Muzeul Naţional al Literaturii Române

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la o serie de lecturi cu poeți belgieni, francofoni și neerlandofoni. Gioia Kayaga, Erik Spinoy, Jan H. Mysjkin și Vincent Tholomé vor fi la București pentru trei zile, în intervalul 9-11 octombrie 2019.

Programul lecturilor:

Miercuri, 9 octombrie, ora 18.30, Sala de lectură a Facultății de Litere din București (strada Edgar Quinet 5-7)

Joi, 10 octombrie, ora 18.30, Sala Perpessicius, spațiul expozițional al MNLR (strada Nicolae Crețulescu 8)

Vineri, 11 octombrie, ora 19.30, Tramvaiul 26 (str. Cercului 6c)

Cele trei lecturi vor fi moderate de Doina Ioanid.

Evenimentul este organizat cu sprijinul Flanders Literature și Wallonie-Bruxelles International.

Gioia Kayaga (născută Frolli) s-a născut pe 9 decembrie 1990, la Dinant. Într-o notă biografică, precizează că este 50% belgiană, 25% italiană şi 25% burundeză. De parcă asta n-ar fi de-ajuns, autoarea adaugă: „pe sfert mulatră, creolă uneori, mereu maioneză. Congoleză prin drumurile bunicului. Mexicană prin prietenii celei mai bune prietene. Malgaşă, braziliană sau rastafariană când îi vine la îndemână. De curând măritată cu un bantu burundo-malaiezian“. De când a scris această notă, „de curând“ aparţine trecutului. Autoarea se duce la Bruxelles, ca să-şi facă studiile de master în litere şi descoperă acolo slam-ul. În 2013, câştigă premiul „Cuvinte Urbane“, categoria slam. Vârtejul identităţilor (parţiale) este tematizat în volumul de debut L’arbre sans racines d’un pays sans soleil (2015)/ Arborele fără rădăcini într-o ţară fără soare. Cel de-al doilea său volum, Tram 25 (2016)/ Tramvaiul 25 străbate Bruxelles-ul, de la universitate, la cursurile de alfabetizare, de la cartierele înstărite, la cele populare.

Erik Spinoy s-a născut pe 22 mai 1960, la Alost, în Flandra Orientală. Şi-a făcut studiile liceale la seminarul Saint-Joseph din Sint-Niklaas, împreună cu Dirk van Bastelaere şi Tom Lanoye. A absolvit apoi cursurile de Limbă şi Literatură germană la Universitatea Catolică din Louvain şi la Universitatea din Viena. În 1994, obţine titlul de doctor cu o teză despre Paul van Ostaijen. În 1996, este numit profesor de literatură neerlandeză modernă şi de teorie literară, la Universitatea din Liège. Ca poet, a debutat în 1988, cu volumul De jagers in de sneeuw (Vânători în zăpadă), urmat de alte zece volume, primite cu generozitate. „Poezia nu trebuie să reflecte realitatea“, îşi propune Spinoy, ca punct de plecare al poeticii sale. „Pornesc mai degrabă de la ideea că poemul este o intersectare şi o confruntare cu tot felul de texte, limbi, registre de limbaj şi tot felul de stiluri.“ În Susette (1990), se angajează într-o confruntare cu poezia lui Hölderlin. Se aud, însă, şi ecouri din poezia lui Rilke şi Van Ostaijen, ca să nu mai vorbim de „corespondenţa dintre Susette Gontard şi Hölderlin“. Spinoy îşi doreşte ca poemele sale să fie complexe, dificile, postmoderne, echivoce, ironice şi ilizibile.

Jan H. Mysjkin s-a născut în 1955 la Bruxelles, locuieşte din 1991 la Paris. A publicat zece volume de poezie în neerlandeză, printre care Aritmetica atingerii sau Ş.a.m.d., ş.a.m.d… A tradus nenumărate texte scrise de autori clasici şi contemporani, atât poeţi, cât şi romancieri. În ultimii ani, a publicat peste optzeci de poeţi şi prozatori români, în diferite reviste belgiene, neerlandeze şi franceze, şi în volum, Ion Creangă, Ioan Slavici, Max Blecher, Mihail Sebastian, Nichita Stănescu, Constantin Abăluţă, Matei Vişniec, Daniel Bănulescu sau Doina Ioanid. În colaborare cu Doina Ioanid a publicat două antologii de poezie flamandă contemporană în româneşte, două alte antologii de poezie neerlandeză, şi în volum, prozele şi poemele avangardistului flamand Paul van Ostaijen.

