Festivalul MERIDIAN

Începând de duminică, 3 noiembrie, se derulează cea de-a XV-a ediție a festivalului Meridian. Sub titlul Grădina Fragedă/Pulp Garden, singurul concert simfonic din festival, desfășurat la Ateneul Român, a marcat 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului. Susținut de Orchestra Filarmonicii Altenburg-Gera, programul a inclus o lucrare în primă audiție românească, special comandată pentru acest eveniment, Concertul pentru violoncel și orchestră al compozitorului Dan Dediu, și Simfonia nr. I, op. 68, de Johannes Brahms.
Concertul pentru violoncel și orchestră de Dan Dediu l-a avut ca solist pe strălucitul violoncelist Mircea Marian care, cu doar câteva ore înainte de concert, a avut amabilitatea de a ne răspunde la câteva întrebări, pentru care îi mulțumim.

Ai putea să ne vorbești puțin despre caracteristicile lucrării pe care urmează să o interpretezi?

M.M.: Sigur. Pot spune că este un concert extrem de ofertant prin diversitatea sa, iar schimbările multiple de caracter surprind audiența și îi oferă interpretului posibilitatea de a fi creativ. În același timp, Concertul abundă în pasaje de virtuozitate care scot la iveală și calitățile tehnice ale violoncelistului. Aș putea spune că mă regăsesc în acest concert și în povestea sa și cred că am ajuns să îmi asum interpretarea până la ultima notă.
Am putut realiza acest lucru datorită ajutorului pe care l-am primit din partea maestrului, alături de care am lucrat vreme îndelungată, înainte de repetițiile cu orchestra, dânsul cântând la pian o reducție de orchestră, iar eu la violoncel. Împreună am încercat de fiecare dată să discutăm și să ajungem astfel la un consens.
Am avut parte de o experiență foarte plăcută, amândoi veneam cu idei muzicale, și, de asemenea, pot spune că domnul Dediu mi-a lăsat chiar foarte multă libertate de a mă exprima, făcându-mă să prind încredere în a-mi expune propriile idei.

Cum e privită muzica nouă de către colegii tăi instrumentiști? Care sunt dificultățile întâmpinate în abordarea unei partituri de muzică nouă? Dacă sunt.

M. M.: Bineînțeles că sunt. Pot spune că, dintre prietenii mei muzicieni cu care am vorbit și care au abordat muzica contemporană, doar cei care au intrat într-un real contact cu muzica nouă au ajuns s-o înțeleagă și s-o placă. Există în continuare o reticență legată de muzica contemporană, probabil și din cauza faptului că necesită foarte multă răbdare, mai ales la început, pentru a descoperi cu adevărat o lucrare.
Țin minte și acum că prima mea lucrare de muzică contemporană pe care a trebuit s-o interpretez mi-a luat – numai s-o citesc, nu să o și învăț – două luni. Două luni, fiindcă era o scriitură mai ciudată cu care nu eram obișnuit. Pentru a înțelege fiecare detaliu din partitură, am mers să întreb diverși profesori, care au avut amabilitatea de a mă ajuta. Acum sunt convins că, în urma experienței pe care am dobândit-o în domeniu, exact aceeași partitură probabil că mi-ar lua două zile în loc de două luni. Și din acest motiv, poate că unii instrumentiști, necunoscând anumiți termeni, semne, efecte, au o reținere în privința acestui gen.
Eu încurajez muzicienii să aibă curajul și determinarea să-l abordeze și cred că fiecare instrumentist care este dedicat muzicii și care vrea să progreseze trebuie să o facă. De ce? Fiindcă te ajută să te dezvolți foarte mult din punct de vedere creativ. Atunci când cânți o lucrare în primă audiție, e foarte clar că nu ai niciun reper. Nu poți să găsești nimic înregistrat și atunci trebuie doar tu să gândești de la prima până la ultima notă ce vei face cu acea lucrare. În primă fază, sunt convins că nu sună nicicum, dar atunci când ajungi totuși s-o aduci pe scenă și să impresionezi publicul, ți se schimbă maniera de a privi lucrurile. De fiecare dată după ce cânt muzică nouă, când mă reapuc să studiez – nu știu, să zicem concertul lui Haydn în do major –, mi se pare atât de ușor și de natural să cânt, încât nu mai trebuie să mai gândesc, de pildă, locul unui crescendo sau al unui diminuendo. Atât de natural îmi pare totul, parcă vine de la sine. Încurajez pe oricine să abordeze o partitură contemporană.

