maria Ida Gaeta, directorul Casei Literaturii din Roma și acompaniat de muzica interpretată de studenții Conservatorului din Roma, va include o serie de lecturi (în limba originală cu proiecția traducerii în italiană pe ecran), a cincisprezece poeţi invitați. România va fi reprezetată de un nume de referință al liricii contemporane: Ana Blandiana. Ceilalți invitați vor fi: Elke Laznia (Austria), Ivaylo Dimanov (Bulgaria), Luko Paljetak (Croația), Jan Wagner (Germania), Davide Rondoni (Italia), Krzysztof Koehler (Polonia), Nuno Júdice (Portugalia), Mila Haugová (Slovacia), Miljana Cunta (Slovenia), José Luis Piquero (Spania), Jesper Svenbro (Suedia), Michael Stauffer (Eveţia), Ömer Erdem (Turcia) și Ádám Nádasdy (Ungaria).
Evenimentul va avea loc miercuri, 21 martie 2018, la Conservatorul de Muzică Santa Cecilia din Roma (Via dei Greci 18), de la orele 18.30. Intrarea liberă în limita locurilor disponibile.

Cu ocazia participării la Ziua Mondială a Poezie 2018, Accademia di Romania in Roma, în colaborare cu Universitatea „La Sapienza” și Libraria Assaggi, organizează alte două evenimente dedicate operei poetei Ana Blandiana după cum urmează:
Luni, 19 martie 2018, ora 18:00, Librăria Assaggi (Via degli Etruschi 4, Roma) – Prezentarea volumului de poezii L’Orologio senza ore de Ana Blandiana (Elliot Edizioni, 2018).
Alături de autoare vor fi prezenți poetul și criticul literar Paolo Febbraro, scriitorul Giorgio Manacorda și profesorul Bruno Mazzoni, traducătorul Anei Blandiana în italiană. Pentru mai multe detalii: http://www.libreriaassaggi.it//eventi/?mc_id=1259

Marți, 20 martie 2018, 11:00-13:00, Universitatea La Sapienza (Aula Laboratorio, et. 3, sediul Marco Polo) – Incontri di versi: poeta Ana Blandiana (România) alături de traducătorul său prof. Bruno Mazzoni și poeta Mila Haugová (Slovacia) alături de traducătoarea sa Alessandra Mura, se vor întâlni și vor dialoga cu studenții Universității „La Sapienza”.

