MNAR

 Muzeul Național de Artă al României vă invită marți, 23 noiembrie 2021, ora 18.00, la o nouă „Întâlnire la muzeu”. De această dată, invitata lui Călin Stegerean va fi cunoscuta realizatoare de televiziune și critic de teatru Marina Constantinescu. În cadrul întâlnirii care va avea loc doar online, pe pagina de Facebook a MNAR, va fi purtat un dialog despre problemele actuale ale culturii din România, despre inserția tot mai vizibilă a artelor plastice în spectacolele de teatru și despre vizibilitatea artiștilor români în spațiul internațional.

Evenimentul face parte din seria activităților pentru public desfășurate în zilele când spațiile expoziționale sunt închise. „Întâlnire la muzeu” este un proiect care își propune să privilegieze contactul cu personalități din varii domenii ale culturii pe subiecte aflate la interferența diverselor genuri artistice.

Marina Constantinescu este absolventă a Facultății de Filologie-Litere a Universității București, totodată este un apreciat critic de teatru și cronicar dramatic al revistei România literară. Este colaboratoare a Radio Europa Liberă și începând cu 2001 este realizatoarea emisiunii “Nocturne”, o producție TVR 1. Director al Festivalului Național de Teatru pentru edițiile 2005-2007; 2014-2019, Marina Constantinescu s-a remarcat prin activitatea de eseist și scriitor semnând două volume de autor: “Danaidele - istoria unui spectacol” și “ A fost o data in România”. Are în portofoliu o serie importantă de premii și distincții profesionale: Premiul Uniter (1997) - pentru cel mai bun critic de teatru, Marele Premiu A.P.T.R. (2010) - pentru seria “Nocturne” - TVR 1, Premiul Președintelui UNITER (2017), Premiul de Excelență UNITER (2020), Premiul Academiei Române “Aristitza Romanescu” (2018); a fost decorată de Președintele României cu Ordinul Meritul Cultural în Grad de Cavaler (2018).

„Când mă urc pe lădița mare și încep să lucrez la personajele compozițiilor mele, mă transform. Nu mă gândesc decât la lucruri care depășesc aceste mărunte griji de-a plăcea. Pictura mea nu trebuie să placă, ci să emoționeze pe valori mari plastice și umane”. (Corneliu Baba, Confesiuni și Jurnale (1965 – 1977).

Muzeul Național de Artă al României vă invită, din 25 octombrie 2019, la o expoziție – confesiune avându-l, din nou, ca protagonist pe Corneliu Baba. Parcurgând însemnările din jurnalul său, îl regăsim pe artist din ce în ce mai retras în liniștea atelierului din strada Pangratti, în fața șevaletului sau a caietului de atelier, frământat de îndoieli și bântuit câteodată de sentimentul neîmplinirii a ceea ce și-a dorit mereu să facă – pictură, și numai pictură.

Expresia trăirilor din această perioadă se regăsește în operele sale cu teme noi, printre care Omul cu lingura, Arlechini, Peisaje din Toledo, Concetățeni, numeroase portrete de anonimi însumate într-o adevărată arheologie a chipului uman.
Tot acum apar și cele două teme care îl vor obseda până spre sfârșitul vieții: Spaimele și Regii nebuni.

Expoziția include atât lucrări provenind din patrimoniul MNAR și din colecția artistului, cât și documente personale din perioada 1965 – 1977. Demersul curatorial se sprijină pe însemnările și reflecțiile artistului din acest interval cronologic și fac obiectul celui de al doilea volum din seria Corneliu Baba.

Volumul II Confesiuni si Jurnale (1965 – 1977) va fi lansat la o dată ce va fi anunțată ulterior.

Ilustrând însemnările și reflecțiile cuprinse în jurnalul personal și în caietele de atelier, expoziția contribuie la înțelegerea creației lui Corneliu Baba, a frământărilor sale personale, căutărilor artistice și delicatelor sale stări sufletești.

Vă așteptăm!
Detalii suplimentare: comunicare@art.museum.ro

Curator: Maria Muscalu Albani
Galeria Națională (parter)
25 octombrie 2019 - 29 martie 2020
Program de vizitare: miercuri-duminică, orele 10.00-18.00
Ora limită de acces: 17.00

.

Editura ACS pledează pentru responsabilitate în conservarea operei de artă
în cartea "Picturi murale extrase. Istorie, restaurare, monitorizare"

Muzeul Național de Artă al României va găzdui joi, 17 octombrie 2019, ora 18:00, evenimentul de lansare a cărții "Picturi murale extrase. Istorie, restaurare, monitorizare", autor Maria-Magdalena Drobotă, Editura ACS, 2019.

