Muzeul Naţional al Literaturii Române

Adaptare a nuvelei omonime scrise de Ioan Groșan, filmul Caravana cinematografică regizat de Titus Muntean va fi proiectat joi, 28 februarie, de la ora 19,00, la Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR).
Proiecția va fi urmată de un dialog la care vor participa Ioan Groşan (scriitor, autorul nuvelei „Caravana cinematografică") și directorul de imagine al filmului, Vivi Drăgan Vasile. Moderator: Cecilia Ştefănescu (scriitoare şi regizoare).

Caravana cinematografică, debutul în proză al scriitorului Ioan Groșan, în 1985, „face parte din acea categorie de opere literare care par mult mai uşor de adaptat pentru cinema decȃt sunt de fapt. E aproape ȋn totalitate filmabilă: umorul autorului e anecdotic, deci ar trebui - teoretic - să poată fi ecranizat fără mari bătăi de cap; diferenţele ȋntre personaje sar ȋn ochi; satul ȋn care se petrec ȋntȃmplările e descris cu mai multă atenţie decȃt oricare dintre protagonişti. La o primă vedere, textul e gata să fie ȋmpărţit ȋn secvenţe şi cadre.” (Irina Trocan, Revista „Film Menu”, 2010).

Prima discuție despre ecranizarea povestirii lui Ioan Groșan a avut loc între Titus Muntean și scriitor în anii ’90 – „…Am ajuns împreună la concluzia că nu e rea viziunea mea asupra scenariului. Cu alte cuvinte, Ioan a avut încredere să îmi dea mână liberă ”, spunea regizorul în 2008, când filmul se afla încă în pre-producție. Titus Muntean a simţit de la prima lectură potenţialul cinematografic al textului: „Da, poate a fost lectura la care mi s-a aprins cel mai repede beculeţul, cel pe care scrie «bun de scenariu». Şi, cu cât citeam mai mult, cu atât vedeam mai clar lumea nuvelei." („Liternet”, 2008)

Proiectat în premieră la TIFF în 2009 și lansat în cinematografe în 2010, filmul Caravana cinematografică spune povestea tânărului activist de partid Tavi (Dorian Boguță), care sosește într-un sat din Transilvania anilor ʹ60 să ridice nivelul de conștientizare al cetățenilor faţă de noile realități comuniste ce apar. E prima sarcină importantă a lui Tavi care vrea să obţină rezultate cât mai bune, doar că ploaia cade fără oprire, iar inerţia sătenilor îi sabotează încontinuu planurile. Din distribuţia filmului mai fac parte actorii Mircea Diaconu, Melania Ursu, Ovidiu Ghiniţă şi Iulia Lumânare.

Caravana cinematografică a primit 4 premii și 3 nominalizări la Premiile Gopo în 2011.

Ioan Groşan este prozator, dramaturg şi publicist. A făcut parte din gruparea revistei „Echinox”, unde a început să scrie din 1974. Debutează editorial în 1985 cu volumul de povestiri Caravana cinematografică (tradus în Rusia, Germania şi Anglia), urmat de volume precum Trenul de noapte, Şcoala ludică, Planeta mediocrilor, O sută de ani de zile la Porţile Orientului, Jurnal de bordel, Un om din Est, ș.a. A fost membru al „Cenaclului de proză Junimea”, de asemenea, membru fondator al grupării „Ars Amatoria”. A fost de-a lungul timpului profesor, director artistic al studioului de creație cinematografică al Ministerului Culturii (condus de Lucian Pintilie) și redactor la revistele „Contrapunct” şi „Academia Caţavencu”, precum şi publicist comentator la cotidianul „Ziua”.

Vivi Drăgan Vasile este cel mai cunoscut operator și director de imagine de film din România. A semnat imaginea pentru filme de referință ale cinematografiei românești precum „Ultima noapte a singurătății” (1975), „Înghițitorul de săbii” (1980), „Drumul oaselor” (1980), „Cuibul de viespi” (1984), „Moromeții” (1987), „Secretul armei secrete” (1988), „Stare de fapt” (1995), „Filantropica” (2000), „Furia”(2001), „Occident” (2001), „Cealaltă Irina” (2008), „Nunta mută” (2008), „Caravana cinematografică” (2008), „6,9 pe scara Richter” (2015) sau „Moromeții 2” (2018).