Ai putea să ne conturezi un profil al ansamblurilor din care faci parte și să ne dezvălui care este ipostaza care ți se pare mai potrivită pentru tine, cea de solist sau cea de instrumentist (într-o orchestră)?

M. M.: Nu cred că pot să aleg o ipostază ca fiind cea preferată. Mă regăsesc și în cea de solist, și în cea de membru al unui ansamblu. Îmi face o deosebită plăcere să cânt în orchestră și în diferite formule camerale, pentru a cunoaște și a cânta cât mai mulți compozitori. Și, de ceva timp, și ramura pedagogică reprezintă o parte a personalității mele. În absolut toate mă regăsesc, nu pot să pun nimic în prim plan.
De exemplu, în seara asta mă simt foarte bine ca solist, dar abia aștept să reîncep să mă duc și la Orchestra de Cameră Radio, unde fac parte dintr-un colectiv extraordinar. Suntem o familie, râd și chiar glumesc cu colegii despre faptul că uneori vin obosit la o repetiție cu Orchestra de Cameră și plec de acolo odihnit. Nu fiindcă nu muncim, de fapt muncim foarte mult, dar este o atmosferă foarte plăcută, care ne încarcă cu pozitivitate și cu voie bună.
În plus, împreună cu colega mea, Ella Bokor, alcătuim duo-ul Duo Cello Jaya, care ne-a adus multe împliniri. Am susținut până acum câteva turnee naționale și internaționale și avem destule proiecte și pe viitor. Duo-ul a luat naștere acum aproximativ opt ani și era alcătuit din Ella împreună cu o altă colegă, Aleka Potingă, care a ales să plece din țară pentru a studia muzica jazz. Ella m-a întrebat dacă nu aș vrea să cânt cu ea în acest duo, eu am fost foarte încântat și, de atunci, de șase ani, încă mai cântăm împreună și ne face o deosebită plăcere. Abordăm diferite genuri și stiluri, de la baroc până la muzică contemporană.
De ceva timp, de vreo doi ani, ne adresăm compozitorilor tineri să ni se alăture și, până în prezent, am avut mai multe concerte cu lucrări scrise de compozitori foarte tineri. Chiar acum ne pregătim să facem un turneu național în care să promovăm muzica contemporană și tineri compozitori extrem de talentați, cum sunt Sebastian Androne, Răzvan Baciu, Diana Rotaru ș.a. Sunt foarte mulți compozitori care merită cântați cât mai des. Cei trei menționați sunt deja consacrați, de fapt, întâmplarea face să-i fi spus chiar pe cei care sunt deja renumiți, dar cred că avem deja vreo zece compozitori care au compus pentru acest duo, printre care și o cubaneză!
Cu ansamblul Violoncellissimo tocmai am terminat un turneu național pe care sper să-l repetăm an de an, să schimbăm orașele. Violoncellissimo a luat naștere la inițiativa maestrului Marin Cazacu, datorită căruia ne-am creat și aici o familie, alături de care simt o reală plăcere atunci când cânt. După fiecare concert ieșim la un suc, mai vorbim, este o atmosferă foarte plăcută. În Orchestra Română de Tineret n-am mai cântat, cred, de trei ani, fiindcă am considerat că nu mai sunt chiar așa de tânăr și am zis că este momentul să mă retrag și să-mi ia altcineva locul.
Sunt foarte ocupat, dar îmi face și plăcere. Indiferent de latura artistică pe care o aleg, tot ce implică muzică, mă face să mă simt în largul meu și îmi aduce acel sentiment de „acasă”. Sunt foarte puține zile în care nu muncesc, dar așa mă simt bine.
Cred că este și acea responsabilizare pe care mi-a insuflat-o maestrul Cazacu, cel pe care eu l-am văzut tot timpul muncind. De dimineață până seara, de luni până duminică. Nu am încercat neapărat să-l copiez, dar cumva mi-a transmis această seriozitate. Dânsul îmi spunea în facultate, cât timp i-am fost student, că îmi trebuie doar două zile pe an în care să nu studiez: de ziua mea și de Crăciun. Fără îndoială, este o exagerare, dar am ținut minte acest lucru și mi-a intrat în sânge. Bineînțeles că sunt mai multe zile în care nu studiez, dacă ar fi să le adun, dar prin atitudinea sa mi-a transmis dorința și pofta de a munci. Și cred că datorită faptului că trăiesc tot timpul prezentul și muncesc în fiecare zi, asta mi-a asigurat și viitorul.