Născută în 1942, la Timișoara, Ana Blandiana a debutat ca poetă în anul 1954 în reviste de tineret, apoi în „Tribuna” (1959) și în antologia 30 de poeți tineri. După debutul editorial cu placheta Persoana întâia plural (1964), s-a impus printre poeții cei mai reprezentativi ai epocii, publicând Călcâiul vulnerabil (1966) și A treia taină (1969, Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor). A continuat cu alte cărți de poezie: Cincizeci de poeme (1970), Somnul din somn (1977), Ochiul de greier (1981), Ora de nisip (1983), Stea de pradă (1985), Arhitectura valurilor (1990), La cules de îngeri (1998), Soarele de apoi (2000, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru poezie), Refluxul sensurilor (2004). A scris versuri și pentru copii: Întâmplări din grădina mea (1980), Întâmplări fără Arpagic pentru cititorul cel mic (1991), Cartea albă a lui Arpagic (1998, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literatură pentru copii). A semnat tablete, eseuri, însemnări de călătorie, adunate în volumele Calitatea de martor (1970), Eu scriu, tu scrii, el, ea scrie (1976), Cea mai frumoasă dintre lumile posibile (1978), Coridoare de oglinzi (1984), Autoportret cu palimpsest (1986), Ghicitul în mulțimi, Geniul de a fi (1998), Cine sunt eu? (2001). A publicat, în colaborare cu soțul său, Romulus Rusan, cărți de interviuri cu personalități ale culturii românești: Convorbiri subiective (1972), O discuție la Masa Tăcerii (1977). Abordând și proza fantastică, a scris Cele patru anotimpuri (1977, 2001) și Proiecte de trecut (1982) — ambele volume apărând sub titlul Orașul topit și alte povestiri fantastice în 2004. În 1992 i-a apărut romanul Sertarul cu aplauze, care s-a bucurat de o foarte bună primire din partea publicului și a criticii (următoarele ediții 1998, 2002, 2004), iar în 1994, volumul de nuvele Imitație de coșmar. În afara volumelor de poezie traduse în foarte multe limbi, i-au mai apărut grupaje de poeme în reviste și antologii din Anglia, SUA, Italia, Spania, Franța, Belgia, Germania, Austria, Olanda, Finlanda, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia, Brazilia, Cuba, Turcia, Siria, Grecia, China, Japonia, Israel, Albania.
Este fondatoare și președinte al Academiei Civice, care realizează, sub egida Consiliului Europei, Memorialul victimelor comunismului și al rezistenței de la Sighet. Este președintele PEN Clubul Român și al Comisiei de Onoare a Uniunii Scriitorilor din România, membru al Academiei de poezie „Stephane Mallarmé” (din 1997) și al Academiei Mondiale de Poezie, primul scriitor român ales membru al Academiei Europene de Poezie (din martie 1999). Deține numeroase premii literare, printre care: Premiul pentru proză al Asociației Scriitorilor din București (1980), Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române (1970), Premiul internațional „Gottfried von Herder” (1982, Viena), Premiul Național de Poezie (1997), Premiul revistei „Luceafărul” (1998), Premiul „Opera Omnia” (2001), Premiul Internațional „Vilenica” (2002), Premiul revistei "Poesis" (2003), Premiul internațional „Giuseppe Acerbi” și Premiul internațional Camaiore (Italia), Marele Premiu al Festivalului Internațional „Lucian Blaga”, ediția a XXVII-a (2007).

1 – 8 septembrie 2017

În cadrul festivalului internaţional de poezie “Unora le place poezia” (1–8 septembrie, San Leonardo Valcellina, PN, Italia), Ana Blandiana va participa, alături de Dan Octavian Cepraga, profesor de limbă şi literatură română la Universitatea din Padova, la două evenimente programate în datele de 7 şi 8 septembrie.

În data de 7 septembrie, ora 18.30 (Palatul Toffoli, Via Giuseppe Verdi 22, Montereale Valcellina PN) Ana Blandiana va susţine, alături de Dan Octavian Cepraga, o conferinţă despre experienţa sa de disidentă în timpul regimului comunist. Evenimentul îi este dedicat regretatului Romulus Rusan, scriitor şi fondatorului organizaţiei Alianţa Civică, director al Memorialului victimelor comunismului şi al Centrului internaţional pentru studiul comunismului.

În data de 8 septembrie, la San Leonardo Valcellina (Brolo di Villa Tiani, Via Traiano 4) va avea loc o serată de poezie care va începe la orele 18.00 cu un moment poetic organizat de Carina Margareta Cesa, profesoară şi preşedintă a Asociaţiei Culturale “George Enescu” din Sacile în memoria poetului George Bacovia (1881–1957). Serata va continua cu lecturi de Ana Blandiana care va dialoga cu Dan Octavian Cepraga despre ultimele sale volume traduse în limba italiană. Vor urma lecturi poeticede Domenico Brancale, Eugenia Galli şi Rachel Slade şi intermezzo-uri muzicale de Gianni Fassetta.

