Muzeul Colecțiilor de Artă

Muzeul Național de Artă al României anunță intrarea gratuită cu ocazia Zilei Culturii Naționale, sărbătorită anual în data de 15 ianuarie. Gratuitatea este valabilă la sediul central și la muzeele satelit (Muzeul Colecțiilor de Artă, Muzeul K.H. Zambaccian și Muzeul Theodor Pallady) și include atât galeriile permanente, cât și expozițiile temporare.

Prin urmare, cei care vor alege să facă o vizită la MNAR de Ziua Culturii Naționale vor putea admira gratuit Galeria de Artă Europeană și Galeria Națională, precum și expozițiile temporare „Corneliu Baba. Confesiuni si Jurnale (1965 – 1977)”, „Maitec. Lemn Aur Lumină”, „În jurul şi împrejurul suprarealismului”, „Sabin Popp și Theodora Cernat Popp” și „IP - 24 de argumente”. La Muzeul Colecțiilor de Artă, pe lângă colecțiile din expunerea permanentă, vizitatorii vor putea vedea și expoziția temporară „Partea nevăzută a colecţiei de artă Alexandru Phoebus”, dar și donația Dan Nasta, ce a fost inaugurată la finalul lunii noiembrie 2019.

De la ora 18:00, la Sala Auditorium de la MNAR (Str. Stirbei Vodă nr. 1-3), vor avea loc trei proiecții de film, în cadrul proiectului „RE:vederea Revoluției”, desfășurat în parteneriat cu Igloo Media.
Toate cele trei ecranizări propun o „revedere” a Revoluției din decembrie 1989, în special a ceea ce s-a întâmplat în Capitală în săptămâna 21-28 decembrie, iar în sală vor fi prezenți realizatorii fiecărui proiect.

Seara va fi deschisă cu proiecția unui montaj video de 15 minute, ce prezintă o selecție de peste 140 de fotografii realizate în București în perioada 21-28 decembrie 1989 de arhitectul și fotograful Andrei Pandele. O parte dintre aceste imagini au fost expuse în premieră pe gardul Curții de Onoare al MNAR, într-o expoziție organizată de Primăria Sectorului 1, prin Centrul Cultural Sector 1 (curator: Cornel Brad, coordinator proiect: Arh. Adrian Ciocăzanu), și pot fi văzute de către trecători până în data de 19 ianuarie 2020.

Va urma apoi proiecția filmului remasterizat „Hîrtia va fi albastră”, ce anunță și lansarea acestuia pe Blue Ray. Lungmetrajul de 95 de minute a fost regizat de Radu Muntean și spune povestea evenimentelor din noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, una dintre cele mai sângeroase nopți ale Revoluției române în capitală. Lansat inițial în anul 2006, filmul a câștigat numeroase premii la festivaluri importante de film. 

În încheiere, va avea loc un scurt documentar-comentariu al autorilor (regizor, scenariști, actori, echipă), inclus și pe varianta Blue Ray a filmului. Vor fi prezenți în sală Radu Muntean, Dragoș Vîlcu, Tudor Lucaciu, Alex Baciu, Andu Radu și Paul Ipate, actorul din rolul principal. 
Intrarea la toate cele trei proiecții este gratuită, în limita locurilor disponibile.
Pentru mai multe detalii, vă stăm la dispoziție la comunicare@art.museum.ro.

.

Ultimele 10 zile de vizitare a expozițiilor Eli Lotar (1905-1969) și Gherasim Luca – Erou limită, aflate în premieră la București.
Cele două expoziții aduse în România împreună cu Centrul Pompidou și Jeu de Paume mai sunt deschise doar până duminică, 14 iulie 2019.