Care este viziunea ta în general despre muzică din postura unui interpret? Atunci când interpretezi îți pui propria amprentă, propria viziune, sau preferi să fii un bun „orator” al epocii pe care o redai?

M. M.: Mie îmi place să descopăr singur o partitură. Atunci când citesc pentru prima oară o știmă, încerc să nu audiez nimic înainte. De-abia după ce o descopăr singur și-mi creez propriile personaje, pe care mai apoi le transpun poate în culori timbrale sau în stări afective, o ascult eventual ca să văd dacă nu m-am îndepărtat un pic prea mult de viziunea compozitorului. Oricum, mie mi se pare foarte greu să asculți pe youtube ceva și să încerci să imiți, fiindcă n-ai cum să-ți însușești în totalitate ceea ce altcineva a gândit. Chiar dacă vrei să copiezi acea interpretare, tot tu vei fi, pentru că vei veni cu un alt sunet, un alt tip de vibrato, un alt tip de articulație și probabil cu un alt tip de implicare, până la urmă.
Eu, de exemplu, pe lângă activitatea de interpret, sunt și profesor și îi încurajez foarte tare pe elevii și pe studenții mei să asculte cât mai multă muzică. Nu pentru a o copia, ci pentru a-și face o idee și pentru a se familiariza cu muzica respectivă, cu perioada în care a fost scrisă lucrarea respectivă ș.a. Dacă nu asculți, nu ai cum să înțelegi cum ar trebui să cânți.

Îți mulțumesc foarte mult!
M. M.: Mulțumesc și eu!

Interviu realizat de Maria Alexandru

A 15-a ediție a festivalului MERIDIAN, unul din cele mai importante festivaluri de muzică nouă din țară, vă aşteaptă între 3 şi 10 noiembrie 2019 să intrați cu sufletul, mintea şi urechile deschise într-o lume a experiențelor şi experimentelor muzicale. Concerte camerale şi electronice, discuții şi proiecții, cu artişti români şi invitați din Suedia, Italia, Austria, Polonia şi Danemarca, au loc timp de opt zile în Bucureşti, Arad, Cluj, Timişoara şi Sibiu. Pornind de la tema festivalului, SONIC GARDENS (“Grădini Sonore”), fiecare manifestare va urma modelul unei grădini, reale sau imaginare: “Grădina sălbatică”, “Grădina labirint”, “Jungla electronică”, “Grădina de ceață” sau “Grădina Zen” sunt câteva din conceptele propuse de festivalul MERIDIAN.

“...grădina este matematică în natură, așa cum muzica este matematică în emoție.” - Krzysztof Penderecki (compozitor)

Casa Artelor DINU LIPATTI este co-organizator a trei recitaluri de excepție din cadrul programului bucureştean al festivalului MERIDIAN. Intrarea este gratuită, în limita locurilor disponibile.