Vincent Tholomé s-a născut la Namur, pe 20 noiembrie 1965. Încă de la debutul său din 1999, şi-a făcut un nume ca performer de texte, alături de poeţii francezi Christophe Tarkos şi Charles Pennequin, coredactorii săi la revista Tombe Tout Court, mai târziu TTC. La fel ca tovarăşii săi de drum, acordă o mare atenţie argoului şi foloseşte deseori repetiţia ca proces stimulant. Vincent Tholomé şi-a făcut reputaţia de om de scenă; a făcut performance în compania muzicienilor, a videaştilor, a cântăreţilor sau a altor autori performeri, atât în Belgia, cât şi în străinătate. Totodată, face parte împreună cu Laurence Vielle, Christian Duray, Dominique Massaut, Frédéric Saenen, Mathieu Ha şi Daniel Hélin din „Big Band de Littératures féroces“. S-a făcut remarcat încă de la publicarea volumului Bang! (2000). Alte volume notabile sunt Tout le monde est quelqu’un (2007)/ Toată lumea este cineva, Kirkjubaejarklaustur (2007) şi Cavalcade (2012)/ Cavalcada. În 2011, a primit Premiul Trienal de Poezie al Comunităţii Franceze, pentru volumul The John Cage Experiences (2007)/ Experienţele lui John Cage.

Intrarea este liberă, vă așteptăm cu drag!

.

Sâmbătă, 28 septembrie 2019, începând cu ora 19:00, vă invităm în Grădina MNLR din Strada Nicolae Crețulescu 8, la prima lectură publică a scriitorului Uroš Prah (Slovenia), organizată în cadrul Programului de rezidență pentru scriitori și traducători, desfășurat la București de Muzeul Național al Literaturii din România și Rețeaua TRADUKI, în perioada septembrie/noiembrie 2019. În cadrul lecturii publice, autorul va citi în premieră câteva dintre cele mai recente texte ale sale, scrise în perioada rezidenței la București, în limba slovenă și traduse în limba română de Mircea Dan Duță, și va intra într-un dialog inedit cu Ioana Gruenvald, coordonator al rezidenței în România.

Uroš Prah (1988, Maribor, Slovenia) este poet, scriitor, redactor și traducător. Primul său volum de poeme a fost publicat în 2012 și poartă titlul onomatopeic, greu traductibil, Čezse polzeči (Gliding over Themselves or itself or himself); traducerea acestei colecții în limba croată a fost realizată de Romeo Mihaljević și publicată la Zagreb, în 2018. Cel de-al doilea volum de poeme, cu titlul imposibil de tradus, Tišima (una dintre încercări a fost Phush), a fost publicat în 2015 și nominalizat pentru Premiul pentru Poezie Jenko și pentru Premiul pentru Poezie Veronka, două dintre cele mai importante premii acordate poeziei în Slovenia. În 2017, a primit prima bursă din cariera sa din partea Agenției de Carte din Slovenia. În 2018, Nostra Silva, text scris de autor în limba germană, a fost distins cu Premiul de Poezie Exil, în cadrul Târgului de Carte de la Viena. În prezent, lucrează la două volume diferite de poezie, unul dintre ele în limba slovenă (care urmează a fi publicat până la sfârșitul anului 2019) și celălalt în limba germană. La începutul anului 2019, a fost desemnat de Ministerul Culturii din Slovenia să participe la o rezidență organizată la New York. Diferite traduceri ale lucrărilor sale au fost publicate în reviste, antologii, publicații din Germania, Austria, Serbia, Muntenegru, Italia, România, SUA, Argentina și Republica Cehă. Cofondator al revistei „IDIOT”, editată pentru prima oară în 2008, al cărei redactor-șef a fost între 2011 și 2015. În 2015 a pornit, în colaborare, festivalul internațional Literodrom. Cofondator al Muzej norosti, Trate / Museum des Wahnsinns, Trate / Museum of Madness, Trate, un centru internațional de cercetare interdisciplinară, deschis într-unul dintre cele mai vechi și mai mari castele din Slovenia, fost sanatoriu pentru boli mentale și neurologice, aproape de Cmurek, unde de altfel s-a născut. În prezent este stabilit la Viena.

Uroš Prah (Slovenia, scriitor) s-a aflat în rezidență în România în perioada 1 septembrie - 30 septembrie 2019, cel de-al doilea rezident, Hristo Boev (Bulgaria, traducător), urmând să sosească la București în perioada: 7 octombrie - 7 noiembrie 2019.