Program de vizitare:
Eli Lotar (1905-1969), Muzeul Colecțiilor de Artă (Calea Victoriei 111)
sâmbătă - miercuri, intervalul orar 10.00 - 18.00 (intrare gratuită)

Gherasim Luca – Erou limită, Muzeul Național al Literaturii Române (Calea Griviței 64 - 66)
marți - duminică, intervalul orar 10.00 - 18.00 (intrare gratuită)

_____

Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Centrul Pompidou și Jeu de Paume, sub găzduirea Muzeului Colecțiilor de Artă și în contextul Sezonului România – Franța, vă invită la o mult așteptată și emoționantă expoziție: Eli Lotar (1905-1969), dedicată unuia dintre cei mai importanți fotografi ai avangardei pariziene. Expoziția reeditează retrospectiva Eli Lotar deschisă la Centrul Pompidou, în anul 2017, o co-producție Centrul Pompidou și Jeu de Paume, fiind o premieră absolută pentru România.

Expoziție curatoriată de Damarice Amao (Centrul Pompidou) și Pia Viewing (Jeu de Paume) pentru prezentarea la București.

Fotograf și cineast francez de origine română, important reprezentant al avangardei pariziene, Eli Lotar (Eliazar Lotar Theodorescu) este fiul poetului Tudor Arghezi, de la care a și primit primul său aparat de fotografiat.

Lotar și-a petrecut copilăria la București, alături de tatăl său, pentru a „reveni” la Paris (orașul în care s-a născut) în 1924. Aici se apropie de fotografa Germaine Krull, de la care învață meserie, și mai târziu de suprarealiști, publicând mai ales în revistele de avangardă „VU”, „Jazz” și „Arts et métiers graphiques” și participând la expoziții internaționale importante ca „Fotografie der Gegenwart”, „Film und Foto” și „Documents de la vie sociale”. Fotografiile și filmele lui Eli Lotar surprind o întreagă modernitate vibrantă, spectaculoasă, poetică, decadentă, tulburătoare: imagini din spitale și abatoare, scene din viața prostituatelor, lumea plină de pitoresc a artelor spectacolului, peisaje mediteraneene și situri arheologice grecești așa cum arătau acestea la începutul anilor ’30.

Realizată în mare parte din fondurile Cabinetului de Fotografie al Muzeului Național de Artă Modernă – Centrul Pompidou și cu concursul unor colecții private, expoziția reunește circa 80 de fotografii de epocă (vintage) și o selecție de o sută de documente (cărți, reviste, scrisori, negative, filme) care ilustrează esența activității lui Eli Lotar. Ea aduce în prim plan o viziune cuprinzătoare asupra creației artistului, a unicității traiectoriei sale și a universului său vizual.

Expoziția prezentată la București începând cu 18 aprilie 2019 este co-produsă de Muzeul Național al Literaturii Române, Centrul Pompidou și Jeu de Paume și constituie o binemeritată recunoaștere a contribuției lui Eli Lotar la conturarea modernismului fotografic și cinematografic.

Expoziția este însoțită de catalogul Eli Lotar (1905 - 1969), de volumul de scrisori inedite Eli Lotar. Scrisori / Lettres (1924 - 1926) și de un dosar de presă dedicat expoziției.

Expoziție găzduită de Muzeul Colecțiilor de Artă
18 aprilie – 14 iulie 2019
Program: sâmbătă – miercuri, 10.00 – 18.00
Ultima intrare se face la ora 17.00
Intrare liberă până în data de 27 aprilie 2019

***
Expoziția se înscrie în calendarul Sezonului Franța-România 2019. Evenimentul valorifică implicit temele abordate în cadrul Sezonului și contribuie la actualizarea imaginii și a percepției celor două popoare unul față de celălalt, precum și la întărirea legăturilor culturale și a cooperării dintre cele două țări, așa cum o indică și direcția generală a programului.