Publicul italian este familiarizat cu opera Anei Blandiana datorită traducerilor publicate în peninsulă până în prezent şi datorită participărilor poetei la prezentări de carte şi târguri literare: Festivalul literar «Incroci di civiltà» din Veneţia 2016, Salonul international de carte de la Torino 2012 şi 2015, Târgul editorilor independenţi din Capannori – Lucca 2012. Printre volumele traduse în limba italiană se numără: Un tempo gli alberi avevano occhi, poezii (Donzelli 2004), Progetti per il passato, proză fantastică (Anfora 2008), Il mondo sillaba per sillaba, proză de călătorie (Saecula Edzioni 2012) şi La mia patria A4 (Aracne 2015). Pentru opera şi activitatea sa poeta a fost distinsă în Italia cu premiile Acerbi şi Camaiore, în 2005, şi cu premiul Città dell’Aquila, în 2007. Cel mai recent volum al său apărut în Italia, intitulat în traducere: La mia Patria A4 (Aracne 2015), a fost tradus de Mauro Barindi şi este însoţit de o prefaţă semnată de Dan Octavian Cepraga.

Dan Octavian Cepraga s-a născut la Bucureşti, în 1967. A obţinut licenţa în Limba şi Literatura română la Universitatea din Padova şi doctoratul în Filologie romanică şi italiană la Universitatea La Sapienza din Roma. Din 2004 este conferenţiar de Limba şi Literatura română la Universitatea din Padova. Românist şi filolog romanic, s-a ocupat de poezia populară românească, de formarea limbii poetice române în secolul al XIX-lea, de poezia provensală şi franceză veche. Este colaborator ştiinţific al editurii Universităţii din Oradea. A fost distins cu premiul Città di Monselice pentru traducere literară (Secţiunea Leone Traverso, opera prima).

Iniţiativă promovată şi susţinută de: Primăria din Montereale Valcellina – Direcţia pentru cultură, educaţie şi urbanism;

Cu patronajul: Institutului Român de Cultură şi cercetare Umanistică de la Veneţia, al Bibliotecii publice din Montereale Valcellina, al Asociaţiei Culturale “Progetto Pellegrin” San Leonardo Valcellina şi al Asociaţiei “George Enescu” din Sacile;

Colaboratori: Pro Loco San Leonardo Valcellina, Samuele Editore Fanna;

Director artistic: Christian Sinicco

În cadrul Conferințelor Teatrului Național, în mod excepțional, duminică 20 noiembrie 2016, ora 11.00, la Sala Pictură, va avea loc o întâlnire ieşită din tiparele cu care ne-am familiarizat, cu scriitoarea Ana Blandiana.

Glasul inconfundabil al poetei, cunoscut atât din lectura propriilor versuri, cât și de la balconul Pieței Universității, va răsuna într-o discuție liberă despre puterea scrisului, al cărei amfitrion va fi Ion Caramitru. Alături de Ana Blandiana, vor mai recita din opera sa trei tinere actrițe ale Teatrului Național București: Florentina Țilea, Fulvia Folosea și Alexandra Sălceanu.

Autoare a numeroase cărţi de poezie, proză şi memorialistică traduse în 24 de limbi ale lumii, dar şi a numeroase articole de presă, Ana Blandiana este deţinătoarea, printre multe alte distincţii, a Premiului Herder, a Premiului Academiei Române, dar şi a Legiunii de Onoare acordată de statul francez pentru meritele sale scriitoriceşti şi civice deosebite. Despre Ana Blandiana Ana Blandiana este originară din Timişoara, unde s-a născut în 1942.

La naştere se numea Otilia Valeria Coman, iar după căsătoria cu scriitorul Romulus Rusan a devenit Otilia Valeria Rusan. Cei apropiaţi îi spun Doina, însă "porecla" schimbată în renume este pseudonimul Ana Blandiana. (Poeta l-a compus preluând numele melodios al satului - Blandiana, din judeţul Alba - în care s-a născut mama ei şi desprinzând din el şi un prenume.)

După ce urmează cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii din Cluj (1962-1967), Ana Blandiana se stabileşte la Bucureşti, unde lucrează ca redactor la Viaţa studenţească şi Amfiteatru (1968-1974), bibliotecar la Institutul "N. Grigorescu" din Bucureşti (1975-1977), redactor la Uniunea Scriitorilor (1977-1979).