JOI, 7 NOIEMBRIE
GRĂDINA DE TIP CLASIC (Classic Garden)

Conceptul de “grădină clasică” reprezintă, în festivalul Meridian, recitalul unui interpret virtuoz, cu un program integral acustic. În seara zilei de joi, 7 noiembrie, nu mai puțini de patru muzicieni de mare calibru vor încânta publicul din spațiul cochet al Casei “Lipatti”.

RECITAL DE PIAN: HORIA MAXIM (ora 19:00)

Un maestru al rafinamentului, HORIA MAXIM este un muzician complex şi dăruit total celor 88 de surse de magie: clapele pianului. Recitalul sau, unde o are invitată pe pianista DIANA IONESCU, cuprinde un program incitant: trei tineri şi foarte talentați compozitori români – Gabriel Almaşi, Mihai Murariu şi Vlad Hîrlav-Maistorovici –, dar şi mari compozitori ai secolelor XX şi XXI, începând cu însuşi Dinu Lipatti, şi continuând cu György Ligeti, Magnus Lindberg, Jenő Takàcs şi Toru Takemitsu.

Considerat a fi unul dintre cei mai buni pianişti ai generației sale, Horia Maxim este un muzician a cărui prezență constantă pe scena sălilor de concerte oferă una din cele mai importante referințe despre talentul său artistic. Abordează un repertoriu vast şi complex, atât ca solist concertist – colaborator, în peste 500 de concerte, al majorității orchestrelor simfonice din România -, cât şi ca partener a unor importanți interpreți români şi străini (precum MAXIM QUARTET). Este invitat frecvent să participe la festivaluri precum “Europaische Wochen Festspiele” (Passau), Festivalul Internațional “George Enescu”, “Israel Festival” (Ierusalim) sau “Nuova Consonanza” (Roma).

Câștigătoare a Medaliei de Aur la Competiția Internațională de Pian “George Enescu” și a Premiului Weissenberg, pianista română Diana Ionescu a avut apariții la festivaluri importante precum Festivalul Verbier, Progetto Martha Argerich-Lugano, Festivalul de Muzică de la Kyoto, Festivalul George Enescu și Festivalul Beethoven din Londra. Aceste realizări au adus-o în atenția unor muzicieni faimoși în întreaga lume ca Martha Argerich, Alexis Weissenberg, Ion Marin, Richard Goode și Murray Perahia, ceea ce a dus la oportunitatea de a cânta în cadrul unor evenimente majore din întreaga lume, incusiv Franța, Belgia, Olanda, Spania, Elveția, Japonia și SUA.

RECITAL DE VIOARĂ ȘI PIAN: DIANA MOȘ ȘI MIHAI MĂNICEANU (ora 20:00)

Pasiune, profesionalism, visceralitate, vârfuri de lance ale generației lor - violonista DIANA MOȘ şi pianistul MIHAI MĂNICEANU formează un duo spectaculos. Recitalul lor face parte din ISCM Collaborative Series, prin includerea în program a superbului “Lied” al compozitorului Beat Furrer (ISCM Elveția). Două premiere absolute, Karel Volniansky (Rusia) şi Bogdan Vodă; o piatră de încercare pentru virtuozitatea interpreților, “Glossa” lui Nicolae Brânduş; incandescentul “Subito” al marelui Lutoslawski; şi, fireşte, un crâmpei de Lipatti (“Allegro” pentru vioară solo).

Violonista Diana Moș este profesor universitar la disciplina Muzică de cameră în cadrul Universității Naționale de Muzică din Bucureşti. În perioada 2012-2016 a avut funcția de prorector, iar în 2016 a fost aleasă ca rector al aceleiaşi instituții. Ca solistă, abordează repertorii diverse, de la clasic la contemporan, cu o afinitate pentru muzica nouă, pe care o promovează ca membră a formației Profil. A participat la numeroase festivaluri, în țară și în străinătate, precum Festivalul „George Enescu”, Săptămâna Internațională a Muzicii Noi, “World Music Days” 1999, Toamna Varșoviană, Rumänische Kulturtage Berlin, Culturescapes Rumänien Elveția, Intersonanzen – Brandenburgisches Fest der neuen Musik Potsdam etc., promovând îndeosebi muzica românească.