Pentru detalii suplimentare, vă rugăm să contactați Responsabilul de comunicare:
Andreea DRĂGHICESCU
andreea.draghicescu@mnlr.ro
+40 731 003 022

Echipa de proiect:
Coordonator program: Ioan Cristescu, director MNLR
Curatori: Damarice Amao (Centre Pompidou) și Pia Viewing (Jeu de Paume)
Design: Cosmina Goagea, Alexandru Condrea, Anastasia David Limona, Constantin Goagea
Grafică materiale promovare și DTP: Petru Şoşa
Suport multimedia: Marian Cristian Golescu (Mac Media Alarm Srl)
Producție expoziție: Cristi Medeleanu, George Raiu, Cristian Chițev, Dumitru Generalu, Daniel Prunoiu, Gabriel Urmuzache (CDM Prestări Servicii)
Conservare preventivă: Mirela Leahu, Mariana Năstase
Coordonare expoziție și catalog / promovare: Andreea Drăghicescu
Coordonare editorială: Alina-Nicoleta Ioan
Traducere: Doru Mareș, Ioana-Marta Mureșan
Lector: Gabriela Riegler
Redactare: Iuliana Miu
Contabilitate: Violeta Vârjoghe, Ina Mareș, Ana-Claudia Cencu
Departamentul Administrativ: Emil Doicescu

_____

Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române în colaborare cu Centre Pompidou și Biblioteca Academiei Române, în contextul Sezonului România – Franța, are deosebita plăcere de a vă invita la deschiderea expoziției „Gherasim Luca – Erou limită” care va avea loc vineri 19 aprilie 2019,ora 17.00, la sediul din Calea Griviței 64-66.

Pornind de la donația excepțională încredințată de Micheline Catti colecțiilor Muzeului Național de Artă Modernă – Centre Pompidou din Paris, expoziția revine asupra diversității practicilor vizuale și a experimentelor poetice realizate de către Gherasim Luca. Ea reconstitue participarea la grupul suprarealist din București – printr-o atentă incursiune documentară realizată grație colecțiilor Bibliotecii Academiei Române și ale Muzeului Național al Literaturii Române – cât și producția inedită și confidențială de carte – obiect, albume fotografice deturnate și remarcabile cubomanii din colecțiile naționale franceze.

Expoziția reprezintă cea de-a doua etapă itinerantă a unui proiect realizat în cadrul Sezonului cultural Franța – România și prezentat la Musée national d’art moderne – Centre Pompidou între 28 noiembrie 2018 si 7 ianuarie 2019.

Coordonator program : Ioan Cristescu, Director MNLR
Curator: Mica Gherghescu
Grafică : Petru Șoșa
Suport multimedia : Marian Golescu
Design : Cosmina și Constantin Goagea, Alex Condrea, Anastasia David
Responsabil relația cu presa: Ilinca Cristurean
Coordonator expoziție și catalog : Alina Niculescu

.