Programul de rezidențe pentru scriitori și traducători are ca scop intensificarea schimburilor literare între țările din sud-estul Europei precum și între aceste țări și spațiul de limbă german. Găzduit de MNLR, în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București, programul constă în două rezidențe pentru scriitori și traducători, fiecare de durata unei luni (septembrie/octombrie a.c.) și oferă condiții pentru creație literară sau traducere din literatura română, pentru stabilirea de contacte cu parteneri români și nu în ultimul rând pentru întâlniri cu publicul. MNLR va înlesni de asemenea accesul rezidenților la biblioteci sau centre de studiu, precum și contactul cu factori culturali, scriitori și traducători din București.

© Uroš Prah by Janez Klenovš

.

Muzeul Național al Literaturii Române și Filiala de Critică, Eseistică și Istorie literară a USR vă invită miercuri, 25 septembrie 2019, de la ora 17.00, la sediul MNLR din Str. Nicolae Crețulescu 8, la conferința Nicolae Labiş – misterele manuscriselor, susținută de Mircea Coloşenco, istoric literar și editor.

Mircea COLOȘENCO s-a născut la 3 iunie 1938, în comuna Căinari, judeţul Tighina, Basarabia, România. Între multe alte ocupaţii, a fost muzeograf la Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti şi consilier pentru probleme de memorialistică la Direcţia Muzee şi Colecţii din Ministerul Culturii. Alături de volumele semnate în nume propriu, între care Viaţa şi opera lui Nichita Stănescu (2013), a îngrijit ediţii din Al. Alexianu, George Bacovia, Ion Barbu, Ion Creangă, Mihai Eminescu, B.P. Hasdeu, Cezar Ivănescu, Victor Ion Popa (în colaborare), Liviu Rebreanu, Nichita Stănescu, Pamfil Şeicaru (în colaborare), G. Topîrceanu, Petre Ţuţea (în colaborare), Al. Vlahuţă, Al. Macedonski ş.a. A fost răsplătit cu Premiul „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al Academiei Române pe anul 2002, pentru lucrarea Ion Barbu – Opere fundamentale. De mai mulţi ani, Mircea Coloşenco se ocupă de studiul şi valorificarea arhivei rămase de la poetul Nicolae Labiş, proiectând o ediţie integrală a operei acestuia, din care a apărut deja un prim volum, Nicolae Labiş, Opera poetică (Editura Timpul, Iaşi, 2013).

Creaţia literară a lui Nicolae Labiş se află cuprinsă într-un interval de numai şapte ani, între cele două catrene din poezia „Slove de ziar”, publicate la „Poşta redacţiei” de la ziarul „Scânteia tineretului” (1949), adăugând poezia „Fii dârz în luptă, Nicolae!”, apărută în almanahul „Iaşul literar” (1950) şi poezia „Pasărea cu clonţ de rubin”, dictată, cum se ştie, de pe patul de spital, la „Colţea”, în Bucureşti, în preziua morţii (21/22 decembrie 1956). În octombrie 1956 a apărut volumul Primele iubiri, moment de răscruce în poezia românească a anilor de după război, pentru ca, postum, în ianuarie 1958, să se publice, graţie eforturilor prietenilor, volumul Lupta cu inerţia, cu prefaţa lui Geo Bogza.

În 1972 a fost inaugurată la Mălini, judeţul Suceava, Casa Memorială „Nicolae Labiş”, în acelaşi an, părinţii săi, Ana-Profira şi Eugen Labiş, donând manuscrisele poetului către biblioteca Muzeului de Istorie şi Arheologie Suceava, actualmente „Muzeul Bucovinei”, în acest fel constituindu-se Fondul Documentar „Nicolae Labiş”. Studiind aceste manuscrise în vederea unei ediţii integrale Nicolae Labiş, din care a apărut până acum un prim volum (2013), Mircea Coloşenco a conturat o structurare diferită faţă de editorii care s-au ocupat anterior de publicarea operei poetului. Necunoscutele relevate de cercetarea respectivei arhive, ca şi problemele pe care ea le pune la editare, constituie tema conferinţei „Nicolae Labiş – misterele manuscriselor”.

Intrarea este liberă.
Vă așteptăm!

.

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită luni, 12 august 2019, de la ora 18.00, la un eveniment special – aniversarea celor 90 de ani pe care actrița Liliana Tomescu îi va împlini astăzi.

În cadrul aceluiași eveniment, Romfilatelia, în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române, organizează lansarea întregului poștal (plic de corespondență cu timbru tipărit), în semn de omagiu adus întregii sale cariere artistice.