Mihai Măniceanu a studiat pianul cu Viniciu Moroianu şi compoziția cu Dan Dediu la Universitatea Națională de Muzică din Bucureşti, unde este în prezent conferențiar, demonstrând o virtuozitate remarcabilă în ambele impostaze. A obținut o bursă Erasmus la Universitatea de Muzică şi Teatru din Leipzig (2003-04), burse UNMB la Muzikfest, Hamburg (2001), Junger Künstler Festival-Filmmusik, Bayreuth (2002), ISA 20, Internationale Sommerakademie, Murzzüschlag (2007), Metric-Free Improvisation Programme, Tallin (2016). I-au fost acordate Premiul Academiei Române (“Sus”, 2011) şi două premii ale UCMR (“Sempre Risoluto”, 2011 şi “Mishiba”, 2016).

VINERI, 8 NOIEMBRIE
GRĂDINA CÂNTECELOR (Garden of Songs)

RECITAL DE LIED: BIANCA ȘI REMUS MANOLEANU (ora 19:00)

Soprana BIANCA MANOLEANU şi pianistul REMUS MANOLEANU, reputați susținători ai muzicii româneşti, oferă publicului un recital de lied construit ca un omagiu adus maestrului clujean Cornel Țăranu, care a împlinit în acest an 85 de ani. În afară de două cicluri ale acestuia (dintre care unul în primă audiție), “Grădina cântecelor” mai cuprinde muzici de Dan Voiculescu, Felicia Donceanu, Carmen Petra Basacopol, Dan Bălan, Gheorghe Costinescu şi Wolfgang Rihm, împreună cu foarte tânărul Vlad Gînța.

“Bianca Manoleanu şi Remus Manoleanu concertează ca duo în Olanda, Germania, America, Japonia, Ungaria, Siria, realizează înregistrări radio și pe CD. În 2005 și 2006 participă cu recitaluri de lied la Festivalul George Enescu organizat în Germania (Heidelberg), Belgia (Bruxelles) și Franța (Strassbourg). Printre premiile și distincțiile primite se numără și Premiul de excelență în interpretare oferit de Forumul Muzical Român în 2010. Cei doi muzicieni au susținut împreună un mare număr de recitaluri cu prime audiții românești și lucrări contemporane din repertoriul universal în majoritatea orașelor mari din țară, precum și în festivalurile de muzică contemporană SIMN, MERIDIAN, CLUJ MODERN, TIMIȘOARA MUZICALĂ, iar după anul 2000 sunt invitați în toate ediţiile Festivalului George Enescu la Bucureşti. Deţin numeroase CD-uri şi înregistrări radio.” (Carmen Cârneci)
Program
Concerte găzduite de Casa Artelor “Dinu Lipatti”

Joi 7.11

GRĂDINA DE TIP CLASIC / CLASSIC GARDEN

19:00
HORIA MAXIM (pian)
Invitată: Diana Ionescu (pian)

Dinu Lipatti – Sonatina pentru mâna stângă
Toru Takemitsu – “Romance”
György Ligeti – Sonatina pentru pian la patru mâini
Gabriel Almaşi – “Arabesc” pentru pian la patru mâini
Mihai Murariu – “Blestem”
Vlad Hîrlav-Maistorovici – “TransScent”
Magnus Lindberg – Etudes no. 1 – “Cantus Firmus”
Jenő Takàcs – “Konzertetüde” (Toccata nr. 2)

