Ioana Ursa

Expoziţia de pictură Ritualuri de trecere semnată Ioana Ursa de la galeria Cuhnia a Centrului Cultural Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului, Mogoşoaia va fi vernisată în data de 10 decembrie 2016, ora 16.00

Curator: Raluca Băloiu

Expoziţia este deschisă publicului în intervalul 26 noiembrie 2016 – 22 ianuarie 2017

Ioana Ursa reprezintă scene onirice într-un horror vacui ce aminteşte de compoziţiile lui Hieronymus Bosch. Dacă predecesorul său olandez ilustra parabole sau scene religioase, Ioana surprinde Ritualurile de trecere din viaţa unei femei: descoperirea feminităţii, timpul dedicat cunoaşterii personale, adolescenţa, ideea de cuplu, vârsta maturităţii şi asumarea responsabilităţilor, căsătoria, copiii, transformarea, suferinţa, precum şi locul creaţiei în tot acest ciclu vital.

Picturile Ioanei nu au niciodată un singur centru de interes, ochiul privitorului trebuie să revină asupra lucrării, alegându-și o scenă în jurul căreia sunt polarizate celelalte imagini, deslușind povestea sau creându-și una personală.

Peisajele perspectivale à vol d`oiseau din fundal, elementele decorative care fac rapel la antichitate (coloane, fragmente de templu grecesc); putti repetitivi; subiectele simbolice și titurile sugestive asemenea „La tempesta” amintesc de Renaștere. Pe alocuri, sunt inserate în compoziții elemente suprarealiste pentru a sublinia dramatismul lucrării: fragmente de mâini încordate, capete suferinde sau chipuri melancolice.

Eclectismul vizual ar caracteriza cel mai bine lucrările Ioanei, aceasta preluând din arta Evului Mediu compoziții simbolice, religioase cum ar fi: Altarul Mielului Mistic, Judecata de Apoi sau Cei trei tineri în cuptorul de foc. Ca manieră de execuție, pictura Ioanei Ursa este de factură hiperrealist-onirică cu accente de expresionism.

Ioana Ursa este Doctor în Arte Plastice cu lucrarea „Reciclarea simbolului din cotidianul intim în artă”. În perioada 2008-2014 a fost asistentă la Departamentul de Grafică al Universităţii Naţionale de Arte, Bucureşti, clasa Conf. Dr. Eugen Gustea/ Conf. Univ. Dr. Stela Lie. A susţinut expoziţii personale la Art Yourself Gallery („Akedia”, 2014); la Institutul Cultural Român din Budapesta (2011) şi la LC Foundation, Bucureşti („La tempesta”, 2011). A participat la expoziţii de grup: „Artistul la 30 de ani”, ARCUB (2016); la o serie de 11 expoziţii „11172014” de la Art Yourself Gallery (2014) şi la expoziţia „Don’t Get Mad Bro” de la Point Contemporary, Bucureşti (2009).

Expoziţia de pictură Ritualuri de trecere semnată Ioana Ursa de la galeria Cuhnia a Centrului Cultural Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului, Mogoşoaia va fi vernisată în data de 10 decembrie 2016, ora 16.00