Cecilia Ştefănescu a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti. A publicat în volumele colective „Ferestre 98” (1998) şi „Tescani 40238” (2000). A lucrat în presă şi în edituri, a predat seminarii de teoria literaturii la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, a publicat în reviste şi publicaţii precum „Dilema veche”, „Madame Figaro”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Cotidianul”, „Observator Cultural”, etc. Romanul „Legături bolnăvicioase” (ecranizat în 2016), a apărut în trei ediţii la Editura Polirom (2005, 2006 şi 2011) și a fost tradus în limbile franceză, italiană şi poloneză, la edituri prestigioase. În 2016 a scris și a regizat scurtmetrajul „Ferdinand 13”, selecționat la Festivalul Internațional de Film de la Zagreb, unde a primit mențiune specială, precum și la TIFF.
Intrarea la evenimentul care va avea loc la sediul MNLR din strada Nicolae Creţulescu 8 este liberă, în limita locurilor disponibile.

********************************************************************

Ce a fost la început, filmul sau romanul? Cum se face trecerea de la carte la camera de filmat? Dar de la meseria de scriitor la cea de regizor?
Iată câteva întrebări la care se va răspunde într-o serie de întâlniri intitulate CINEMACITIT care își propun să medieze dialogul cineastului cu opera literară şi să readucă în atenţia publicului ecranizările unor texte de referinţă din literatura română.

CINEMACITIT este susținut de Muzeul Național al Literaturii Române. Programul cuprinde proiecţii de film românesc urmate deun dialog între regizor/scenarist/actor şi o personalitate literară din România. Filmele prezentate reprezintă ecranizări remarcabile ale unor texte de referinţă din literatura română, dar şi producţii recente premiate la mari festivaluri internaţionale sau adaptări libere după romane autohtone.

.

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită joi, 28 februarie 2018, de la ora 16.00, la spectacolul-lectură „Vărul SHAKESPEARE”, piesa în cinci acte de Marin Sorescu, la sediul MNLR din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe). Evenimentul este dedicat memoriei lui Marin Sorescu, de la a cărui naștere se împlinesc 83 de ani. Participă actorii Rodica Mandache, Manuela Ciucur, Tudor Aaron Istodor, Marius Stănescu, Istvan Teglas, Emanuel Varga, Răzvan Popa. Regia Diana Maria Mihailopol.

Marin Sorescu a fost poet, dramaturg, prozator, eseist și traducător. Operele lui au fost traduse în mai mult de 20 de țări. A publicat primul său volum, „Singur printre poeţi”, în 1964 şi de atunci a impus un stil degajat, uşor ironic, fantezist, cu un profund simţ critic. Creaţia sa dramaturgică poate fi considerată şi ea ca fiind excepţională: „Iona”, „Paracliserul”, „Matca”, „Există nervi”, „A treia ţeapă”, „Răceala”. Marin Sorescu a fost membru al Academiei Române, al Academiei Mallarmé din Paris, al Academiei Europene de Ştiinţă şi Artă din Veneţia, al Academiei de Arte, Ştiinţă şi Profesii din Florenţa. A condus revista literară „Ramuri” şi a fost preşedintele Uniunii Scriitorilor din Craiova.

Unul dintre cei mai reprezentativi poeţi contemporani ai lumii, nominalizat pentru Premiul Nobel pentru literatură, a primit mai multe distincţii în România printre care Premiul Academiei (de două ori), Premiul Uniunii Scriitorilor (de şase ori). A murit în anul 1996, la Bucureşti.
„Vărul SHAKESPEARE”, piesa în cinci acte de Marin Sorescu, a fost scrisă în 1987-1988. Supus la început unor restricții ale cenzurii, textul va fi publicat integral în volum, în 1992, la Editura Cartea Românească. Un prim spectacol-lectură cu această piesă are loc în cadrul cenaclului de dramaturgie al revistei „Teatrul”, fiind susținut, în 18 aprilie 1988, de actorii Teatrului Giulești din București. Premiera propriu-zisă are loc, în 15 martie 1990, la Teatrul Național din Craiova, în regia lui Mircea Cornișteanu. Pretextul epic al parodiei, una în chip paradoxal reverențioasă, a lui Marin Sorescu este unul fantezist, cu miză de eseu filosofic, păstrând aparența de documentare minuțioasă în privinta circumstanțelor biografice și istorice ale intrigii.