20:00
DIANA MOȘ (vioară) & MIHAI MĂNICEANU (pian) | ISCM Collaborative Series

Karel Volniansky – “Hidden Gazebo” (p.a.a.)
Bogdan Vodă – “Sonata con alcune licenze” (p.a.a.)
Witold Lutoslawski – “Subito”
Dinu Lipatti – “Allegro” pentru vioară solo
Beat Furrer – “Lied” (p.a.r.) – ISCM Elveția
Nicolae Brânduş – “Glossa”

Vineri 8.11

GRĂDINA CÂNTECELOR / GARDEN OF SONGS

19:00
Recital de lied: BIANCA & REMUS MANOLEANU

Dan Voiculescu – “Muzica” (vers. Nichita Stănescu)
Cornel Țăranu – Trei lieduri pe versuri de Paul Celan: “Bei Brancusi, zu zweit”; “Lui Brâncuși, în doi” (trad. Ion Caraion); “Esperbaum” (p.a.a.)
Felicia Donceanu – “Elegii” (vers. Mihail Grama)
Carmen Petra Basacopol – Ciclul “Cântece naive pentru Nichita” (vers. Nichita Stănescu)
Gheorghe Costinescu – Ciclul “Trei cântece timpurii”: “Trei Îngeri” (vers. Ion Pilat); “Câți ca voi” (vers. Gheorghe Topârceanu); “Doi copii s-au dus” (vers. Tudor Arghezi)
Dan Bălan – Ciclul “Scrisori” (vers. Liana Spătaru – pe fragmente din scrisorile lui Dinu Lipatti) (p.a.a.)
Vlad Gînța – Trei lieduri pe versuri de Lucian Blaga: “Lumina de ieri”; “Cântăreți bolnavi”; “La cumpăna apelor” (p.a.a.)
Wolfgang Rihm – Ciclul “Ophelia Sings” (vers. William Shakespeare)
Cornel Țăranu – Ciclul “Trei cântece incerte” (vers. Mihail Sebastian): “Cântec incert”; “Declin”; “Cântec închis”

***

SNR-SIMC, organizatorul festivalului, ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, este Secțiunea Națională Română a Societății Internaționale de Muzică Contemporană (ISCM) – cea mai mare rețea culturală din domeniul muzicii noi, cu reprezentanțe în peste 50 de țări, având ca misiune favorizarea de schimburi culturale semnificative între viața muzicală românească actuală şi cea internațională. Festivalul MERIDIAN 2019 – “Grădini Sonore” este un proiect cultural finanţat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale.

Co-organizatori: Institutul Cultural Român, Casa Artelor “Dinu Lipatti”, Centrul Naţional de Artă “Tinerimea Română”, Muzeul Național “George Enescu” din Bucureşti, Filarmonica de Stat Arad, Filarmonica de Stat Sibiu

Parteneri: Universitatea Națională de Muzică din Bucureşti, Academia Națională de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, Universitatea de Vest Timişoara – Facultatea de Muzică şi Teatru, Biblioteca Centrală Universitară “Eugen Todoran” Timişoara, Biblioteca Județeană “Astra” Sibiu, Thüringen Philharmonie, Filarmonica “George Enescu” din Bucureşti

Director fondator: Adrian Iorgulescu, Preşedinte UCMR
Director artistic: Diana Rotaru, Preşedinte SNR-SIMC
Consilier artistic: Irinel Anghel (Comitetul executiv SNR-SIMC)
Echipa de lucru: Constantin Basica, Gabriel Mălăncioiu, Alexandru Ștefan Murariu (Comitetul executiv SNR-SIMC), Vlad Văidean
Grafică: Daniel Ivaşcu – pilgrim.project
Parteneri media: Radio România Muzical, RFI România, Revista “Actualitatea Muzicală”, BookHub, Zile şi Nopți, OnlineGallery, Cinemap

Trailer: https://www.youtube.com/watch?v=6lZM64B9KXk
Website: https://snr-simc.org/
Facebook: https://www.facebook.com/MeridianFestival/

.