În Sala Perpessicius din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 o vor omagia pe îndrăgita artistă, stabilită de ani buni în Suedia, Sanda Manu, Anda Caropol, Ada D’Albon, Doina Papp, Rodica Mandache, Constantin Paraschivescu. Moderator: Marina Spalas.

Între 1950 și 1980 a fost actriță a Teatrului Nottara din București. Timp de peste 30 de ani, Liliana Tomescu a reușit record peste record, pe alocuri imposibil de egalat. „Pygmalion” a avut circa 500 de reprezentații, „Ciocârlia”, 400, „Luna dezmoșteniților”, puțin peste 600, iar „Adio, Charlie!” s-a jucat de 870 de ori. În 1964 i s-a acordat titlul „Artistă Emerită”, un alt record, deoarece avea numai 35 de ani atunci și era cea mai tânără actriță care l-a primit vreodată la acea vârsta. În 1980 s-a refugiat în Suedia unde, la scurt timp, i s-a acordat cetățenia suedeză.

A făcut filme cu Ion Popescu Gopo, printre care „S-a furat o bombă”, „De-aș fi Harap Alb”, „Pași spre lună”. Avea parte, cumva numai de comedii. „Spre norocul meu, apucasem să iau și lecții de dans, lecții în particular. Am avut un profesor extraordinar, pe Trixy Checais. Era un geniu, un mare dansator, de la care am învățat de toate, de la clasic până la modern. În paralel, am luat și lecții de muzică, de pictură… Am avut dintotdeauna convingerea că un actor trebuie să știe cât mai multe lucruri, pentru a intra cât mai bine în pielea cât mai multor personaje”, afirma Liliana Tomescu într-un interviu.

A iubit teatrul cu pasiune, iar când era pe scenă și juca ce-i plăcea, uita cu desăvârșire de lumea de-afară. „Nu-ți mai pasă nici de cenzură, nici că s-au oprit gazele și că pe scenă e viscol, iar în sală și acasă, caloriferele sunt înghețate. M-am simțit bine cu toți partenerii mei. Aveam o senzație de comunicare cu ei și cu sala, cu publicul, nemaipomenită”, recunoștea actrița.

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Vă așteptăm cu drag!

Muzeul Național al Literaturii Române, în colaborare cu Rollercoaster PR, vă invită la proiecția specială a filmului documentar „Distanța dintre mine și mine”, de Mona Nicoară și Dana Bunescu, după o idee de Ada Solomon, sâmbătă, 13 iulie 2019, de la ora 21.00, în Grădina MNLR din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8. Înainte de proiecție, de la ora 19.00, are loc în Mansarda MNLR spectacolul „A(m) iubi(t) iubirea”, adaptare după Nina Cassian de Cătălina Buzoianu în interpretarea Roxanei Guttman, Mihai Nițu și Naomi Guttman.

„Distanța dintre mine și mine” este un film despre credințe, artă și putere; explorează fricțiunea dintre memoria personală și arhiva oficială, dintre realitatea noastră actuală și narațiunile pe care le construim despre trecut. Gândurile Ninei în timpul ultimului ei an de viață sunt confruntate cu o bogată arhivă de filme, muzică, poezie, apariții de televiziune, întregistrări private inedite și documente de urmărire de la Securitate. Sunt revelate astfel dileme etice și estetice care sunt parte din trecutul, dar și viitorul nostru.

Filmările au avut loc cu câteva luni înainte de dispariția poetei și la fiecare intervenție inteligența ei sclipitoare iese la iveală, conducându-te prin lumea ei cu o mână nevăzută. Filmul are inserate fotografii din dosarul ei de urmărire de la Securitate, înregistrări ale unor discuții cu prieteni despre cum este dincolo de Cortina de Fier, interviuri, lecturi la televiziune, fragmente de jurnale de actualităţi şi documentare Sahia, și chiar câteva dintre compoziţiile ei muzicale. Este un dialog imaginat de Mona Nicoară şi Dana Bunescu între memoria personală şi arhiva oficială.

Mona Nicoară a început să lucreze în cinema în 1997 ca producător asociat al documentarului Children Underground, care în 2001 a primit un premiu special la festivalul Sundance și apoi a fost nominalizat la Oscar pentru cel mai bun documentar de lungmetraj. Debutul ei regizoral, Școala noastră, a avut premiera în 2011 la festivalul Tribeca din New York, a mers apoi la peste 60 de festivaluri din întreaga lume, a câștigat marele premiu al juriului pentru cel mai bun film din SUA la AFI SilverDocs și a fost nominalizat la Silver Eye Awards pentru cel mai bun documentar est-european și la Premiile Gopo pentru cel mai bun documentar românesc. Mona Nicoară este selecționer pentru festivalurile One World Romania și fARAD și a predat scris și film la Columbia, Cooper Union, New York University și Rutgers.