Diana Maria Mihailopol s-a născut la 15 octombrie 1974, regizor, a lucrat pentru Teatrul Bacovia din Bacău și a colaborat cu Teatrul Odeon, Universitatea Hyperion, București. Spectacole realizate: „Delir în doi, în trei, în câți vrei” (Eugen Ionescu, Teatrul Bacovia din Bacău și Teatrul Eugene Ionesco din Slatina); „Marea dragoste a lui Mihail Sebastian” (2008, după Jurnalul lui Mihail Sebastian și corespondența lui cu Leni Caler); „Lumânările ard până la capăt” (Sándor Márai) – spectacol lectură, one woman show; „O soirée cu Alecsandri” (2009, după Vasile Alecsandri); „Șantaj” (Teatrul Bacovia); „Ștefan Voievod în scaunul vremii” (2004); „Tăcerile” (Nichita Stănescu, Teatrul Bacovia) – one woman show; „Unde-i mâța, să ne vadă” (2009, după Vasile Alecsandri). Teatru radiofonic: „S-o mai schimba ceva, nene Iancule?” (2006).

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Vă așteptăm cu drag!

Parteneri media: Radio România Cultural, RFI, TV City, Observator Cultural, Cultura, Contemporanul, AgenţiadeCarte.ro, publicația on-line IQool.

***

Accesul la toate evenimentele organizate de Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române este gratuit.

Atenție! Verificați necesitatea rezervării unui loc disponibil pentru evenimentele de tip proiecție de film, reprezentații, concerte.

.

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită miercuri, 27 februarie 2019, ora 17.00, la o evocare a poetului Constant Tonegaru, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la nașterea sa. Evenimentul va avea loc la sediul din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe). Vor lua cuvântul Barbu Cioculescu, Constantin Abăluță, Paul Cernat, Cosmin Ciotloș și Claudiu Komartin.

Constant Tonegaru (26.02.1919, Galați – 10.02.1952, București) debutează în poezie la data de 6 septembrie 1942 cu Nocturna fluvială, în „Expresul” din Brăila. Frecventează Cenaclul „Sburătorul” și devine cunoscut odată cu debutul în presă din 1942 la „Preocupări literare”. Îndrumat de Vladimir Streinu, publică în „Kalende” între 1943-1944, iar în 1945 apare prima sa carte Plantații, distinsă cu Premiul pentru scriitorii tineri al Fundațiilor Regale. Volumul este reprezentativ pentru „generația războiului” din care Tonegaru face parte alături de Ion Caraion, Dimitrie Stelaru, Geo Dumitrescu ș.a.
Constant Tonegaru publică poezii în diverse reviste: „Viața”, „Fapta”, „Democrația”, „Universul literar”, „Caiet de poezie”, „Cuget clar” etc. Refuză orice colaborare cu regimul stalinist și semnează în ziarul „Dreptatea” vehemente articole de atitudine și eseuri anticomuniste. Din martie 1949 până în octombrie 1951 este întemnițat pentru transmiterea unor medicamente luptătorilor din munți. La câteva luni după eliberare moare de embolie pulmonară.
Volumul „Steaua Venerii”, apreciat de Barbu Cioculescu ca „un ultim cântec de dragoste și de libertate”, apare postum în 1969.
„Numai aparent […] Tonegaru e un poet exotic; în realitate, el este poetul celui mai substanțial protest liric împotriva condiționării arbitrare a vieții individuale, destul de prizonieră, de la natură, în condiția ei originară.”, scria Vladimir Streinu.

Intrarea la eveniment este liberă.
Vă așteptăm!

.

Fontana di Trevi (la Editura Polirom). E al treilea din seria celor care o au în centru pe Letiţia Branea, protagonista cărţii de debut a autoarei, Drumul egal al fiecărei zile (1975), revenită, peste ani, în Provizorat (2010). Gabriela Adameşteanu a mai fost invitata Cafenelei critice în primăvara lui 2015, pentru o ediţie „monografică”. Apariţia noii sale cărţi, Fontana di Trevi, e un excelent prilej de reînnodare a firului, mai ales că în literatura română a perioadei apar rar, mult prea rar, romane de mare calibru, care vor rămîne.

Amfitrion: Ion Bogdan Lefter.
 
Cafeneaua critică, proiect de dezbateri culturale pe teme de actualitate, desfăşurat în 1994-1998, în cafeneaua Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti, şi după 2008, în diverse cluburi din Capitală, este găzduită actualmente de Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (sediul din Strada Nicolae Creţulescu)*.
 