Prof. univ. dr. Tereza Sinigalia, istoric de artă, lansează o invitație cu această ocazie: ”vă invit să deschideți o carte cu un titlu care poate apărea ciudat și de neînțeles celor profani, și atrăgător și interesant pentru specialiști. Indiferent cine ați fi, nu refuzați să citiți textul în paralel cu privirea aruncată peste imagini, care nu sunt simple ilustrații, ci surse complementare de informație, înțelegere și chei pentru a pătrunde de fapt în intimitatea unui proces care are în vedere conservarea operei de artă, în cazul nostru a picturii murale.”
"Picturi murala extrase. Istorie, restaurare, monitorizare" a pornit de la o cercetare complexă despre extragerea picturilor murale, a autoarei – dr. Maria-Magdalena Drobotă –, concretizând o experiență ce însumează mai bine de 20 ani de contribuție la execuția diferitelor etape necesare conservării picturilor murale și 5 ani de inventariere, monitorizare și culegere a informațiilor.

”Maria-Magdalena Drobotă a dovedit în această carte o îmbinare perfectă între performanțele sale profesionale și capacitatea documentar-istorică de a aduna informații disparate ale unor evenimente nedorite care au marcat conservarea picturilor murale din România. Este vorba despre imboldul nejustificat de a extrage picturi murale, din diferite motive. Mergând pe urmele acestor evenimente, Maria-Magdalena Drobotă ne oferă o carte-document ce consemnează, în mare parte, o istorie a pierderilor ireversibile. Dintre picturile murale extrase, mai mult sau mai puțin conservate, o parte se păstreză în muzee.”, apreciază prof. univ. dr. Oliviu Boldura, expert restaurator.

Evenimentul face parte din proiectul cultural „Memoria intervenției de restaurare” inițiat de Art Conservation Support (ACS), un proiect născut din dragostea pentru patrimoniu, presarată cu experiența specialiștilor și experților din ACS, un proiect care se adresează celor activi în domeniul conservării și iubitorilor de patrimoniu de toate vârstele. În același context, am organizat două sesiuni de prezentări și discuții pe tema conservării picturilor murale, dintre care două au avut loc în avanpremiera lansării: joi, 10 octombrie, la Librăria Mihai Eminescu din București, și vineri, 11 octombrie, la Colegiul „Ciprian Porumbescu” din Suceava, Sala Auditorium.

În continuare, lansăm celor interesați invitația de a participa la conferințele organizate la Universitatea din Pitești, joi 24 octombrie, și la Universitatea din Craiova, vineri, 25 octombrie, precum și alte expuneri în București sau Cluj-Napoca. Vom comunica in curând detalii despre aceste evenimente.

Celor de vârstă școlară le adresăm în acest proiect activități specifice, cu rolul de a contribui în timp la o mai bună conservare și punere în valoare a patrimoniului cultural național. Am „cultivat” semințele cunoașterii pe un teren fertil, sperăm noi, în școli din București, Ilfov, Prahova și Buzău, peste 200 elevi de gimnaziu fiind alături de noi în acest proces, continuu prin activitățile inițiate de ACS.

Proiectul „Memoria intervenției de restaurare” este inițiat de Art Conservation Support și co-finanțat de Ordinul Arhitecților din România prin Timbrul Arhitecturii și Administrația Fondului Cultural Național.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Partenerii proiectului:
CERECS Art S.R.L., Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Municipiului București, Centrul Cultural Palatele Brâncovenești, Biserica Sf. Trei Ierarhi din Iași, Complexul Muzeal “Curtea Domnească” din Târgoviște, Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, Muzeul Național Cotroceni, Mănăstirea Stavropoleos.

.