Încă dinainte de a fi studentă, debutează cu poezia Originalitate în revista Tribuna din Cluj (1959). Între 1960-1963 i se interzice însă să mai publice, din motive politice.

Începând din 1964 semnătura ei poate fi întâlnită din nou în presa literară, în special în Contemporanul, unde i se încredinţează o rubrică săptămânală de însemnări (Antijurnal). Tot în 1964 publică prima sa carte de versuri, Persoana întâia plural, care o aduce în centrul atenţiei criticii literare.

Când se stabileşte, deci, la Bucureşti, nu este o necunoscută. În 1969 primeşte, de altfel, Premiul pentru Poezie al Uniunii Scriitorilor (primul dintr-o lungă listă de premii: Premiul pentru Poezie al Academiei Române, 1970, Bucureşti, Premiul pentru Proză al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, Premiul Internaţional Herder, Viena, 1982, Premiul "Opera omnia", 1994, Premiul Naţional de Poezie, 1997, Premiul pentru Poezie al Uniunii Scriitorilor, 2000 etc.).

Cărţile de poezie care îi apar la fiecare doi-trei ani (şi care i se şi traduc în străinătate), numeroasele articole de critică literară care i se consacră, activitatea publicistică (rubrica sa Atlas din România literară devine un eveniment săptămânal), călătoriile întreprinse în străinătate (începând cu o bursă de studii de şase luni în SUA în 1973-1974), siguranţa cu care debutează în proză (Cele patru anotimpuri, 1977) îi conferă Anei Blandiana un prestigiu ieşit din comun.

Nesupusă ca un personaj responsabil, şi nu ca unul recalcitrant, Ana Blandiana citeşte la întâlnirile cu publicul în perioada de apogeu a dictaturii lui Ceauşescu poeme-manifest care electrizează asistenţa: "O să vină ea,/ Nu se poate altfel,/ O să sosească/ Şi ziua aceea/ Amânată de veacuri,/ O să vină/ Se apropie,/ Se şi aude/ Pulsul ei bătând/ Între zări,/ O să vină ea,/ Se simte în aer,/ Nu mai poate întârzia,/ Nu vă îndoiţi, o să vină/ Ziua aceea/ Orbitoare ca o sabie/ Vibrând în lumină." (Dies ille, dies irae).

În 1985, o suită de poeme ale ei încărcate cu dinamită politică, apărute în revista Amfiteatru, alertează autorităţile. Iar în 1988, după ce publică volumul de versuri Întâmplări de pe strada mea, cu numeroase trimiteri sarcastice la adresa dictaturii, i se interzice, ca pedeapsă, să mai publice în România.

Valul revoluţiei din decembrie 1989 o aduce în echipa eterogenă de conducere a ţării, Consiliul Naţional al Frontului Salvării Naţionale. Mai devreme decât alţi intelectuali, Ana Blandiana părăseşte gruparea. Înfiinţează şi conduce Alianţa Civică, la care aderă o mare parte din societatea civilă românească, creează la Sighet, cu eforturi supraomeneşti şi sacrificii, împreună cu soţul ei, Romulus Rusan, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, conduce PEN Clubul Român. Are o contribuţie decisivă la impunerea ca om politic a lui Emil Constantinescu, preşedinte al României în perioada 1996-2000, dar nu se sfieşte să-i critice lipsa de fermitate în promovarea valorilor democraţiei.

(Biografie de Alex Ștefănescu)

Poesia, terra di vissuto e di umanità. Întâlnire cu poeta Ana Blandiana la Ateneo Veneto din Veneţia

În data de 31 martie, la orele 17.30, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, în parteneriat cu Asociaţia «La Settima Stanza», vă invită la Ateneo Veneto (Campo San Fantin 1897, 30124 Venezia), Sala Tommaseo, la întâlnirea cu poeta Ana Blandiana şi cu traducătorul Mauro Barindi, urmată de o lectură de poezie realizată de Maria Grazia Sterlocchi şi Laura Guadagnin, membre ale asociaţiei «La Settima Stanza».