*
 
Cafeneaua critică
Joi 14 februarie 2019, orele 19.00-21.30
Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti/ MNLR
Str. Nicolae Creţulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe de pe Calea Victoriei şi în spatele UNITER)
Contact: 0731-00.30.22 (Andreea Drăghicescu); 0737-210.978 (Paul Radu)
 
_______________
 
* Invitaţii „stagiunii” 2018-2019 şi participanţii la discuţii: Ioan Cristescu, Mireille Rădoi, Adina Berciu-Drăghicescu, Dan Gulea, Mircea Tiberian (Centenar neconvenţional: perspectiva feministă, scriitorii căzuţi, cantata Tiberian) (ediţia a 227-a); Ion Pop şi Constantin Abăluţă, Iulian Băicuş, Ana Blandiana, Mircea Martin, Simona Popescu, Ion Simuţ (despre Poezia românească neomodernistă) (ediţia a 228-a); amfitrionul şi Vlad A. Arghir, Ioan Iacob, Paul Radu, Ramona Tănase, plus veselie & antren (10 ani de Cafenele critice, seria a 2-a) (ediţia a 229-a); Dorin Ştefan şi Elsa Exarhu, Petru Gînj, Gabriela Massaci, Matei Stîrcea-Crăciun, Anda Ştefan (ediţia a 230-a); Anca Boeriu, Andreea Sandu, Ilina Schileru, Octavin Neculai, Vlăduţ Mavriche, Andreea Drăghicescu şi Adrian Branea, Robert-Nicolae Moreanu (despre proiectul Arta la intrare) (ediţia a 231-a); Mircea Florian, Dragoş Andriana, Andrei Dinescu, Florin Manca/ Daath Yug, Cătălin Rădulescu/ Tzetze, Lucian Stan/ DJ Vasile (trupa lui FloriMan), Alexandru Unguru, Mişa Şerban, Alin State (echipa spectacolului Doi şi un tulnic, regia: Alexandru Unguru, scenografia: Cristian Stănoiu), Oana Sav (Uniunea Munţii Apuseni) (Întîlnirea anuală a Şcolii de tulnice/ Fundaţia Mircea Florian/ MotzArt/ Uniunea Munţii Apuseni) (ediţia a 232-a); Ioan Iacob, Mircea Roman, Aurel Vlad,  Florentina Voichi, Iulia Deme, Raluca Băloiu şi Constantin Abăluţă (despre proiectul FIG/ expoziţia Afinităţi elective – FIG 3, la Galeriilor Carol) (ediţia a 233-a); Nora Iuga, Constantin Abăluţă şi Mircea Anghelescu, Mihaela Miroiu, Stelian Stativă, Aurel Vlad (Nora Iuga – 88, Constantin Abăluţă – 80) (ediţia a 234-a); Mircia Dumitrescu şi ZuZu Caratănase, Aurel Vlad (ediţia a 235-a).

Parteneri media: Radio România Cultural, RFI, TV City, Observator Cultural, Cultura, Contemporanul, AgenţiadeCarte.ro, publicația on-line IQool.

,

RO     EN

Confluențe 100

Expoziția Confluențe 100/ Confluences 100 reprezintă manifestarea artei contemporane reunite prin diversitatea, dar și unitatea aniversării a 100 de ani de la independența a 10 țări europene: Austria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Moldova, România și Ungaria.

Conceptul expoziției este recrearea unui traseu personal, atât prin temele abordate, cât și prin tehnica folosită, pentru fiecare artist invitat. Temele subiective sunt reunite prin conceptul predominant, acela al libertății și al libertății de exprimare, ca parte esențială a valorilor europene.