Muzeul Național de Artă al României vă invită miercuri, 9 octombrie 2019, de la ora 17:30, la vernisajul expoziției „300 de ani de relaţii culturale România – Georgia”. Accesul publicului la eveniment este gratuit.
Expoziția, care va avea loc în perioada 9-24 octombrie în spațiul fostei Sufragerii Regale (intrarea A3, corpul central MNAR), este organizată de Ambasada Georgiei în România şi de MNAR, în colaborare cu Biblioteca Parlamentară Națională din Georgia și Universitatea de Stat din Tbilisi.
Cele peste trei secole de bune relaţii culturale dintre România și Georgia s-au dezvoltat în jurul a trei figuri emblematice pentru istoria celor două state: cărturarul român de origine georgiană şi mitropolit al Ţării Româneşti Antim Ivireanul, voievodul Constantin Brâncoveanu şi Vakhtang al VI-lea Bagrationi - conducătorul Georgiei de Est şi apoi regele întregii Georgii.
În anul 1709, mitropolitul Antim Ivireanul i-a oferit un sprijin nemijlocit regelui Vakhtang al VI-lea pentru înființarea la Tbilisi a primei tipografii din Georgia, dând astfel un uriaş impuls vieţii spirituale din ţara sa.
În cadrul expoziției, publicul va putea admira 17 publicații realizate în această tipografie între 1709 şi 1722, incluse în prezent în patrimoniul naţional al Georgiei. Alături de acestea, vor fi expuse și două obiecte din patrimoniul MNAR ce prezintă o strânsă legătură cu mitropolitul Antim Ivireanul: un epitaf donat de acesta Mănăstirii Antim din București în anul 1714 și o Evanghelie greco-română cu coperte ferecate, realizată în tipografia mitropolitului în 1693 și dăruită de domnitorul Constantin Brâncoveanu Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou din București.
Din punct de vedere diplomatic, există două momente marcante în relațiile dintre cele două state. Primul dintre acestea, reprezentat de deschiderea primei Misiuni Diplomatice a Republicii Georgia la Bucureşti, a avut loc în 1919 sub conducerea unui celebru politician, Sosipatre Asatiani. Ulterior, în 1991, România a fost prima ţară care a recunoscut independenţa Georgiei față de fosta Uniune Sovietică. Istoria acestei colaborări diplomatice va fi ilustrată printr-o serie de fotografii care vin în completarea obiectelor din expoziție.

Perioada de vizitare: 9-24 octombrie 2019
Sufrageria Regală (corpul central MNAR, intrarea A3)
Program de vizitare: miercuri-duminică, orele 10.00-18.00
Accesul permis până la ora 17.00
Bilet intrare: 5 lei

.

Muzeul Colecţiilor de Artă, secţie a Muzeului Naţional de Artă al României, vă invită începând cu data de 11 iunie 2019 să vizitaţi expoziția permanentă a Colecţiei „Simion A. Iuca”, intrată în patrimoniul muzeului în anul 2018, prin generozitatea doamnelor Alexandra Slavu şi Maria-Mărgărita Iuca, fiicele artistului Simion Iuca.
Gravor, pictor şi profesor, Simion A. Iuca (Bucureşti, 1907 – Bucureşti, 1994) a absolvit în 1928 Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Bucureşti, la clasa de pictură coordonată de George Demetrescu Mirea, completându-şi formaţia artistică în perioada 1929 – 1936 la Paris, unde a frecventat cursurile de la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts, în atelierul de pictură condus de Lucien Simon (aici familiarizându-se cu diverse tehnici ale gravurii). A participat, în perioada interbelică, la numeroase expoziţii de grup organizate în România şi în Franţa, prima sa expoziţie personală având loc la Ateneul Român în 1935. A fost profesor la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti (devenită, după 1950, Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”), unde a predat între anii 1936 şi 1972. Figură tutelară pentru numeroase generaţii de artişti graficieni români, Simion Iuca a fost un deschizător de drumuri în ce priveşte introducerea tehnicilor stampei în programa universitară, organizarea unor ateliere de gravură, precum şi adaptarea în limba română a terminologiei specifice domeniului.
Colecţia „Simion A. Iuca” este compusă în cea mai mare parte din lucrări de grafică în tehnici variate și gravuri în creion, sanguină, tuş, cărbune pe hârtie, gravură cu dăltiţa, gravură cu acul, acvaforte, acvatintă, vernis moale, litografie, xilogravură, linogravură, monotip), realizate de Simion Iuca începând cu anul 1925 (Tatăl meu în bibliotecă) şi finalul anilor 1960 (Docuri la Constanţa, Piaţă la Baia Mare, Alexandra). O secţiune mai restrânsă a donaţiei este constituită de câteva picturi, datând din perioada interbelică, completate cu un peisaj Vedere din Sinaia, realizat în 1958. Lucrărilor din colecţie realizate de Iuca li se adaugă şi câteva portrete ale sale semnate de artişti diverşi, gravuri de Gheorghe Petraşcu (1872 – 1949), dintr-un tiraj imprimat de Iuca la dorinţa exprimată de faimosul artist român în 1937, o gravură cu acul de fiica sa Maria-Mărgărita Iuca (Lumi ale trecutului la mare), la rândul ei artistă, precum şi sculptura în bronz Figură verticală III, avându-l ca autor pe Grégoire Stanislav Slavu, soţul Alexandrei Slavu.

Din 11 iunie 2019, la Muzeul Colecţiilor de Artă,
corp C, etaj II (Calea Victoriei 111)
Program de vizitare: sâmbătă – miercuri, 10:00 – 18:00
Tarif: 15 lei (gratuit în prima zi de miercuri din fiecare lună)

.