Raluca Băjenaru

Comunicat de presă

Atelier 030202: INCREAT. Raluca Băjenaru prezintă o instalație suspendată realizată din cuie recuperate din construcții

Vineri, 6 octombrie, în cadrul Nopții Albe a Galeriilor NAG #11, de la ora 21.00, va avea loc la Atelier 030202 vernisajul expoziției INCREAT a artistei Raluca Băjenaru; piesa centrală este o instalație suspendată realizată din 60 kg de cuie recuperate din construcții.
Structura volatilă, imprecisă aduce în discuție limitele limbajului ca instrument pentru crearea intersubiectivității, limitele scrierii ca tehnică folosită împotriva uitării și jocul cu diverse tipuri de timp – anularea metaforică a gravitației surprinde timpul calitativ, nu pe cel cantitativ, transformând micile obiecte în desen al hazardului.
Instalația a fost construită pe parcursul a patru luni pe care artista le-a petrecut în Strasbourg, Franța, iar pentru realizarea sa au fost utilizate cuie ruginite, contorsionate provenind din construcții și obiecte vechi din Franța și România.
Conceptul expoziției se susține pe o paralelă între cui și cuvânt - Cuiul este liantul, elementul care unește materiale pentru construirea de realități fizice, în timp ce cuvântul este elementul utilizat pentru a crea o construcție mentală. În expoziție mai puteți vedea filme în care artista aruncă în aer cuie, înregistrate în ”slow motion”, precum și fotografii de format mare ale cuielor surprinse în aer, considerate ”desen al hazardului”, scriere dezasamblată.

INCREAT poate fi vizitată până pe 4 noiembrie la Atelier 030202, Str. Sf. Vineri, nr.11.

Aceasta este cea de-a doua expoziție personală a Ralucăi Băjenaru în București. Prima – Arheologie senzuală - a avut loc anul trecut la Centrul de artă MORA, artista fiind câștigătoarea apelului de proiecte MORA Emerging 2016 (http://centruldeartamora.ro/expozitie/arheologie-senzuala/).

Raluca Băjenaru este absolventă UNARTE, având în ultimii ani participări la diverse proiecte de rezidență artistică în Franța (Strasbourg – Haute Ecole des Arts du Rhin), Olanda (Amsterdam – Gerrit Ritveld Academie), Macedonia (Brashnar Creative Project), Indonezia (Institut Seni Yogyakarta). Raluca dezvoltă proiecte din sfera instalației, performance-ului, intervenției în spațiul public, land art.

INCREAT
Din ce sunt făcute „cuvintele” dinainte de cuvinte?

Ce se află înainte de limbaj, înainte ca în noi să se formeze cuvintele? Este haosul, cercetarea, imprecizatul, ceva pe cale să se construiască sau să dematerializeze? Este, poate, un alt timp, timpul din afara timpului, singura noastră realitate, prezentul? ”INCREAT” chestionează limbajul ca instrument pentru crearea intersubiectivității, ia în discuție limitele acestui cod care nu reușește să ne asigure o comunicare deplină, lăsându-ne într-o oarecare măsură închiși unii pentru ceilalți. Când dau drumul unui mesaj în lume, nu pot controla starea în care “celălalt” îl va primi; îl eliberez ca pe o pasăre, dar tocmai „cuvintele dinainte de cuvinte” fac ca mesajul să fie incontrolabil, altfel totul ar fi înțeles precis, matematic, nimic nu ar rămâne incert, ca și cum ar fi tradus de un robot.
Care este granița între beneficiile tehnicii și limitele pe care ea ni le impune? Gândul din interiorul meu se află într-o perpetuă modelare, e flexibil ca într-o stare de increat. De ce, în momentul în care îl scriu, trecându-l prin codul limbajului, am sentimentul că devine ceva rigid, mort, închis într-o formă aparte?

Cuiul este liantul, elementul care unește materiale pentru construirea de realități fizice, în timp ce cuvântul este elementul utilizat pentru a crea o construcție mentală. În Antichitate, cuvântul „religiones”, denumea, în latină, legăturile utilizate pentru a atașa două bucăți de lemn folosite la construcția de poduri, iar constructorul de poduri era numit ”pontifex”. Ambii termeni fac acum parte din vocabularul religios. Am considerat interesantă această transformare care a avut loc la nivelul limbii și relevantă pentru metafora „cui-cuvânt” - inițial, cuvântul indica ceva practic, asociat lumii fizice, urmând ca apoi să evolueze către a defini un concept spiritual.

Prin suspendare și anularea metaforică a gravitației, dintr-un element util folosit la construirea de realități fizice, cuiele s-au transformat într-o scriere dezasamblată, în particule plutind. Fotografierea și filmarea gestului de a arunca în aer cuie au creat un timp straniu, inaccesibil în mod natural și un desen al hazardului. Slow-motion-ul este timpul din afara codului, timpul calitativ, nu cantitativ, un timp al analizei care surprinde toate momentele zborului, în contrast cu timpul „suspendat” al instalației. Trăim într-o lume a informațiilor, însă nu suntem făcuți din informații, ci din experiențe care se produc atunci când ieșim din timpul nostru obișnuit, previzibil.