Din punct de vedere estetic, au fost selectați exclusiv artiști contemporani, deși fenomenele cultural-artistice din ultimul secol sunt parte integrantă a devenirii fiecărei națiuni, tocmai pentru a facilita un dialog viu, o punte, nu doar între obiectele de artă, ci și între oameni. Proiectul expozițional reunește lucrări multidisciplinare, de la cele clasice: gravură, acuarelă, pictură și sculptură, până la noile media: foto-video, animație și instalație, ale artiștilor:

LUNI, 10 septembrie 2018
Galateca, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, Strada C.A. Rosetti 2-4
18.30: Vernisajul expoziției colective Confluențe 100/ Confluences 100
(10 - 17 septembrie // în perioada 21 septembrie – 1 octombrie expoziția va fi prezentată în Sala Mare de expoziții din Calea Griviței 64-66)
Artiști: Arina Ailincăi (România), Aigars Bikše (Letonia), Teodor Buzu (Republica Cehă), ZuZu Caratănase (România), Maja Demska (Polonia), Manfred Egger (Austria), Alžběta Josefy (Estonia), Voldemārs Johansons (Letonia), Martin Kocourek (Republica Cehă), Alena Kotzmannova (Republica Cehă), Iurie Matei (Republica Moldova), Dragoș Pătrașcu (România), Ghenadie Popescu (Republica Moldova), Rimas Sakalauskas (Lituania), Kristina Sereikaite (Lituania), Mariana Ștefaneț (Republica Moldova), Antal Vasarhelyi (Ungaria)
Coordonator: Andreea Sandu

RO     EN

Confluences 100

„Confluences 100” represents the manifestation of contemporary art, brought together by diversity but also the unity of the 100 years independence celebration of 10 European nations: Austria, the Czech Republic, Estonia, Latvia, Lithuania, Poland, Republic of Moldova, Romania, the Slovak Republic and Hungary.

The concept at the core of the exhibition is to recreate a personal journey of each of the invited artists through both the themes presented and the techniques used. The subjective themes are brought together by the prevailing concepts of freedom and freedom of speech as essential values of Europe.

From an aesthetic point of view, the artists selected here are exclusively contemporary ones, despite the cultural and artistic phenomena of the last century being an intrinsic part of the becoming of each nation, precisely in order to facilitate an active dialogue, a bridge, not just between art objects but also between people. This project gathers multidisciplinary works, ranging from classical ones (engravings, aquarelle, painting and sculpture) to the new media (photo-video, animation, installations), belonging to the following artists:

MONDAY, 10 September
Galateca, “Carol I” Central University Library, C.A. Rosetti 2-4
18.00: Opening of the collective exhibition Confluențe 100/ Confluences 100
(10 - 17 September //between 21 September and 1 October the exhibition will be presented in the Exhibitions Grand Hall on Calea Griviţei 64-66)
Artists: Arina Ailincăi (Romania), Aigars Bikše (Latvia), Teodor Buzu (Czech Republic), ZuZu Caratănase (Romania), Maja Demska (Polans), Manfred Egger (Austria), Alžběta Josefy (Estonia), Voldermās Johansons (Latvia), Martin Kocourek (Czech Republic), Alena Kotzmannova (Czech Republic), Iurie Matei (Republic of Moldova), Dragoș Pătrașcu (Romania), Ghenadie Popescu (Republic of Moldova), Rimas Sakalauskas (Lithuania), Kristina Sereikaite (Lithuania), Mariana Ștefaneț (Republic of Moldova), Antal Vasarhelyi (Ungaria)
Coordinator: Andreea Sandu

RO     EN

Muzeul Național al Literaturii Române și Teatrul de Comedie organizează sâmbătă, 26 mai 2018, ora 14.00, la sediul din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe), spectacolul-lectură al Laboratorului de Comedie susținut de studenți ai Universității Hyperion, profesor Rodica Mandache, în regia lui Răzvan Popa.

La 23 aprilie 2018, chiar de Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de autor, inițiată și sărbătorită de UNESCO, din 1995, în fiecare an, Teatrul de Comedie și Muzeul Național al Literaturii Române din București (MNLR), prin Festivalul Comediei Românești au lansat LABORATORUL DE COMEDIE – ediția a IV-a – un program de scriere creativă dramatică prin care se urmărește descoperirea și punerea în scenă a textelor noi sau dramatizarea unor opere literare românești.