Muzeul Colecţiilor de Artă, secţie a Muzeului Naţional de Artă al României, vă invită începând cu data de 11 iunie 2019 să vizitaţi expoziția permanentă a Colecţiei „Simion A. Iuca”, intrată în patrimoniul muzeului în anul 2018, prin generozitatea doamnelor Alexandra Slavu şi Maria-Mărgărita Iuca, fiicele artistului Simion Iuca.
Gravor, pictor şi profesor, Simion A. Iuca (Bucureşti, 1907 – Bucureşti, 1994) a absolvit în 1928 Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Bucureşti, la clasa de pictură coordonată de George Demetrescu Mirea, completându-şi formaţia artistică în perioada 1929 – 1936 la Paris, unde a frecventat cursurile de la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts, în atelierul de pictură condus de Lucien Simon (aici familiarizându-se cu diverse tehnici ale gravurii). A participat, în perioada interbelică, la numeroase expoziţii de grup organizate în România şi în Franţa, prima sa expoziţie personală având loc la Ateneul Român în 1935. A fost profesor la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti (devenită, după 1950, Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”), unde a predat între anii 1936 şi 1972. Figură tutelară pentru numeroase generaţii de artişti graficieni români, Simion Iuca a fost un deschizător de drumuri în ce priveşte introducerea tehnicilor stampei în programa universitară, organizarea unor ateliere de gravură, precum şi adaptarea în limba română a terminologiei specifice domeniului.
Colecţia „Simion A. Iuca” este compusă în cea mai mare parte din lucrări de grafică în tehnici variate și gravuri în creion, sanguină, tuş, cărbune pe hârtie, gravură cu dăltiţa, gravură cu acul, acvaforte, acvatintă, vernis moale, litografie, xilogravură, linogravură, monotip), realizate de Simion Iuca începând cu anul 1925 (Tatăl meu în bibliotecă) şi finalul anilor 1960 (Docuri la Constanţa, Piaţă la Baia Mare, Alexandra). O secţiune mai restrânsă a donaţiei este constituită de câteva picturi, datând din perioada interbelică, completate cu un peisaj Vedere din Sinaia, realizat în 1958. Lucrărilor din colecţie realizate de Iuca li se adaugă şi câteva portrete ale sale semnate de artişti diverşi, gravuri de Gheorghe Petraşcu (1872 – 1949), dintr-un tiraj imprimat de Iuca la dorinţa exprimată de faimosul artist român în 1937, o gravură cu acul de fiica sa Maria-Mărgărita Iuca (Lumi ale trecutului la mare), la rândul ei artistă, precum şi sculptura în bronz Figură verticală III, avându-l ca autor pe Grégoire Stanislav Slavu, soţul Alexandrei Slavu.

Din 11 iunie 2019, la Muzeul Colecţiilor de Artă,
corp C, etaj II (Calea Victoriei 111)
Program de vizitare: sâmbătă – miercuri, 10:00 – 18:00
Tarif: 15 lei (gratuit în prima zi de miercuri din fiecare lună)

.

Seratele muzicale OPERA FANtastica la Muzeul Colecţiilor de Artă

Marți, 29 ianuarie 2019, de la ora 18:00, iubitorii şi cunoscătorii în devenire ai muzicii clasice sunt aşteptaţi la Muzeul Colecțiilor de Artă (Calea Victoriei 111) pentru o nouă ediţie a seratelor muzicale OPERA FANtastica, inițiate și moderate de Luminița Arvunescu în colaborare cu „Asociaţia pentru Muzică, Artă şi Cultură”. Invitata acestei serate - găzduite de Muzeul Colecţiilor de Artă - este soprana Brigitta KELE – prestigioasă reprezentantă a Noii generaţii de artişti lirici din ţara noastră şi o artistă cu splendide succese în plan internaţional - cu care Luminiţa Arvunescu va dialoga, ca de obicei, atât pe teme de biografie personală, cât şi pe teme muzicale. Pe lângă dialog, seara va cuprinde un program muzical, pe care Brigitta Kele îl va susţine avându-i parteneri pe apreciatul bariton Iordache BASALIC şi pianista Luminiţa BERARIU.

Intrarea este liberă, cu rezervarea locurilor obligatorie la office@musicarte.ro.

Pasionată de lumea spectacolului de operă, Luminiţa Arvunescu şi-a dorit să adune în jurul proiectului său, pe de o parte, artiştii de operă – spre a le iscodi memoria şi a le afla pildele personale – iar, pe de altă parte, câţi mai mulţi spectatori ai teatrului liric; genericul ales, OPERA FAN (tastica), indicând foarte precis această dublă adresare: către un public – „fan de operă” şi către acei artişti care fac din Operă un tărâm „fantastic”.