Publicul italian este familiarizat cu opera Anei Blandiana, datorită traducerilor publicate în peninsulă până în prezent: Un tempo gli alberi avevano occhi, poezie (Donzelli 2004), Progetti per il passato, proză fantastică (Anfora 2008), Il mondo sillaba per sillaba, proză de călătorie (Saecula Edzioni 2012) şi La mia patria A4, (Aracne 2015). Pentru opera şi activitatea sa poeta a fost distinsă în Italia cu premiile Acerbi şi Camaiore, în 2005 şi cu premiul Città dell'Aquila, în 2007. Ultimul volum, intitulat în traducere: La mia Patria A4 (Aracne 2015) a fost tradus de Mauro Barindi şi este însoţit de o prefaţă semnată de Dan Octavian Cepraga.

În paginile revistei «Orizonturi culturale italo-române» poeta le vorbeşte cititorilor despre titlul volumului recent publicat în România şi Italia, Patria mea A4: patria ei "este foaia de hârtie (în formatul său standard, A4), pe care o are în faţă atunci când scrie. Aceasta este patria poetei, o patrie făurită din hârtie, simplă dar universală, poate banală în materialitatea ei candidă, dar nespus de spirituală prin ceea ce poate conţine. Este patria pe care Ana Blandiana o defineşte în titlul poeziei care încheie volumul, Patria neliniştii: nu este un spaţiu asemănător cu un turn de fildeş în care ea se izolează, ci un spaţiu în care cercetează şi aprofundează neliniştile, angoasele, urâciunea, dar şi ceea ce este frumos în lumea de afară, la câţiva metri de ea, dincolo de marginea biroului (...). Această nouă plachetă, aşa cum a declarat Ana Blandiana însăşi, aduce şi o schimbare de stil; în aceste poezii poeta are o abordare diferită (şi se întreabă, curioasă, care va fi reacţia publicului şi a presei): "este o Ana Blandiana care se măsoară cu realitatea mai îndeaproape, raportând-o la cele două puncte cheie ale volumului: pe de o parte divinitatea (...), pe de altă parte natura în diferitele sale forme (...). Divinul şi naturalul se împletesc cu metafizicul şi simbolicul în doze de eleganţă poetică, bine calibrate şi ponderate, dând naştere, într-un limbaj actual, simplu şi direct, unor compoziţii de pură strălucire, încărcate de semnificaţii şi de expresivitate fermecătoare."

RO     IT

COMUNICAT DE PRESĂ

Ana Blandiana la cea de a XII-a ediţie a Festivalului literar al Sardiniei de la Gavoi

În perioada 2-5 iulie 2015, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia susţine participarea scriitoarei şi poetei Ana Blandiana, alături de traducătorii Mauro Barindi şi Bruno Mazzoni, la cea de a XII-a Ediţie a Festivalului Literar al Sardiniei de la Gavoi, una dintre cele mai importante manifestări de profil din Italia. Festivalul este organizat de Asociaţia Culturală “Isola delle storie” cu sprijinul Regiunii Autonome a Sardiniei şi al Primăriei din Gavoi (http://www.isoladellestorie.it/).

