Daniel Madia

 

Vineri, 01 februarie, ora 19.00 – Sala Mare

 

După cea dintâi reprezentaţie a spectacolului Aida din acest an, aplaudată seara trecută de aproape o mie de spectatori, Opera Naţională Bucureşti (ONB) propune publicului un nou spectacol din seria Verdi-Wagner 200: Rigoletto de Giuseppe Verdi.  Invitatul special al serii va fi tenorul Cristian Bălăşescu, care va cânta în premieră pe scena ONB rolul Ducelui de Mantua. 

 

Opera Rigoletto se concentrează în jurul unui personaj care stă sub semnul măştii, al atrocităţii şi al tragediei, este de părere unul dintre dirijorii ONB, Tiberiu Soare:  „Bufonul ducelui de Mantua, Rigoletto, îşi ajută stăpânul afemeiat să îşi umilească supuşii prin seducerea soţiilor lor. Bufonul care râde de nenorocirile celor din jur devine, în cele din urmă, victima uneltirilor lipsite de scrupule. În finalul operei, ducele cântă celebra arie La donna è mobile, plină de cinism  şi care marchează o poantă sinistră”.

 

Absolvent al Universităţii George Enescu din Iaşi, tenorul Cristian Bălăşescu a urmat, de asemenea, cursuri de măiestrie artistică în ţară şi în străinătate şi a colaborat de-a lungul carierei cu Opera Naţională Română din Iaşi, Teatrul Muzical Nae Leonard din Galaţi, Teatrul de Operă şi Balet Oleg Danovski - Constanţa, Filarmonica de Stat Arad etc. A interpretat roluri precum Germont din La Traviata, Riccardo din Un ballo in maschera, Ducele de Mantua din Rigoletto, opere de Giuseppe Verdi; Nemorino din L'Elisir d'amore de Gaetano Donizetti şi Turiddu din Cavalleria rusticana de Pietro Mascagni etc. În prezent, solistul face parte din echipa Operei Naţionale Române Timişoara.  

 

Alături de marile teatre lirice din lume, Opera Naţională Bucureşti (ONB) celebrează cea mai importantă aniversare muzicală a acestui an:  împlinirea a 200 de ani de la naşterea compozitorilor Richard Wagner şi Giuseppe Verdi (1813), doi dintre cei mai mari autori de operă din toate timpurile. Iubitorii teatrului liric bucureştean se vor putea bucura, în acest an, de câteva dintre operele celebrilor compozitori, printre care: Aida, La Traviata, Bal mascat, Nabucco, Rigoletto, Macbeth (G. Verdi), Olandezul Zburător, Lohengrin (R. Wagner).

 

Rigoletto
de Giuseppe Verdi

Vineri, 1 februarie, ora 19.00, Sala Mare

libretul: Francesco Maria Piave

după drama “Regele se amuză” de Victor Hugo

 

Dirijor: Iurie Florea

Regia: Jean Rânzescu

Scenografia: Ion Clapan

Coregrafia: Vasile Marcu

Maestru de cor: Stelian Olariu

 

Distribuţia:

Ducele de Mantua - Cristian Bălăşescu

Rigoletto - Vasile Chişiu

Gilda - Mihaela Stanciu

Sparafucile - Pompeiu Hărăşteanu

Maddalena - Andreea Iftimescu

Giovanna - Adriana Alexandru

Monterone - Mihnea Lamatic

Marullo - Cătălin Ţoropoc

Borsa - Daniel Madia

Contele Ceprano - Paul Basacopol

Contesa Ceprano / Pajul - Cristina Chiţimia

Uşierul - Adrian Ionescu

 

Cu participarea ansamblului de balet: 

Rodica Fiastru, Gabriela Mocanu, Beatrice Şerbănescu, Ruxandra Cioată, 

George Mocanu, Răducu Milea, Florin Mihalache, Luca Gabriel

 

 

TEATRUL „NOTTARA” şi TOTAL TV

prezintă 

duminică, 20 ianuarie, la sala „Horia Lovinescu”, de la ora 19.00,

prima reprezentaţie din 2013 a spectacolului

 

după Master Class de Terrence McNally

Traducerea: Antoaneta Ralian

 