Dacă şi-a atins scopul? Da! Seratele OPERA FANtastica bucurându-se de un mare succes la public şi recuperând multe dintre absenţele artiştilor noştri – deveniţi, mai bine cunoscuţi peste hotare decât în propria ţară. Astfel, proiectul le-a readus în faţa publicului iubitor de operă bucureştean, pe sopranele: Nelly MIRICIOIU (stabilită la Londra ) şi Laura TĂTULESCU (stabilită la Munchen), pe mezzosoprana Roxana CONSTANTINESCU (stabilită la Paris), precum şi pe soprana Leontina VĂDUVA sărbătorind 30 de ani de la debutul său internațional. Și, de asemenea, a prezentat pe scena Ateneului Român, primul concert al Ansamblului de instrumente vechi Musica Ricercata – înfiinţat şi condus de Gabriel BEBEȘELEA, concert de muzică barocă intitulat LA LUMIÈRE COMIQUE şi având-o solistă pe soprana Rodica VICĂ (Viena).

***
Soprana Brigitta Kele s-a născut la Oradea şi a început studiile de canto la Facultatea de Muzică din cadrul Universităţii orădene, desăvârşindu-le apoi, la Universitatea de Muzică Gh. Dima din Cluj. Din 2007 este solista Operei Maghiare clujene – pe scena căreia a strălucit, atât în importante roluri de operă - ca: Pamina (Flautul fermecat), Mimi (Boema), Micaëla (Carmen), Amélia (Bal mascat), Odabella (Attila), Donna Elvira ( Don Giovanni), Nedda (Paiaţe) – cât şi ca primadonă în operetele: Silvia, Bal la Savoy, Văduva veselă, Voievodul ţiganilor, Prințesa circului. În 2006, primea Marele Premiu la Concursul Internaţional de Operă DEBUT de la Bad Mergentheim, în 2007 - Premiul Kriza Ágnes din partea Operei Maghiare din Cluj, în 2016 - Premiul de Excelență la „Gala Premiilor Operelor Naționale Române” iar în 2018, Premiul Culturii Contemporane Maghiare din Tansilvania. Mai întâi, ca solistă – invitată, iar din stagiunea 2012-2013, ca membră a prestigiosului ansamblu de solişti ai Deutsche Oper am Rhein ( Düsseldorf ), Brigitta Kele a început o prestigioasă carieră internaţională, ale cărei ramnificaţii au ajuns să se dezvolte pe 3 continente. Printre succesele sale: Musetta ( Boema ) la Opera „Bastille” din Paris și Teatrul „Metropolitan” din New York; Nedda ( Paiaţe ) la Operele din Paris, Strasbourg și Beijing; Suzel ( Amicul Fritz ) la “Opera Nation du Rhin” din Strasbourg și Micaela (Carmen) la “Masada Festival” din Israel.

***
Baritonul Iordache Basalic este prim solist al Operei Nationale București din anul 1995. A studiat cantoul clasic cu tenorul Corneliu Fanateanu si baritonul Vasile Martinoiu, iar în perioada 2010 - 2011 a participat la cursurile de măiestrie de la Bucureşti ale baritonului Eduard Tumagian şi cele de perfectionare in arta belcantoului ale celebrului bariton Renato Bruson de la Academia “Scala” din Milano. A fost distins la Concursul international de canto “Haricleea Darclee” cu Premiul juriului şi a primit în anul 1998, Premiul pentru cel mai bun solist de operă, acordat de Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România. Este invitat permanent să concerteze la prestigioasa sala de concerte Concertgebouw din Amsterdam şi a efectuat numeroase turnee în: marea Britanie, Elveția, Spania, Danemarca, Grecia, Germania, Japonia, etc., alături de artişti renumiti precum : mezzosoprana Agnes Baltsa, soprana Elena Moşuc sau tenorul Luis Lima.

