Stiri Ioana Chelaru Popovici

Ioana Chelaru Popovici

Jack şi vrejul de fasole

Teatrul: 
Teatrul Ţăndărică
Regia: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Scenograf: 
Muzica: 
Dan Bălan
Premiera: 
18 Nov 2003

După o veche poveste populară, care se regăseşte în folclorul multor ţări europene. Spectacol cu diverse tipuri de păpuşi şi actori la vedere Scenariul: Daniel Stanciu Vârsta: 3 - 13 ani Durata: 55 minute

Cine este Jack? Un băieţel pus pe şotii, cu suflet mare, dornic să-şi ajute mama. El reuşeşte, prin forţa magică a unui vrej de fasole fermecat, să ajungă pe tărâmul Uriaşului, pe care îl învinge cu isteţime şi curaj. Îşi răzbună astfel tatăl (pierdut cu mult timp în urmă în ţara Uriaşului) şi asigură pe viitor un trai decent familiei sale.

Veniţi să îl vedeţi la Teatrul ŢĂNDĂRICĂ, să îi fiţi alături în lupta cu Uriaşul, să fiţi martorii unui spectacol cu păpuşi de diverse tipuri şi dimensiuni şi cu actori la vedere! Spectacolul se adresează în special copiilor între 5 şi 10 ani.

Nu ezitaţi să urmăriţi „un spectacol debordând de fantezie şi umor”

(Valentin DUMITRESCU, „Revista 22”),

să descoperiţi o montare construită cu „imaginaţie, candoare şi rafinată ironie.”

(Maria LAIU, „Luceafărul”).

Dragostea celor trei portocale

Teatrul: 
Teatrul Ţăndărică
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Scenograf: 
Muzica: 
Dan Bălan

Textul: Cristian Pepino

Originea povestii celor trei portocale (foarte cunoscuta datorita operei lui Serghei Prokofiev "L' Amour des trois oranges") se pierde in folclor, unde se gaseste in combinatie cu alte episoade ale altor povesti din India, Persia, Orientul Mijlociu, tarile mediteraneene de la Grecia la Portugalia, apoi cele din America de Sud. In "Pentamerone" (sau "Povestea povestilor" - 1634-1636) a lui Giambatista Basile, conte di Torrone, povestea apare pentru prima data in intreaga sa complexitate.

O suta de ani mai tarziu, Carlo Gozzi scrie basmul teatral "Dragostea celor trei portocale", primul dintr-o serie de zece. A fost reprezentat pentru prima oara la Venetia (in 1761) si s-a bucurat de un succes triumfal. Satira biciuitoare si parodia plina de verva sunt construite cu o rara abilitate din situatii absurde, fantastice, miraculoase.

Tartaglia, Zelinda, Clarice, Leandro sunt doar cateva dintre personajele povestii ce se desfasoara intr-un decor somptuos, expresiv si functional, in ritmurile unei muzici vesele si antrenante.

Leandro si Clarice platesc o vrajitoare sa-l omoare pe printul Tartaglia. Aceasta ii da o licoare care il imbolnaveste. Tatal sau cheama doctori renumiti pentru a-l salva. Boala sa incurabila consta in faptul ca "rima" mereu, iar singurul leac putea fi rasul. Se da o mare petrecere si in cele din urma printul rade! Dar cade prada unei noi vrajitorii: se indragosteste de printesele inchise in trei portocale de aceeasi vrajitoare. Ele puteau fi salvate doar daca printul ar fi decojit portocalele si le-ar fi dat printeselor sa bea multa apa. Aproape de a-si gasi leacul si fericirea, printul se indragosteste de una dintre printese, insa vrajitoarea ii ia locul acesteia, ajunge la palat si e gata sa se marite cu printul. Speriat de chipul ei urat, Tartaglia refuza sa se mai insoare. Printesa inlocuita si transformata in porumbita apare, vrajitoarea este pedepsita si totul se termina cu bine.

Capra cu trei iezi

Teatrul: 
Teatrul Ţăndărică
Regia: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Scenograf: 
Muzica: 
Dan Bălan
Premiera: 
7 Jul 2001

Adaptare de Cristian Pepino după povestea omonimă a lui Ion Creangă

Spectacol cu diverse tipuri de păpuşi şi actori la vedere

Vârsta: 3 - 10 ani

Durata: 55 minute

Istoria cunoscută a caprei şi a celor trei iezi ai săi a poposit şi la Teatrul ŢĂNDĂRICĂ, unde îi dau viaţă păpuşi mânuite cu talent şi măiestrie. Firul poveştii se deapănă uşor, spunând tuturor ce păţesc copiii care nu-şi ascultă părinţii… Lupul cel viclean îşi drege glasul mâncând mai întâi un ou, apoi găinile, cocoşul, fierarul şi, în cele din urmă, profesorii de muzică. Apoi, cu glas subţire îi păcăleşte pe ieduţi şi intră în casă. Singura care scapă de „pofta” lupului este ieduţa. La praznic, lupul mănâncă pe nerăsuflate, burta îi explodează şi ieduţii ies de acolo vii şi nevătămaţi. Ei au fost iertaţi, iar răul pedepsit, pentru că în poveştile de la ŢĂNDĂRICĂ se face mereu dreptate!

Toţi copiii mai mari de trei ani sunt invitaţi să vină să vadă „un spectacol amuzant şi antrenant, ce foloseşte din plin farmecul, frumuseţea şi învăţămintele folclorului românesc şi ale cunoscutului basm al lui Creangă.”

(IrinaŢOLEA, „Monitorul”).