Dana Bunescu este principalul monteur al noului val din cinematografia românească și e câștigătoare a Ursului de Argint la Festivalul Internațional de Film de la Berlin 2017 pentru montajul filmului „Ana, Mon Amour”. A editat Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu și Things We Said Today (în lucru) - ambele de Andrei Ujică, precum și documentarul Laurei Căpățână, „Aici… adică acolo”, câștigător la Transilvania International Film Festival 2013, pe lângă filme de ficțiune iconice ca „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”, câștigător al Palme d’Or, „Moartea Domnului Lăzărescu”, câștigător al secțiunii Un Certain Regard la Cannes și „Poziția copilului”, câștigător al Ursului de aur.

Intrarea este liberă.

Ultimele 10 zile de vizitare a expozițiilor Eli Lotar (1905-1969) și Gherasim Luca – Erou limită, aflate în premieră la București.
Cele două expoziții aduse în România împreună cu Centrul Pompidou și Jeu de Paume mai sunt deschise doar până duminică, 14 iulie 2019.

Program de vizitare:
Eli Lotar (1905-1969), Muzeul Colecțiilor de Artă (Calea Victoriei 111)
sâmbătă - miercuri, intervalul orar 10.00 - 18.00 (intrare gratuită)

Gherasim Luca – Erou limită, Muzeul Național al Literaturii Române (Calea Griviței 64 - 66)
marți - duminică, intervalul orar 10.00 - 18.00 (intrare gratuită)

_____

Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Centrul Pompidou și Jeu de Paume, sub găzduirea Muzeului Colecțiilor de Artă și în contextul Sezonului România – Franța, vă invită la o mult așteptată și emoționantă expoziție: Eli Lotar (1905-1969), dedicată unuia dintre cei mai importanți fotografi ai avangardei pariziene. Expoziția reeditează retrospectiva Eli Lotar deschisă la Centrul Pompidou, în anul 2017, o co-producție Centrul Pompidou și Jeu de Paume, fiind o premieră absolută pentru România.

Expoziție curatoriată de Damarice Amao (Centrul Pompidou) și Pia Viewing (Jeu de Paume) pentru prezentarea la București.

Fotograf și cineast francez de origine română, important reprezentant al avangardei pariziene, Eli Lotar (Eliazar Lotar Theodorescu) este fiul poetului Tudor Arghezi, de la care a și primit primul său aparat de fotografiat.

Lotar și-a petrecut copilăria la București, alături de tatăl său, pentru a „reveni” la Paris (orașul în care s-a născut) în 1924. Aici se apropie de fotografa Germaine Krull, de la care învață meserie, și mai târziu de suprarealiști, publicând mai ales în revistele de avangardă „VU”, „Jazz” și „Arts et métiers graphiques” și participând la expoziții internaționale importante ca „Fotografie der Gegenwart”, „Film und Foto” și „Documents de la vie sociale”. Fotografiile și filmele lui Eli Lotar surprind o întreagă modernitate vibrantă, spectaculoasă, poetică, decadentă, tulburătoare: imagini din spitale și abatoare, scene din viața prostituatelor, lumea plină de pitoresc a artelor spectacolului, peisaje mediteraneene și situri arheologice grecești așa cum arătau acestea la începutul anilor ’30.

Realizată în mare parte din fondurile Cabinetului de Fotografie al Muzeului Național de Artă Modernă – Centrul Pompidou și cu concursul unor colecții private, expoziția reunește circa 80 de fotografii de epocă (vintage) și o selecție de o sută de documente (cărți, reviste, scrisori, negative, filme) care ilustrează esența activității lui Eli Lotar. Ea aduce în prim plan o viziune cuprinzătoare asupra creației artistului, a unicității traiectoriei sale și a universului său vizual.

Expoziția prezentată la București începând cu 18 aprilie 2019 este co-produsă de Muzeul Național al Literaturii Române, Centrul Pompidou și Jeu de Paume și constituie o binemeritată recunoaștere a contribuției lui Eli Lotar la conturarea modernismului fotografic și cinematografic.

Expoziția este însoțită de catalogul Eli Lotar (1905 - 1969), de volumul de scrisori inedite Eli Lotar. Scrisori / Lettres (1924 - 1926) și de un dosar de presă dedicat expoziției.