Tema LABORATORULUI DE COMEDIE din acest an a avut două direcții de lucru: text comic dramatic original care să respecte tema CUPLU sau dramatizare. Proiectul s-a adresat tuturor celor care își doreau să exceleze în scrierea creativă și dramatică. Luna mai a fost deci una dedicată unor workshop-uri susținute de dramaturgul Mihai IGNAT și jurnalistul Ciprian CHIRVASIU în vederea perfecționării textelor/propunerilor selectate în urma întâlnirii din 23 aprilie. Câteva lecții au fost învățate în cadrul workshop-urilor, printre care aceea că scrisul este un act de eliberare existențială, prin care spiritul se descoperă și se mărturisește, iar pentru acest lucru experiența interioară este esențială. În urma acestor întâlniri de lucru, juriul Laboratorului de Comedie, compus din Ioan CRISTESCU – director MNLR, președintele juriului, Mihai IGNAT – dramaturg și Ciprian CHIRVASIU – jurnalist, a deliberat și a ales câteva texte câștigătoare, care vor fi parcurse într-un spectacol-lectură sâmbătă, 26 mai 2018, în cadrul festCO, ediția a XVI-a, 19-27 mai 2018, la sediul Muzeului Național al Literaturii Române din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8.

Intrarea este liberă.

Regulamentul proiectului poate fi consultat pe www.festCO.ro

Parteneri media: Radio România Cultural, RFI, TV City, Observator Cultural, Cultura, Contemporanul, AgenţiadeCarte.ro, publicația on-line IQool.

Accesul la toate evenimentele organizate de Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române este gratuit.

Atenție! Verificați necesitatea rezervării unui loc disponibil pentru evenimentele de tip proiecție de film, reprezentații, concerte.

24 aprilie 2018 – Ora 17.00

Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”

Vernisaj expoziție și lansare album de fotografie „Regina și Frontul”

Muzeul Național al Literaturii Române, Asociația România Culturală și Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” au onoarea de a vă invita marți, 24 aprilie 2018, ora 17.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, la vernisajul expoziției și evenimentul de lansare a albumului de fotografie „Regina și Frontul”, apărut la Editura MLR, dedicate personalității Reginei Maria a României, în contextul Centenarului Marii Uniri.

Acest proiect cultural reprezintă o continuare fericită a proiectului „Regina Soldat”, care a câștigat Premiul pentru Celebrarea Centenarului 2017, pe țară.

Albumul „Regina și Frontul”, sub egida MNLR, l-a avut ca editor pe conf. univ. dr. Ioan Cristescu, director general – manager al MNLR.

„Regina și Frontul” este un album bilingv ce poartă semnături cunoscute precum ambasadorul Marii Britanii, Paul Brummell, șeful Statului Major General al Armatei, generalul Nicolae Ciucă, secretarul de stat dr. Raed Arafat, fostul ministru al culturii, Lucian Romașcanu, profesori universitari și reputați specialiști.

În speranța că ne veți onora cu prezența vă asigurăm de întreaga noastră considerație, respect și prețuire.

Vineri, 24 februarie 2017, de la ora 18:00, în Sala Studio a Teatrului de Comedie din Bucureşti (Str. Sf. Dumitru nr. 2), Muzeul Național al Literaturii Române din Bucureşti, împreună cu Teatrul de Comedie, organizează un eveniment cultural unicat dedicat Zilei de Dragobete, „Dragobete de poezie şi blues”. Un show cu dragoste, în care șapte poeţi susţin șapte microrecitaluri cu cele mai frumoase poezii de dragoste scrise de ei şi, la o singură alegere, de un alt poet.

Poeţi invitaţi (în ordine alfabetică): Ioana Crăciunescu, Teodor Dună, Florin Iaru, Nora Iuga, Claudiu Komartin, Adrian Suciu şi Paul Vinicius.

Maestrul Mircea Tiberian va rezona cu poezia celor 7, la pian, în ritm de blues şi jazz. Invitatul de onoare al serii este academicianul Mihai Șora, care va prezenta un text inedit despre Iubire. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

„7 dintre cei mai spectaculari şi mai în vogă poeţi români contemporani au pregătit 7 poeme de dragoste, într-un show unicat, aflat sub marca deja arhicunoscută a Serilor de Blues şi Poezie. La Comedie. Maestrul Mircea Tiberian pregăteşte şi el surprize de inimă şi muzică albastră, blue&blues. Se anunţă unul dintre cele mai speciale evenimente de poezie şi jazz ale anului.”, a declarat Dan Mircea Cipariu, amfitrionul proiectului „Dragobete de poezie şi blues”.

„Dragobetele” este una dintre sărbătorile populare românești legate de dragoste și de renaşterea naturii după vegetarea din iarnă. Grupuri de băieţi şi fete, care se întâlneau la biserică, mergeau la cules de ghiocei, viorele şi tămâioare, pentru a le pune la icoană şi a le folosi, în anumite împrejurări la făcut farmece de dragoste ori pentru a le arunca, de Sânziene, în ape curgătoare. Spre orele amiezii fiecare flăcău îşi fugărea aleasa şi, dacă o prindea, o săruta în văzul tuturor. De aici şi expresia „Dragobetele sărută fetele!”.