***
Absolventă a Conservatorului Ciprian Porumbescu din București - unde a studiat pianul cu reputatele profesoare Ana Pitiș și Ioana Minei, Luminiţa Berariu şi-a început activitatea artistică de timpuriu - cu concerte, înregistrări audio și recitaluri solo și camerale - atât în țară cât și peste hotare, de aproape 3 decenii manifestându-se şi în calitate de maestru acompaniator, coach, pentru soliștii vocali ai Operei Naţionale din Bucureşti. Este o prezență constantă în stagiunile de concert. Iar din anul 2000, Luminița Berariu conduce în fiecare toamnă, serii de ateliere pentru cântăreți și pianiști în Marea Britanie, workshop-uri susținute de Art Council of Wales.

***

Luminița Arvunescu este una dintre cele mai familiare și apreciate voci radiofonice ale cotidianului nostru, un nume care a dobândit, în timp, notorietate. A absolvit Secția de Muzicologie – ca șefă de promoție – la actuala Universitate Națională de Muzică din București și are un doctorat obținut cu Summa cum laude în domeniul Jurnalismului muzical. Este angajată a Societății Române de Radiodifuziune din 1990 - specializată în Muzica de Operă – iar în 1996 a contribuit la pregătirea și lansarea primului post de muzică clasică din țară, Radio România Muzical, de pe poziția de editor, poziție pe care a ocupat-o până în 2004. Ca realizator - radio, s-a remarcat prin emisiunea Seara de operă : nelipsită din grila posturilor Radio România Muzical și Radio România Cultural de peste 2 decenii și distinsă cu Premiul Uniunii Criticilor Muzicali ( 1998 ) și Premiul Musica Viva, acordat de Forumul Muzical Român ( 2008 ). A arhivat zeci de interviuri cu personalități artistice dintre cele mai importante: Virginia Zeani, Ioan Holender, Angela Gheorghiu, Roberto Alagna, Karita Mattila, Diana Damrau sau Piotr Beczala fiind doar câțiva dintre cei mulți care i-au acordat interviuri în exclusivitate. A fost primul jurnalist acreditat de Radio România în Germania, după evenimentele din decembrie 1989, pentru corespondențe muzicale săptămânale. Și, de asemenea, primul jurnalist care a realizat transmisiuni directe din Studioul unui post de radio străin, în 2011, de la Radio Metropolitan Opera International din New York, transmisiuni care s-au bucurat de mare succes. A semnat numeroase articole, recenzii și interviuri în diferite publicații. Face parte din Juriul Galei Operelor Naționale Române.

Organizatori: Asociația pentru Muzică, Artă și Cultură, Muzeul Național de Artă al României – Muzeul Colecțiilor de Artă și Wagner Arte Frumoase și Povești

Parteneri: Floria.ro și Asociația Culturală Isvor

Parteneri Media: Radio Classic, DCNews, Revista Tango – Marea Dragoste, Ziarul Metropolis, Senso TV, B365, Ceașca de Cultură, Calendar Evenimente, Agenția de Carte, ArtOut, ArtLine, PR Wave, 4Arte.ro, Orașul Meu, În Oraș, Bucharest Cultural Events, Catchy, Autentici.ro, Gazeta de Știri, Online Gallery, Jurnal de București, RoEvents, România Pozitivă, IQads, Revista Actualitatea Muzicală a UCMR și Jurnalul de Afaceri.

Birou Presă - Asociația pentru Muzică, Artă și Cultură

tel. +40 723917995; e-mail: birou.presa@musicarte.ro;

