Stiri Marius Călugăriţa

Marius Călugăriţa

Păpuşarul

Teatrul: 
Teatrul Evreiesc de Stat
Regia: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Scenograf: 
Muzica: 
Yves Chamberland
Premiera: 
26 Apr 2010

Scenografia (decoruri, costume şi păpuşi): Viorica Petrovici

În distribuţie: Constantin Florescu, Nicolae Călugăriţa, Rudy Rosenfeld, Natalie Ester, Cristina Cîrcei, Alexandra Fasolă, Marius Călugăriţa, Iolanda Covaci, Darius Daradici, Anka Levana, Viorel Manole, Marian Simion

Autorul piesei relatează povestea vieţii unui celebru păpuşar supravieţuitor al unui lagăr de concentrare, care refuză să creadă că războiul şi coşmarul s-au încheiat şi care recreează în ascunzătoarea lui cu ajutorul păpuşilor lumea în care a trăit şi care i-a rămas vie în memorie.

Alexander Hausvater aduce pe scenă această lume a umbrelor, inventând forme teatrale noi şi recurgând cu ingeniozitate la păpuşi şi diverse obiecte neînsufleţite.
Regizorul însuşi spune că „spectacolul celebrează creativitatea umană, devenită unica modalitate necesară în lupta pentru supravieţuire… Refugiat într-un apartament din Berlinul postbelic în compania marionetelor sale, Finkelbaum, fostul păpuşar din Lodz, intenţionează să dea un magistral spectacol de adio. Prin magie, membrii trupei sale, de mult decedaţi, reapar la repetiţiile cândva faimosului său teatru de păpuşi. Astfel revine la viaţă un întreg univers în care regăseşti toate acele sentimente şi calităţi umane pe care nici un lagăr de concentrare n-a reuşit vreodată să le extermine: dragostea, curajul, onoarea, şi mai ales bucuria creaţiei...“
„Am căutat – mai adaugă Alexander Hausvater – să combin muzica şi coregrafia, teatrul de marionete … Textul este interpretat în română, rusă, poloneză, engleză, idiş şi germană.“

 

Fericirea furata

Teatrul: 
Teatrul Evreiesc de Stat
Regia: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Scenograf: 

Iubire, tradare si foarte mult orgoliu. Pentru a ascunde rusinea unui copil fara tata, Etti este casatorita in graba cu un muzicant (o mezalianta pentru tatal fetei, bogatul Friedlender) si tanara pereche este expediata in graba in America.

Dupa cativa ani intreaga familie se reuneste in Lumea Noua. Orgoliul o impiedica pe Etti sa arate cat de nefericita este alaturi de barbatul care i-a fost dat de sot, iar acesta nu are nici un scrupul sa o insele chiar cu sora ei, Tili. Nici Tili nu are nici o retinere in a fi amanta propriului cumnat.

Pana la urma, adevarul iese la iveala, iar Etti ii face pe cei doi vinovati sa plateasca cu viata.

Spectacolul se joaca în limba idis, textul poate fi ascultat si in limba romana, la casca, in lectura actritei Dorina Paunescu.

Cartea lui Ruth

Teatrul: 
Teatrul Evreiesc de Stat
Regia: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Cu: 
Scenograf: 

Ilustraţia muzicală: Moshe Yassur (U.S.A.)
Efecte sonore: Vasile Manta

Piesa CARTEA LUI RUTH reface, pe scena Teatrului Evreiesc de Stat, povestea lui Ruth, o evreica poloneza care a emigrat în Argentina în preajma celui de-al doilea razboi mondial, parasindu-si familia care a fost mai târziu exterminata în lagarele de concentrare.

De 40 de ani Ruth traieste în Argentina, departe de Polonia, tara în care s-a nascut. Ea si-a parasit familia si tara natala obligata de mama ei, care o dorea departe de amenintarea razboiului si îi prezicea un viitor stralucit alaturi de Boris, sotul ales de parinti si expatriat înaintea ei. Dar nici unul din visele ei nu se realizeaza, ea negasindu-si împlinirea nici ca sotie, nici ca iubita si nici ca mama.

Acum, dupa 40 de ani de exil, Ruth îsi rememoreaza viata, evocând figuri care i-au fost dragi: mama si sora (disparute într-un lagar nazist) si pe sotul ei, în diferite momente ale vietii. În acelasi timp se revede pe sine copil, fata tânara si femeie ajunsa la maturitate, retraind secvente din viata ei. Pentru Ruth este un moment de bilant, de analiza lucida a întregii sale vieti.

În discutia cu fiul ei – singurul dialog cu un personaj real din piesa – Ruth realizeaza ca, întreaga ei viata i-a fost straina, exterioara, pentru ca de fapt ea, sufletul ei, nu a plecat niciodata din Polonia.

Cu piesa lui Mario Diament, teatrul nostru aduce un omagiu atât celor ce au cazut, cât si celor ce poarta in inima amintirea lor.

Spectacolul se joaca în limba idis. Textul poate fi ascultat si in limba romana, la casca, in lectura actritei Dorina Paunescu.