MARIA CALLAS – Victoria Cociaş

SOPHIE DE PALMA – Andreea Măcelaru Şofron

MANNY WEINSTOCK – Mihai Vârtosu

TONY CANDOLINO – Daniel Madia

SHARON GRAHAM – Ruxandra Urdăreanu

MAŞINISTUL – Dominic Vârtosu / Ștefan Bahnaru

 

Regia: Radu Gabrea

Decorul: Sică Rusescu  & Andreea Koch 

Costumele: Andreea Koch

 

 

Ca cei mai mulţi dintre oameni, am auzit prima dată vocea  Mariei Callas pe un disc. Era întâia înregistrare a Mariei Callas, cântând în opera Lucia De Lamermoor, în anul 1953; eram elev la liceul Corpus Christi, în Texas, şi îmi câştigam banii pentru discuri servind la Caffeteria Robin Hood din apropierea şcolii. Aveam 15 ani şi eram un visător, convins că Maria Callas cântă pentru mine.

A o asculta pe Callas nu este o ascultare pur şi simplu. Este un permanent dialog cu ea şi, în cele din urmă, cu tine însuţi. Atunci când cântă, Callas ne vorbeşte. Ne mărturiseşte tainele ei, durerile şi bucuriile ei – iar noi i le împărtăşim pe ale noastre. „Sunt atât de disperată, atât de fericită”, ne mărturiseşte ea. „Şi noi, şi noi!”, îi răspundem. Ne regăsim în Violetta, Norma sau Lucia, când o ascultăm pe Callas în aceste roluri. 

Nu este nicio exagerare atunci când afirmăm că ea a schimbat fundamental faţa operei, ca gen muzical. Trebuie să îi fim recunoscători pentru că ne-a dezvăluit noi înţelesuri ale muzicii pe care credeam că o cunoaştem atât de bine. A ridicat ştacheta pentru toţi cântăreţii de operă, care aveau să-i urmeze. Cântăreţii „mecanici”, cei „comozi”, cei „prudenţi”, trebuie să o fi urât-o enorm. Callas a descoperit în marile opere romantice ale lui Bellini, Donizetti şi Verdi ceea ce niciun alt cântăreţ până la ea nu auzise sau nu descoperise: poezia acestei muzici. Ceilalţi cântau notele, Callas cânta înţelesurile. Toţi se osteneau pentru tonuri frumoase, ea avea un ton aparte. 

Arta Mariei Callas este inepuizabilă chiar atunci când înregistrările nu sunt perfecte. Îi vom rămâne veşnic îndatoraţi! Opera a reînviat graţie ei. Trebuie să îi fim recunoscători. După Callas, nu mai există un drum înapoi. 

Conducerea muzicală:

 

 

Premiera absolută a piesei lui Terrence McNally în România a avut loc la Teatrul „Nottara”, în 1997, având-o în rolul principal tot pe Victoria Cociaş. Spectacolul a avut un răsunet extraordinar, atât în ţară, cât şi peste hotare, fiind prezentat cu succes la Canberra, Sydney şi Melbourne în Australia, la New York - Columbia University Theatre, la Washington DC - Rosslyn Theatre. Despre prezenţa pe scenă a Victoriei Cociaş s-au scris cronici elogioase în presa internaţională: „O interpretare excepţională, cum de mult nu s-a mai văzut la Washington. Un spectacol remarcabil, condus cu o mână de maestru de regizorul Radu Gabrea"; „O mare actriţă într-un spectacol de zile mari"; „Publicul a fost entuziasmat de prestaţia artistică excepţională a Victoriei Cociaş".

Au urmat Helsinki, în Finlanda, precum şi Festivalul Internaţional de Teatru de la Tampere. Trebuie neapărat să o vedeţi pe Victoria Cociaş, interpreta rolului marii Dive. Seducătoare, mai ales în pasajele care îmbină intelectualul cu patosul, scria presa finlandeză.