Aceasta reprezintă a cincea prezenţă a unui scriitor român la Festivalul de la Gavoi, în cadrul parteneriatului cu “Isola delle storie”, asociaţie ce colaborează permanent cu prestigioase instituţii culturale din peninsulă pentru a oferi manifestării o partecipare internaţională şi maximă vizibilitate, precum Institutul Goethe, Institutul Polonez din Roma, Forumul Austriac de Cultură din Roma, Institutul Slovac din Roma şi, din 2011, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia. La ediţia din 2011, la Festivalul Sardiniei a participat scriitorul Lucian Dan Teodorovici, la cea din 2012 scriitorul Dan Lungu, însoţit de traducătoarea Ileana Maria Pop, la cea din 2013 poeta Ruxandra Cesereanu şi traducătorul Giovanni Magliocco, iar la cea din 2014 scriitorul Cezar Paul Bădescu şi traducătoarea Irina Ţurcanu.

Anul acesta poeta Ana Blandiana (http://www.isoladellestorie.it/autori/ana-blandiana/), al cărui ultim volum de poezii Patria mea A4 a fost tradus în limba italiană de Mauro Barindi (http://www.isoladellestorie.it/autori/mauro-barindi/), cu o prefaţă de Dan Cepraga o va întâlni, sâmbătă, 4 iulie, de la orele 17.30, în faţa cititorilor, pe una dintre cele mai importante poete contemporane din Polonia, Ewa Lipska. La evenimentul literar moderat de Bruno Mazzoni (http://www.isoladellestorie.it/autori/bruno-mazzoni/), ce va avea loc în aer liber, în piaţa Mesu Bidda din Gavoi, vor participa, alături de cele două poete, traducătorii Mauro Barindi şi Paweł Stasikowski.

În paginile revistei «Orizonturi culturale italo-române» (http://www.orizonturiculturale.ro/it_poesia_Ana-Blandiana.html), poeta le vorbeşte cititorilor despre titlul volumului recent publicat în România şi Italia, Patria mea A4 – La mia patria A4: patria ei “este foaia de hârtie (în formatul său standard, A4), pe care o are în faţă atunci când scrie. Aceasta este patria poetei, o patrie făurită din hârtie, simplă dar universală, poate banală în materialitatea ei candidă, dar nespus de spirituală prin ceea ce poate conţine. Este patria pe care Ana Blandiana o defineşte în titlul poeziei care încheie volumul, Patria neliniştii: nu este un spaţiu asemănător cu un turn de fildeş în care ea se izolează, ci un spaţiu în care cercetrează şi aprofundează neliniştile, angoasele, urâciunea, dar şi ceea ce este frumos în lumea de afară, la câţiva metri de ea, dincolo de marginea biroului (…).  

Această nouă plachetă, aşa cum a declarat Ana Blandiana însăşi, aduce şi o schimbare de stil; în aceste poezii poeta are o abordare diferită (şi se întreabă, curioasă, care va fi reacţia publicului şi a presei): este o Ana Blandiana care se măsoară cu realitatea mai îndeaproape, raportând-o la cele două punte cheie ale volumului: pe de o parte divinitatea (…), pe de ală parte natura în diferitele sale forme (…). Divinul şi naturalul se împletesc cu metafizicul şi simbolicul în doze de eleganţă poetică, bine calibrate şi ponderate, dând naştere, într-un limbaj actual, simplu şi direct, unor compoziţii de pură strălucire, încărcate de semnificaţii şi de expresivitate fermecătoare.”

Pentru detalii suplimentare accesaţi: http://www.isoladellestorie.it/

RO     IT

COMUNICATO STAMPA

Ana Blandiana alla XIIa edizione del Festival letterario della Sardegna di Gavoi

Nel periodo 2-5 luglio 2015, L’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia sostiene la partecipazione della poetessa e scrittrice Ana Blandiana, accompagnata dai traduttori Mauro Barindi e Bruno Mazzoni, alla XIIa edizione del Festival Letterario della Sardegna di Gavoi, una delle più importanti manifestazioni letterarie in Italia. Il festival è organizzato dall’Associazione Culturale “Isola delle storie” con il sostegno della Regione Autonoma Sardegna e del Comune di Gavoi (http://www.isoladellestorie.it/).