INCREÁT s. n. Ceea ce preexistă formei în care urmează să se constituie la un moment dat. ♦ Ceea ce este etern. – Din fr. incréé. sursa: DEX '09

„Omul este format din două jumătăți împreunate. O jumătate este corpul, cealaltă este cuvântul. Cuvântul este un organism. De la simbioză la parazitism mai este un singur pas. Cuvântul devine un virus, un organism care parazitează, acaparează și deteriorează sistemul nervos central. Omul modern a pierdut opțiunea tăcerii. Încearcă să îți oprești limbajul sub-vocal. Încearcă să ajungi la zece secunde de tăcere interioară. Vei întâlni un organism rezistent care te forțează să vorbești. Acest organism este cuvântul. Orizontul libertății constă în a rupe această cușcă stranie, acest tipar. Când cuvântul este șters, corpul va ieși în evidență”. William Burroughs

„Instalație pentru cuvintele dinainte de cuvinte” este o sculptură suspendată formată din aproximativ 60 de kilograme de cuie ruginite, îndoite, recuperate din diverse construcții și obiecte vechi din Franța, Grecia și România. Proiectul a fost dezvoltat pe parcursul unei mobilități la Haute Ecole des Arts du Rhin, Strasbourg, Franța și cuprinde sculptură, fotografie, video și desen.

Artista Raluca Băjenaru – exponat la propriul vernisaj

Weekendul galeriilor (23 - 24 aprilie) s-a deschis la Centrul de Artă Mora cu vernisajul expoziției Arheologie senzuală (instalație și obiect) a Ralucăi Băjenaru.

În deschiderea evenimentului, artista a susținut un performance prin care și-a propus să capteze materialitatea propriei respirații și să se îmbrace în această subtilă țesătură de efemeritate, prezentându-se publicului ca un exponat protejat de o cutie transparentă. Pereții casetonului se opacizau, pe măsură ce artista respira în spațiul etanș, ascunzând treptat nudul în spatele unei perdele de vapori.

”Lucrarea vizează surprinderea materialității respirației, dar și a ideii că propriul corp ne este stăpân, un mecanism care va fi de cele mai multe ori mai puternic decât noi, care va vrea întotdeauna să trăiască și pe care nu-l putem opri să respire, să își desfășoare misterioasele procese interne care ne mențin intactă viața, indiferent că ne place sau nu. Când fetus, când Cumințenia Pământului, când ”Omul Timid” - statueta-fetiș a populațiilor din Sulawesi, corpul meu se îmbracă în propria respirație, reinterpretând mediul acvatic, înscriind efemer pe pereții cutiei urmele vieții”, a menționat Raluca Băjenaru.

Proiectul ”Arheologie senzuală” aduce în discuție ideea de memorie corporală, îmbinând materii simbolice (apa, firele de păr uman) și mulaje după anumite zone ale corpului (stern, buric) în încercarea de a le descifra, de a le ”citi”, așa cum un arheolog încearcă să descifreze o veche scriere. Căutând soluția acestui cod al corporalității umane, al începutului, Raluca Băjenaru a colecționat 100 de burice, a închis fire de păr pierdute în sfere umplute cu apă și a adaptat un magnetofon pentru a ”citi” informația de pe o bandă de păr uman. Așezate în linie orizontală, cele 14 mulaje după sternurile oamenilor creează un puls comun al respirației care trece de la un corp la altul.
O colecție reprezintă și cuvintele inventate de copii, transformate într-un text care explorează ideea de proto-limbă și de spațiu al creativității, anterior învățării limbajului care, ca orice cod, înlesnește comunicarea, dar o și limitează.

Expoziția ”Arheologie senzuală” poate fi vizitată până pe 25 mai la Centrul de Artă MORA.

Raluca Băjenaru este absolventă a UNARTE și câștigătoarea expoziției “Concept” din cadrul proiectului MORA Emerging 2015 dedicat tinerilor artiști la debut. Următoarea sesiune de call-for-projects derulată de Centrul de Artă MORA va avea loc pe 12 mai 2016.

Galeria Mora se concentrează pe prezentarea și susținerea unor proiecte care aduc inovație, surpriză și spontaneitate. Artiști vizuali și artiștii la debut sunt bineveniți în spațiul galeriei pentru a dezvolta experiențe personale în ceea ce privește conceptul propriei lor expoziții. Absența unui curator, mediatorul tradițional dintre lucrarea artistului și public, este una dintre trăsăturile distincte ale galeriei MORA. Astfel, artistului i se oferă șansa să experimenteze cu formele de comunicare dintre el și public.