Expoziție găzduită de Muzeul Colecțiilor de Artă
18 aprilie – 14 iulie 2019
Program: sâmbătă – miercuri, 10.00 – 18.00
Ultima intrare se face la ora 17.00
Intrare liberă până în data de 27 aprilie 2019

***
Expoziția se înscrie în calendarul Sezonului Franța-România 2019. Evenimentul valorifică implicit temele abordate în cadrul Sezonului și contribuie la actualizarea imaginii și a percepției celor două popoare unul față de celălalt, precum și la întărirea legăturilor culturale și a cooperării dintre cele două țări, așa cum o indică și direcția generală a programului.

Pentru detalii suplimentare, vă rugăm să contactați Responsabilul de comunicare:
Andreea DRĂGHICESCU
andreea.draghicescu@mnlr.ro
+40 731 003 022

Echipa de proiect:
Coordonator program: Ioan Cristescu, director MNLR
Curatori: Damarice Amao (Centre Pompidou) și Pia Viewing (Jeu de Paume)
Design: Cosmina Goagea, Alexandru Condrea, Anastasia David Limona, Constantin Goagea
Grafică materiale promovare și DTP: Petru Şoşa
Suport multimedia: Marian Cristian Golescu (Mac Media Alarm Srl)
Producție expoziție: Cristi Medeleanu, George Raiu, Cristian Chițev, Dumitru Generalu, Daniel Prunoiu, Gabriel Urmuzache (CDM Prestări Servicii)
Conservare preventivă: Mirela Leahu, Mariana Năstase
Coordonare expoziție și catalog / promovare: Andreea Drăghicescu
Coordonare editorială: Alina-Nicoleta Ioan
Traducere: Doru Mareș, Ioana-Marta Mureșan
Lector: Gabriela Riegler
Redactare: Iuliana Miu
Contabilitate: Violeta Vârjoghe, Ina Mareș, Ana-Claudia Cencu
Departamentul Administrativ: Emil Doicescu

_____

Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române în colaborare cu Centre Pompidou și Biblioteca Academiei Române, în contextul Sezonului România – Franța, are deosebita plăcere de a vă invita la deschiderea expoziției „Gherasim Luca – Erou limită” care va avea loc vineri 19 aprilie 2019,ora 17.00, la sediul din Calea Griviței 64-66.

Pornind de la donația excepțională încredințată de Micheline Catti colecțiilor Muzeului Național de Artă Modernă – Centre Pompidou din Paris, expoziția revine asupra diversității practicilor vizuale și a experimentelor poetice realizate de către Gherasim Luca. Ea reconstitue participarea la grupul suprarealist din București – printr-o atentă incursiune documentară realizată grație colecțiilor Bibliotecii Academiei Române și ale Muzeului Național al Literaturii Române – cât și producția inedită și confidențială de carte – obiect, albume fotografice deturnate și remarcabile cubomanii din colecțiile naționale franceze.

Expoziția reprezintă cea de-a doua etapă itinerantă a unui proiect realizat în cadrul Sezonului cultural Franța – România și prezentat la Musée national d’art moderne – Centre Pompidou între 28 noiembrie 2018 si 7 ianuarie 2019.

Coordonator program : Ioan Cristescu, Director MNLR
Curator: Mica Gherghescu
Grafică : Petru Șoșa
Suport multimedia : Marian Golescu
Design : Cosmina și Constantin Goagea, Alex Condrea, Anastasia David
Responsabil relația cu presa: Ilinca Cristurean
Coordonator expoziție și catalog : Alina Niculescu

.

Conferință | Thomas Cousineau
“To Double Business Bound: René Girard, Mircea Eliade, and Hamlet”

Muzeul Național al Literaturii Române are plăcerea de a vă invita la conferința intitulată “To Double Business Bound: René Girard, Mircea Eliade, and Hamlet” prezentată în limba engleză de Thomas Cousineau, profesor emerit la Washington College și cercetător Fulbright în Studii Americane la Universitatea din București. Evenimentul va avea loc miercuri, 19 iunie 2019, ora 18.00, la sediul MNLR din Strada Nicolae Crețulescu 8.

Thomas Cousineau este autorul cărților “After the Final No: Samuel Beckett’s Trilogy”, “Waiting for Godot: Form in Movement”, “Ritual Unbound: Reading Sacrifice in Modernist Fiction”, “Three-Part Inventions: The Novels of Thomas Bernhard”, editor invitat al volumului “Beckett in France,” un număr special al Journal of Beckett Studies. Cea mai recentă carte a sa, “An Unwritten Novel: Fernando Pessoa’s The Book of Disquiet”, a primit recunoașterea de „titlu exceptional” din partea Asociației Bibliotecarilor Americani.