È la quinta presenza di uno scrittore romeno al Festival di Gavoi, nell’ambito della collaborazione con l’“Isola delle storie”, associazione culturale che lavora insieme a prestigiose enti culturali nazionali e internazionali per offrire alla manifestazione una partecipazione internazionale e la massima visibilità: l’Istituto Goethe, l’Istituto Polacco di Roma, Il Foro Austriaco di Cultura di Roma, Istituto Slovacco di Roma e, dal 2011, l’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia. All’edizione del Festival letterario della Sardegna del 2011, ha partecipato lo scrittore Lucian Dan Teodorovici, a quella del 2012, lo scrittore Dan Lungu, insieme alla traduttrice Ileana Maria Pop, a quella del 2013 la poetessa Ruxandra Cesereanu e il traduttore Giovanni Magliocco, e a quella del 2014 lo scrittore Cezar Paul Bădescu e la traduttrice Irina Ţurcanu.

Quest’anno la poetessa Ana Blandiana (http://www.isoladellestorie.it/autori/ana-blandiana/), il cui ultimo volume, La mia patria A4 è stato tradotto in italiano da Mauro Barindi (http://www.isoladellestorie.it/autori/mauro-barindi/), con una prefazione di Dan Cepraga incontrerà, davanti ai lettori, sabato, 4 luglio, dalle 17.30 una delle più importanti poetesse contemporanee di Polonia, Ewa Lipska. All’evento letterario condotto da Bruno Mazzoni (http://www.isoladellestorie.it/autori/bruno-mazzoni/), che si terrà all’aperto, in piazza Mesu Bidda di Gavoi, parteciperanno, accanto alle poetesse, i traduttori Mauro Barindi e Paweł Stasikowski.

Nelle pagine della rivista bilingue «Orizzonti culturali italo - romeni» (http://www.orizonturiculturale.ro/it_poesia_Ana-Blandiana.html) , la poetessa Ana Blandiana rivela ai lettori il significato del titolo del volume La mia Patria A4: la sua patria “è il foglio di carta (inteso nel suo formato standard in A4), che ha di fronte nel momento in cui scrive. Questa è dunque la patria della poetessa, una patria fatta di carta, semplice ma universale, chissà banale nella sua candida fisicità, ma smisuratamente spirituale per ciò che essa può contenere. È la patria che Ana Blandiana definisce, come recita il titolo della poesia che chiude la raccolta, la Patria dell’inquietudine (Patria neliniştii): non è, quindi, uno spazio da torre d’avorio in cui lei si isola, bensì uno spazio in cui ricerca e sonda le inquietudini, le ansie, le brutture ma anche ciò che di bello esiste nel mondo esterno, a pochi metri da lei, appena oltre il bordo della scrivania (…).  

In questa nuova silloge poetica, Ana Blandiana, come lei stessa ha dichiarato, sperimenta inoltre un cambio nel suo stile; in queste poesie ha un approccio diverso (e si chiede con curiosità quale sarà la reazione del pubblico e della critica): è una Ana Blandiana che si misura più strettamente con la realtà rapportandola ai due punti cardine del libro: da un lato la divinità (…) e dall’altro la natura nelle sue varie forme (…). Il metafisico e il simbolico s’intrecciano perciò con il divino e il naturale in dosaggi di calibrata e ponderata finezza lirica, dando vita, in un linguaggio semplice e diretto, attuale, a composizioni di luminosa purezza, cariche di significati dall’immediata magia espressiva.”

Per ulteriori dettagli: http://www.isoladellestorie.it/

RO     IT

„Un englez în istoria României. Ana Blandiana în dialog cu Dennis Deletant“

Sâmbătă, 20 decembrie, de la ora 19.00, va avea loc ultima conferinţă din 2014 sub egida Ateneului Român: un dialog între Ana Blandiana şi Dennis Deletant, intitulat „Un englez în istoria României", cu participarea extraordinară a pianistului Dan Grigore.