www.facebook.com/asociatia.muzicaartacultura

-vineri 21 septembrie, ora 17:00-

Muzeul Naţional de Artă al României vă invită vineri, 21 septembrie, ora 17:00 la vernisajul expoziției Portretul colecționarului, dedicată aniversării a 40 de ani de la inaugurarea Muzeului Colecțiilor de Artă. Ea aduce în centrul atenției pasionați iubitori de frumos care și-au încununat cariera de colecționari de artă prin donațiile făcute statului român pe parcursul secolului XX și la începutul secolului XXI.
Grupaje reunind lucrări favorite ale colecționarilor, portretele acestora și ale unor membri ai familiei, obiecte de artă decorativă, fotografii și documente evocă personalitatea și preocupările diferiților colecționari, relația lor cu artiștii preferați, creionând un întreg univers cotidian devenit astăzi pagină din istoria unui fenomen încă prea puțin explorat - colecționismului românesc. Urmărind un parcurs cronologic, expoziția pune accent pe cele 16 donații făcute muzeului din 1990 până în prezent. În spatele unora dintre donații se află povești de viață emoționante. Este cazul colecţiei avocatului Hurmuz Aznavorian formată în perioada interbelică și donată în anul 2000 de Rodica Aznavorian Sfinţescu, fiica sa, pentru a împlini dorinţa tatălui dispărut în 1954, sau al colecţiei dr. Emanoil Romulus Anca şi Ortansa Dinulescu Anca, donată de aceasta din urmă pentru a împlini ultima dorință a soțului.
Expoziția marchează contribuția colecţionarilor la păstrarea dar și la încurajarea artei plastice româneşti și susținerea unor artiști prea adesea supuși constrângerilor materiale sau ideologice.

Deschis la 21 august 1978 în fostul Palatul Romanit, una dintre cele mai vechi reședințe boierești de pe Calea Victoriei, ca secţie a Muzeului Naţional de Artă al României, Muzeul Colecțiilor de Artă și-a mărit de aproape 4 ori patrimoniul în cele patru decenii de existență. Numărul colecțiilor a crescut de la 13, câte numără în momentul deschiderii, la 47 în 2018, însumând aproximativ 10 000 de piese, reprezentative pentru genuri artistice, epoci istorice și zone geografice diferite. Dintre acestea 37 sunt incluse în expoziții permanente în trei sedii (Muzeul Colecțiilor de Artă, Muzeul K. H. Zambaccian și Muzeul Th. Pallady), Alături de colecții extrem de variate întâlnim aici multe colecții monografice ale unor artiști ale căror lucrări au fost donate postum de familie.

Curator: Liliana Chiriac, şef secţie MCA
Organizatori: Liliana Chiriac, Ilinca Damian, Gabriela Vasiliu, Marina Iliescu
Conservatori: Nela Mihai, Mihaela Murelatos, Lidia Marinescu
Locație: Muzeul Colecţiilor de Artă, Calea Victoriei 111.
Program: sâmbătă – miercuri între orele 10.00 – 18.00 (Casa de bilete se închide la ora 17.00), joi și vineri muzeul este închis.
Perioadă: 22 septembrie 2018 - 31 ianuarie 2019
Prețul biletului de acces: 10 lei
Gratuit: prima miercuri din fiecare lună

Expoziția este însoțită de un bogat program de evenimente. Datele acestora vor fi anunțate din timp.

1.Conferinţe:

Rolul colecţionarului în istoria culturii româneşti
Invitat: Maria Pârvuţoiu, colecţionar de artă

Noi informaţii de arhivă despre Palatul Romanit
Invitat: Oana Marinache, istoric de artă
Curator de muzeu
Invitat: Ruxandra Dreptu, istoric de artă

2.Prezentări:

Vă vorbeşte curatorul
Prezentare: Liliana Chiriac, şef secţie MCA

Secolul XX în trei contraste: Occident şi Orient, Masculin şi Feminin, Formă şi culoare Prezentare: Ilinca Damian, conservator MCA

3. Colecţia lunii
Prezentări lunare ale colecţiilor susţinute de specialiştii muzeului:
Octombrie 2018 – Colecţia Elisabeta şi Moise Weinberg;
Noiembrie 2018 – Colecţia familiilor Dumitru şi Maria Ştefănescu – colonel Gheorghe Preda;
Decembrie 2018 – Colecţia fraţii Béatrice şi Hrandt Avakian.

4. Programe educative pentru familii, şcoli şi grădiniţe
Atelierele vor fi susținute de asociații partenere si educatori muzeali ai MNAR