Conferința va fi susținută în limba engleză. Evenimentul este organizat de Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Pentru rezervări, vă rugăm să trimiteți un email la adresa gabriela.toma.ed@gmail.com.

Parteneri media: AGERPRES, Radio România Cultural, RFI, TV City, Observator Cultural, Cultura, Contemporanul, Agenţia deCarte.ro, publicația on-line Iqool.
__________________

The National Museum of Romanian Literature has the pleasure of inviting you to a lecture entitled “To Double Business Bound: René Girard, Mircea Eliade, and Hamlet” presented by Thomas Cousineau, Professor of English (Emeritus) at Washington College and former Fulbright Scholar in American Studies at the University of Bucharest. The event will take place on Wednesday, June 19th, from 6 p.m., at The National Museum of Romanian Literature (Nicolae Crețulescu Street no.8).

Thomas Cousineau is the author of “After the Final No: Samuel Beckett’s Trilogy”, “Waiting for Godot: Form in Movement”, “Ritual Unbound: Reading Sacrifice in Modernist Fiction”, “Three-Part Inventions: The Novels of Thomas Bernhard”, and guest editor of “Beckett in France,” a special issue of the Journal of Beckett Studies. His most recent book, “An Unwritten Novel: Fernando Pessoa’s The Book of Disquiet” received an “Outstanding Title” citation from the American Library Association.

The website for his current book-in-progress, entitled "The Séance of Reading: Uncanny Designs in Modernist Writing," is available at https://sites.google.com/site/thedaedaluscomplex/home.

This lecture, which will be given in English, is organized with the generous support of the Bucharest City Hall and is open to public free of charge. For reservations, please write an e-mail to gabriela.toma@mnlr.ro.

Media parteners: AGERPRES, Radio România Cultural, RFI, TV City, Observator Cultural, Cultura, Contemporanul, Agenţia deCarte.ro, publicația on-line Iqool.

.

Prezentare proiect cultural dedicat adolescenților
MNLR - Sediul expoziției permanente

Marți, 18 iunie 2019, ora 19:30, la sediul expoziției permanente a Muzeului Național al Literaturii Române din București, str. Nicolae Crețulescu 8, va fi prezentat programul Rezidența LiterArt Franța-România, prilej cu care va avea loc o lectură publică susținută de adolescenții selectați în cadrul programului LiterArt, va fi prezentat un video-art realizat de Gabi Stamate și, de asemenea, va fi lansată antologiei Itinerarii, Editura MLR. Vor prezenta programul și antologia scriitorii Dan Mircea Cipariu și Florin Iaru, Maestrul Mircia Dumitrescu și artistul vizual Mihai Zgondoiu. Antologia Itinerarii, apărută la Editura Muzeul Literaturii Române, cuprinde textele câştigătoare sau scrise pentru programul „Rezidenţa LiterArt Franța-România” – prima rezidenţă de scriere creativă şi creaţie vizuală din România dedicată adolescenţilor. În prima vacanţă intersemestrială a acestui an, între 4-8 februarie 2019, au avut loc, în spaţiile Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, ateliere de scriere creativă coordonate de scriitorii Dan Mircea Cipariu şi Florin Iaru, precum şi ateliere de creaţie vizuală coordonate de Maestrul Mircia Dumitrescu şi artistul vizual Mihai Zgondoiu. Au fost prezenţi 6 adolescenţi pentru secţiunea literară (în ordine alfabetică): Ioan Coroamă (Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”, Iaşi), Vlad C. Dragne (Colegiul Naţional „Sf. Sava”, Bucureşti), Denisa Lepădatu (Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri”, Galaţi), Elisa Merca (Şcoala Germană „Hermann Oberth”, Voluntari), Luca Ştefan Ouatu (Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil”, Iaşi) şi Diana Vlasa (Liceul Vocaţional de Artă, Târgu Mureş). Au fost prezenţi 7 adolescenţi pentru secţiunea arte vizuale (în ordine alfabetică): Maria Alexandra Bărbieru (Colegiul Economic „Virgil Madgearu”, Bucureşti), Ioana Ionescu (Colegiul de Artă „Carmen Sylva”, Ploieşti), Silvia-Ioana Niculae (Liceul de Arte Plastice „Nicoale Tonitza”, Bucureşti), Constantin Popovici (Liceul de Arte Plastice, Timişoara), Matei Rădulescu (Liceul de Arte Plastice „Nicoale Tonitza”, Bucureşti), Sânziana Maia Veru (Liceul de Arte Plastice, Timişoara) şi Maria Anastasia Soleanu (Liceul de Arte Plastice „Nicoale Tonitza”, Bucureşti).