Discuţia, desfăşurată la Sala Mare a Ateneului Român, va fi o trecere în revistă a istoriei României, pornind de la anii premergători celui de-al Doilea Război Mondial şi până în prezent, cu numeroase conexiuni la relaţiile româno-britanice, văzute din perspectiva unui eminent cunoscător al trecutului ambelor naţiuni. Totul se va desfăşura pe fundalul dezvoltării Memorialului Sighet, al simpozioanelor ştiinţifice (1993-2002) şi al Şcolii de Vară (1998-2014), manifestări la care Dennis Deletant şi-a adus contribuţia, ca prim rector al Şcolii de Vară şi ca membru al Consiliului Ştiinţific. Dialogul face parte din seria de discuţii intelectuale iniţiate în perioada interbelică şi reluate în anii trecuţi de conducerea Ateneului Român.

Ana Blandiana este scriitoare, autoare a 24 volume de poezie, proză şi eseu, traduse în 24 de limbi. În luna mai 1990 a reînfiinţat Centrul PEN din România, pe care l-a condus până în 2004. În noiembrie 1990 s-a numărat printre fondatorii Alianţei Civice (preşedinte între 1991-2002). În ianuarie 1993 a fost iniţiatoare a Memorialului Sighet, iar în aprilie 1995 a Academiei Civice, pe care le conduce de la începuturi până în prezent. Premiul internaţional „Herder" (1982), Premiul naţional de poezie „Mihai Eminescu" (1997). Ofiţer al „Legiunii de Onoare" (2009).

Dennis Deletant este filolog şi istoric englez, familiarizat cu România din anii '60, întâi ca bursier, apoi prin căsătoria cu Andreea Caracostea, prin teza de doctorat despre „Manuscrisul de la Ieud", în sfârşit prin lucrările sale de referinţă despre comunismul românesc, dezvoltate şi de la catedră, iniţial la Universitatea din Londra (Colegiul de Studii Est-Europene), apoi – în paralel – la Universitatea din Amsterdam, iar în prezent la Georgetown University (Catedra de Studii Româneşti „Ion Raţiu"). Ofiţer al „Ordinului Imperiului Britanic" (1995) şi, în România, al Ordinului „Pentru Merit" (2000).

Organizatorii evenimentului sunt Filarmonica „George Enescu" şi Fundaţia Academia Civică. Directorul general al Filarmonicii „George Enescu", Andrei Dimitriu, subliniază importanţa acestui dialog: „Anul acesta seria Conferinţelor Ateneului se va încheia în 20 decembrie cu o conferinţă extraordinară despre cât de profunde şi ireversibile sunt recuperarea normalităţii şi reforma structurală în societăţile postcomuniste. Invitatul de onoare, profesorul britanic Dennis Deletant, este familiarizat cu istoria şi realitatea din România, fiind autorul unor cărţi fundamentale despre comunismul românesc. Partener de dialog, un eminent scriitor şi avizat cunoscător al societăţii noastre, dar şi un model neegalat de lider ziditor al societăţii civile: Ana Blandiana". „În intenţia mea, Conferinţele Ateneului Român trebuie să consacre un loc recunoscut de Europa academică, ca un spaţiu de dezbateri de mare rafinament intelectual a unor teme majore ştiinţifice, artistice, politice, literare, cu conferenţiari de mare calibru. În cele zece conferinţe organizate din 2010 la Ateneul Român, întotdeauna invitatul a fost o personalitate străină, iar partenerul român un nume consacrat de intelectual", precizează Andrei Dimitriu.

Biletele se pot procura de la Casa de Bilete a Ateneului Român.
Pret bilete categoria I - 25 de lei, categoria a II-a - 20 de lei.
Program: Luni - Vineri 12:00 - 19:00
Telefon: 021.315.68.75
Pentru rezervari accesati site-ul www.fge.org.ro