Curator: Raluca Băloiu

Ioana Ursa reprezintă scene onirice într-un horror vacui ce aminteşte de compoziţiile lui Hieronymus Bosch. Dacă predecesorul său olandez ilustra parabole sau scene religioase, Ioana surprinde Ritualurile de trecere din viaţa unei femei: descoperirea feminităţii, timpul dedicat cunoaşterii personale, adolescenţa, ideea de cuplu, vârsta maturităţii şi asumarea responsabilităţilor, căsătoria, copiii, transformarea, suferinţa, precum şi locul creaţiei în tot acest ciclu vital.
Picturile Ioanei nu au niciodată un singur centru de interes, ochiul privitorului trebuie să revină asupra lucrării, alegându-și o scenă în jurul căreia sunt polarizate celelalte imagini, deslușind povestea sau creându-și una personală.
Peisajele perspectivale à vol d`oiseau din fundal, elementele decorative care fac rapel la antichitate (coloane, fragmente de templu grecesc); putti; subiectele simbolice și titurile sugestive asemenea „La tempesta” amintesc de Renaștere. Pe alocuri, sunt inserate în compoziții elemente suprarealiste pentru a sublinia dramatismul lucrării: fragmente de mâini încordate, capete suferinde sau chipuri melancolice.
Eclectismul vizual ar caracteriza cel mai bine lucrările Ioanei, aceasta preluând din arta Evului Mediu compoziții simbolice, religioase cum ar fi: Altarul Mielului Mistic, Judecata de Apoi sau Cei trei tineri în cuptorul de foc. Ca manieră de execuție, pictura Ioanei Ursa este de factură hiperrealist-onirică cu accente de expresionism.
Ioana Ursa este Doctor în Arte Plastice cu lucrarea „Reciclarea simbolului din cotidianul intim în artă”. În perioada 2008-2014 a fost asistentă la Departamentul de Grafică al Universităţii Naţionale de Arte, Bucureşti, clasa  Conf. Dr. Eugen Gustea/ Conf. Univ. Dr. Stela Lie. A susţinut expoziţii personale la Art Yourself Gallery („Akedia”, 2014); la Institutul Cultural Român din Budapesta (2011) şi la LC Foundation, Bucureşti („La tempesta”, 2011). A participat la expoziţii de grup: „Artistul la 30 de ani”, ARCUB (2016); la o serie de 11 expoziţii „11172014” de la Art Yourself Gallery (2014) şi la expoziţia „Don’t Get Mad Bro” de la Point Contemporary, Bucureşti (2009).

Expoziţia este deschisă publicului în intervalul 26 noiembrie – 26 decembrie 2016

Ioana Ursa

In ianuarie 2014, Art Yourself Gallery a lansat in premiera  un proiect maraton, impreuna cu 17 artisti, timp de 11 luni, cu 11 expozitii pe 11 teme, in fiecare zi de 17 a fiecarei luni.
Protagonistii acestui proiect experimental sunt: Aitch, Felix Aftene, Gabriel Caloian, Codruta Cernea, Mihail Cosuletu, Cristian Crisbasan, Suzana Dan, Amalia Dulhan, Andreea Floreanu, Cornel lazia, Ileana si Catalin Oancea, Dragos Patrascu, Tudor Patrascu, Radu Rodideal, Adrian Sandu, Bogdan Teodorescu, Ioana Ursa.
La initiativa fotografilor, Cornel Lazia si Cristian Crisbasan, incercam sa va dezvaluim Portretele artistilor asa cum se vad ei insisi si asa cum sunt priviti prin obiectul fotografilor.
    
1. Ce cauți tu în viața ta?
Simt ca in viata mea inca nu mi-am atins sinceritatea cu mine insami. E o lupa continua.   Cred ca inca nu am ajuns la acea atitudine transanta in care sa elimin cea ce e pierdere de vreme din cea ce te face sa  infloresti , sa te implinesti.  Incerc sa caut, culeg si elimin toate erorile...Prin eroare intelegand orice actiune  ce e rezultat al unei decizii luata din frica, frustrare sau neatentie. E  enervant ca apar mereu unele noi.. dar mai e timp daca viata isi urmeaza cursul natural. Daca ar fi sa ma refer strict la arta in raport cu viata.. caut  o viata traita autentic, sincer si cat mai complet din punct de vedere al tuturor experientelor capitale pentru un om( copilarie, dragoste, nastere, moarte)... pentru a putea vorbi in cunostinta de  cauza ca artist. Din acesta cauza am ajuns sa fiu si foarte atenta sa nu ma repet... sa nu repet prea mult exeperiente similare si sa retin impresia proaspata... ca pe o hrana ulteriora pentru inspiratie.
 
