Occident Express

de Matei Vișniec
Distribuția
ORBUL Radu Constantinov
FATA Maria Salcă
VASILE Alex Calangiu
OMUL DIN SISTEM Romul Moruțan
Scenografia Féhérvari Zsolt
Coloana sonoră Ilie Stepan
Un spectacol de Sabin Popescu

Occident Express este o piesă contemporană care vorbeşte despre noi într-un raport cu o lume mai mare, mai amplă, la care aspirăm, dar ne întoarcem tot aici, tot acasă. O pendulare între Occident şi Orient, între Est şi Vest, între acasă şi departe, o poveste despre noi, oamenii obişnuiţi.
Cu acest Occident Express poţi merge oriunde, acest Occident Express preia expresia dorinţelor tale, de fapt, el reprezintă chiar dorinţa în sine.
Drum bun, Occident Express!

Matei Vișniec
Dramaturg, poet, romancier și jurnalist, Matei Vişniec s-a născut pe 29 ianuarie 1956 la Rădăuţi, în Bucovina. Foarte repede descoperă în literatură un spaţiu de libertate. Citeşte cu aviditate Kafka, Dostoievski, Camus, Poe, Lautremont. Îi plac suprarealiştii, dadaiştii, povestirile fantastice, teatrul ab-surdului şi al grotescului, poezia onirică şi chiar teatrul realist anglo-saxon, pe scurt, îi place totul cu excepţia realismului socialist. Studiază filozofia la Bucureşti şi devine foarte activ în sânul generaţiei ‘80 , fiind membru fondator al Cenaclului de luni. Crede în rezistenţa culturală şi în capacitatea literatu-rii de a demola totalitarismul. Crede mai cu seamă că teatrul şi poezia pot denunţa manipularea omului precum şi spălarea creierelor prin discursurile ideologice. Înainte de 1987 se afirmă în România prin poezia sa epurată, lucidă, scrisă cu acid. Începând din 1977 scrie piese de teatru care circulă masiv în mediul literar, dar care sunt interzise pe scenele profesioniste. În septembrie 1987 părăseşte Româ-nia, ajunge în Franţa unde cere azil politic și începe să scrie în limba franceză şi lucrează ca jurnalist la Radio France Internationale. Devine cetăţean francez în 1993. Piesele sale scrise în franceză sunt editate de Actes Sud-Papires, L’Harmattan, Lansman, Crater, Espace d’un Instant. Numele său figu-rează pe afişele teatrale în peste 30 de ţări. Ultima premieră a avut loc în luna ianuarie 2011 la Tokyo.
În 2009, Matei Vişniec a fost distins cu Premiul European al Autorilor şi Compozitorilor din Fran-ţa (SACD).
Una dintre piesele dramaturgului Matei Vişniec, DESPRE SEXUL FEMEII CA UN CÂMP DE LUPTĂ ÎN RĂZBOIUL DIN BOSNIA, spectacol în regia lui Adrian Roman, a fost montată pe scena Teatrului Anton Pann în anul 2000.

Sabin Popescu
Regizorul de teatru Sabin Popescu este, de peste un deceniu, director de scenă la Teatrul Naţional din Timi-şoara, unde a cultivat un repertoriu major: Norii de Aristofan; Noi, Mihai Eminescu spectacol inedit de publicis-tică eminesciană, Barrymore după W. Shakespeare şi William Luce cu Gheorghe Visu protagonist, Neguţătorul din Veneţia de W. Shakespeare, Angajare de clovn de Matei Vişniec, Livada de vişini de A. P. Cehov, La Lilieci după Marin Sorescu. Ultima sa realizare la Timişoara este o premieră absolută: Sławomir Mrožek - Privire mi-nunată spre Catedrală.
În cei 15 ani de carieră teatrală, Sabin Popescu a fost invitat constant să monteze spectacole la teatre din Bu-cureşti, Iaşi, Timişoara şi Arad, precum şi în Serbia. Multe dintre spectacolele sale au fost invitate la festivaluri de teatru din ţară şi străinătate.
Sabin Popescu s-a format profesional la Universitatea Națională de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, la clasa maestrului Alexa Visarion, care a fost, la rândul său, discipolul lui Radu Penciulescu, creatorul şcolii româneşti moderne de regie.
Licenţiat în Arta teatrală, master în Teoria şi Estetica Teatrului şi diplomat în Istorie, Sabin Popescu este în prezent unul dintre animatorii vieţii culturale din Timişoara, oraş natal pe care a ales să nu-l părăsească.

Fehérvári Zsolt - scenograf
S-a născut la Târgu Mureş în mai 1977. A absolvit Universitatea de Vest Timişoara, Facultatea de Arte Plastice, specializarea Sculptură. De atunci, Fehérvári Zsolt a lucrat ca scenograf asistent alături de nume impor-tante ale scenografiei şi a semnat, ca titular, scenografia mai multor spectacole atât pentru teatrele timişorene cât şi pentru Filarmonica Banatului şi Opera din Timişoara.
Fehérvári Zsolt s-a făcut remarcat şi prin lucrările sale de artă decorativă şi artă monumentală.

Ilie Stepan este un simbol al folkului și rockului romanesc. A apărut de la începuturi, o dată cu ex-plozia ritmurilor beat din anii ‘60; a fondat Pro Musica - un grup de marcă al anilor ‘70-’80; a compus Timișoara - cel mai frumos imn al Revoluției din decembrie. Artist cu o energie debordanta și o aură specia-lă, Stepan este unul din puținii pionieri ai rockului care continuă să caute drumuri noi, să compună cu aceeași pasiune, rafinament și forță, inclusiv muzică pentru teatru.