„Rezidenţa LiterArt Franța-România” este un program literar, artistic şi educaţional organizat de Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, asociația Euro CulturArt și Clubul UNESCO-Adolescenţii. Radio România Cultural şi AgenţiadeCarte.ro sunt partenerii media ai programului. Proiect co-finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale.

.

Primăria Municipiului București, prin Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Academia Română, în contextul Sezonului România-Franța, organizează, în perioada 17-18 iunie 2019, Colocviul internațional cu tema „Relații România-Franța”. Deschiderea evenimentului și sesiunea de comunicări vor avea loc marți, 18 iunie, de la ora 10.00, în Aula Academiei Române (Calea Victoriei 125), iar ca un preambul, luni, 17 iunie, de la ora 17.00, la sediul MNLR din strada Nicolae Crețulescu 8, va avea loc o Masă rotundă cu tema Relații culturale România-Franța la începutul secolului XXI.  
 
După cum spunea Acad. Răzvan Theodorescu, „Legăturile României moderne cu Franța, dincolo de momentul politic și sprijinul dat de Napoleon al III-lea Unirii Principatelor, dincolo de momentul urbanistic al celor cinci arhitecți francezi care au clădit la București «Micul Paris» dincolo de momentul artistic al pictorilor de la Barbizon și de splendida trudă brâncușiană din Impasse Ronsin, înseamnă o neobișnuintă înrudire mentală și sensibilă a elitelor din Hexagon și de la Dunărea de Jos.”
 
În cadrul Colocviului cu tema „Relații România-Franța” vor susține comunicări specialiști din domenii variate, de la istorie, la critică literară și filosofie, până la diplomație.
 
Comunicările vor fi în limba franceză!
 
PROGRAM
 
LUNI, 17 iunie 2019
Sala Perpessicius, Muzeul Național al Literaturii Române, Nicolae Crețulescu 8
 
17.00 – 19.00
Masă rotundă: Relații culturale România-Franța la începutul secolului XXI
Participă: Gabriela Adameșteanu, Virgil Tănase, Florica Ciodaru-Courriol, Jean-Louis Courriol, Petre Răileanu, Zamfir Bălan, Bianca Burța-Cernat, Paul Cernat
Moderator: Ioan Cristescu
 
MARȚI, 18 iunie 2019
Aula Academiei Române, Calea Victoriei 125
 
9.30 – Primirea invitaților
10.00 – Deschiderea Colocviului
Alocuțiuni: Ioan Cristescu – Directorul Muzeului Național al Literaturii Române, Acad. Ioan-Aurel Pop – Președinte al Academiei Române
 
10.00 – 12.30
Sesiune de comunicări:
 
Acad. Răzvan Theodorescu – Contributions roumaines à l`étude de la littérature française du temps de la Renaissance
Acad. Eugen Simion –Titlu rezervat
Thierry de Montbrial – Réflexions d’un ami de 30 ans (ou presque) sur la relation franco-roumaine
Jean-Marie Schaeffer – Les malentendus fructueux: entrecroisements franco-roumains
Serge Fauchereau – Centres et marges de la culture
Mircea Martin – L’archéologie d’un concept: autocolonisation
 
Pauză: 12.30 – 16.00
 
Sala Perpessicius, Muzeul Național al Literaturii Române, Nicolae Crețulescu 8
16.00 – 19.30
Sesiune de comunicări:
Moderator: Mircea Martin
 
Ioan Pânzaru – Incertitudes identitaires – incertitudes axiologiques
Virgil Tănase – Les différences d’une similitude
Florica Ciodaru-Courriol – Ils sont fous ces Roumains (Pour une littérature roumaine loin des clichés culturels)
Jean-Louis Courriol – Du bon usage des préfaces/ RIMBAUD- EMINESCU, EMINESCU-RIMBAU, Impossible rencontre, évidente parenté
Ioana Vultur – Le roman de Gabriela Adameșteanu dans la perspective de la critique française
Dinu Flămând – Anna de Noailles – sensibilité innombrable
Petre Răileanu – Bucarest-Paris aller-retour
Victor Ivanovici – „Sois toi-même”: influence française et identité culturelle roumaine
Bianca Burța-Cernat – Panaït Istrati à Paris
 
Comunicările prezentate în cadrul Colocviului vor fi publicate într-un volum colectiv, care va reuni toate textele și luările de cuvânt, volum care va apărea la Editura Muzeul Literaturii Române.

Proiect cultural finanțat de: Ministerul Culturii și Identității Naționale
 
Accesul la eveniment este liber. Vă așteptăm!