2. Te naști artist sau te faci artist?
Desi m-am nascut cu un talent evident inca de mica.. trebuie sa recunosc ca parintii mei au luat decizia sa urmez artele. Eu doar mazgaleam si patam tot in jur, lucru ce i-a adus la exasperare. Ce te face sa fii artist...? Depinde de vremuri si temperamente...in cazul meu? multa sensibilitate, talent, munca si dorinta de a nu pierde acea senzatie, traire  ce o incerci in fata a ceva ce te infioara.. un fel de frica nebuna de a nu pierde frumusetea si ce genereaza ea in suflet... Imi aduc  aminte si acum  cat de mult ma enervam si inca o fac si acum ca nu pot sa redau o anumita lumina de amiaza, sau ca pictura nu are muzica si parfum... si ca inca ma bazez pe amintire ce inca nu o pot reproduce total, vizual si palpabil in arta mea... da cred ca inca ma frustreza ca arta proprie nu ma elibereaza de amintire. Cred ca in proportie covarsitoare te faci artist.
 
3. Ce vezi, unde vezi și cum vezi?
Materialul sunt imagini vazute(reale sau mediate-film, fotografie) care de obicei ma inspira prin seminificatia lor si/sau frumusetea lor estetica- mai  ales- cromatica si lumina. Oricand muzele sunt de mare interes.. nu raman rece la un chip frumos de barbat sau femeie, la un cer de un anumit albastru , la o vreme indecisa unde soarele vantul si norii se pregatesc de o ploaie de vara...
 
4. Cum creezi și când ești gata să te arăți?
De obicei ma arat greu, creez incet desi pictez si desenez repede.. ma arat cand consider ca ceea ce am lucrat este suficient de sincer... cand consider ca nu am trisat pentru a expune si a face multe lucrari.
 
5. Cum te vezi în proiectul 11172014 și ce aștepți de la acesta?
Cred ca provocarea, pe langa aceea de a expune intr-un grup  competitiv si cu o valaore artistica ridicata, este vizibilitatea si  originalitatea propriei voci intre atatea foarte atractive. Vad acest maraton de 11 expozitii ca un adevarat antrenament, avand in el si ceva didactic si ordonator.. necesitatea de a raspunde intr-un anumit timp, la o anumita data,  la o anumita tema...temele fiind foarte motivante iar timpul foarte scurt... esti obligat la o acuitate speciala a simturilor.
Imi place ca am primit libertate totala in  proiect, iar cei de la Art Yourself sunt promti si  flexibili in a sari in intampinarae propunerilor si necesitatilor noastre. Inca nu am avut ocazia aprofundarii relatiilor cu colegii de grup, in mare parte aceasta datorandu-se si programului personal foarte aglomerat, dar sper ca in timpul acestui proiect, incepand si cu acest chestionar si cu initiativa celor doi fotografi  Cornel si Cristi sa ajungem noi, dar si publicul, sa ne cunoastem mai bine.

6. Ce rol are creația și arta în viața omului?
In viata mea rolul e  clar .. innebunesc daca nu pictez, desenez – cred ca la momentul actual rolul este unul terapeutic, de sanatate sufletesca si trupeasca.... ma simt rau fizic daca iau o pauza  mare si nu fac asta. In viata omului... cred ca are o mare putere de eliberare, inspirare, mantuire si nu in ultimul timp cred ca este un act de iubire ...autentica al oamenilor ce poseda talentul de a crea astfel.

7. Pune-ți o întrebare și răspunde la ea.
Care e lucrul pentru care ai renunta la creatie, la arta ta, daca e vreunul?
Da, nu sunt un artist total, dar cum arta mea se hraneste din viata mea..Oricand as renunta temorar la pictat(sigur  dupa ce momentul ar fi depasit as reveni)  daca acesta ar deveni un impediment in calea integritatii, sanatatii si fericirii familiei si mai ales a copiilor mei; adica doar in cazuri cu totul exceptionale.
 
Foto: Cristian Crisbasan