Muzeul Național al Literaturii Române, împreună cu Teatrul de Comedie, organizează în data de 21 februarie, ora 17.00, la Sala Nouă a Teatrului de Comedie din Bucureşti (Str. Sf. Vineri nr. 11), un eveniment cultural dedicat Zilei Mondiale a Limbii Materne, aniversată anual în întreaga lume, cu scopul de a promova diversitatea lingvistică și culturală, precum și multilingvismul.
Ziua Mondială a Limbii Materne, declarată de UNESCO, este celebrată de Muzeul Național al Literaturii Române și Teatrul de Comedie printr-un recital de poezie şi blues. Sunt invitaţi să citească din operele lor literare Sántha Attila (maghiară), Liubiţa Raichici (sârbă), Luminiţa Cioabă (rromani), Ioana Crăciunescu (română) și Adrian Suciu (română), iar intervențiile blues poartă semnătura Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu.
„De câţiva ani, organizăm Seri de poezie şi jazz, sub egida Poezie. La Comedie, graţie maestrului George Mihăiţă, un prieten al poeţilor şi un fin interpret al sonurilor lirice. Anul acesta, pe 21 februarie, am imaginat acest show de poezie şi blues dedicat Zilei Internaţionale a Limbii Materne. Ca de obicei, fanii poeziei şi ai jazz-ului vor fi alături de câteva dintre cele mai autentice şi valoroase voci ale poeziei din ţara noastră”, declară Dan Mircea Cipariu, amfitrionul Serilor de Poezie. La Comedie.

Evenimentul va avea loc la Sala Nouă a Teatrului de Comedie din Bucureşti (Str. Sf. Vineri nr. 11), începând cu ora 17.00. Intrarea este liberă.

Parteneri media: Radio România Cultural, Radio France International, Observator cultural, AgenţiadeCarte.ro, Contemporanul, TV City, IQool.
www.mnlr.ro
https://www.facebook.com/muzeul.literaturii.romane/

COMUNICAT DE PRESĂ

Muzeul Național al Literaturii Române, Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” și Institutul Cultural Român organizează marți, 8 martie 2016, de la ora 19:00, la sediul Institutului Cultural Român din Aleea Alexandru nr. 38, o reprezentație specială a spectacolului de teatru-dans „Anais”.

Accesul la eveniment este gratuit, în limita locurilor disponibile, în baza înscrierii prealabile la numărul de telefon 0743.263.446 sau la adresa de email contact@opereta.ro. Înscrierea devine validă în urma confirmării acesteia.

„Anais” este un portret caleidoscopic al feminității schițat din tușele fine ale ingredientelor sale: metafora poeziei, misterul muzicii, senzualitatea dansului. Firul epic sumar arată fragmentele destinului unei femei oarecare, imagini decupate din momente esențiale ale vieții ca un album de fotografii în mișcare. Copilăria, apariția dragostei, iubirea, trădarea, singurătatea, lupta, resemnarea sunt chipuri ale femeii de oricând și oriunde, lăsate a fi descoperite de către fiecare privitor în felul său, din combinația inefabilă a sunetului, mișcării și versului. Vers care, pentru o cât mai autentică expresie, aparține exclusiv poeziei feminine românești: Magda Isanos, Ileana Mălăncioiu, Violeta Zamfirescu, Florica Mitroi, Aurelia Batali, Nina Cassian, Mara Nicoară, Emenia Cera, Daniela Crăsnaru.

„Anais” - o poveste cu muzică, dans și poezie
8 martie 2016, ora 19:00, sediul Institutului Cultural Român (Aleea Alexandru, nr. 38)
Organizatori: Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian”, Muzeul Național al Literaturii Române, Institutul Cultural Român
Un spectacol de Ioana Macarie, după o idee de Ștefan Doniga
Coregrafia: Ioana Macarie
Scenariul: Ștefan Doniga
Distribuția:
Sufletul copil: Maria Elena Frăsinescu
Îngerul: Oana Rusu
Anais: Diana Năstase
El: Relu Dobrin
Demonul: Ștefan Doniga
Durata spectacolului: 55 de minute fără pauză