Mircea Marian

Între 3 și 11 mai 2022, Bucureștiul este gazda primului festival de violoncele organizat vreodată în România: CellEAST Festival – eveniment în care sunt invitați mai mulți violonceliști de renume internațional, cu o bogată experiență solistică și pedagogică, precum Andrei Ioniță, Denis Severin, Valentin Răduțiu, Răzvan Suma, Mircea Marian, Ștefan Cazacu, Marin Cazacu, Dragan Djordjević și Atanas Krastev. Pe durata festivalului, aceștia vor susține concerte alături de Filarmonica „George Enescu”, Orchestra Română de Tineret și Orchestra de Cameră Radio, oferind publicului o mare diversitate din repertoriul violoncelistic universal.

Evenimentul de închidere a primei ediții a Festivalului CellEAST va avea loc miercuri, 11 mai 2022, de la 19.00, la SALA RADIO. Prezentat de ORCHESTRA DE CAMERĂ RADIO, concertul se va desfășura sub bagheta dirijorului belgian MARTIJN DENDIEVEL, în prezent dirijor asistent al Orchestrei Simfonice din Flandra.
Pe scena Sălii Radio vor evolua doi violonceliști invitați din străinătate - DRAGAN DJORDJEVIC (Serbia) și ATANAS KRASTEV (Bulgaria), alături de apreciatul violoncelist român MARIN CAZACU. Programul serii va cuprinde: FAURÉ - suita Masques et Bergamasques, SAINT SAËNS - Concertul nr. 1 pentru violoncel și orchestră, CEAIKOVSKI - Variațiuni pe o temă Rococo și aria lui Lensky din opera Evgheni Oneghin (în transcripție pentru violoncel și orchestră).

În decembrie 2018, MARTIJN DENDIEVEL a câștigat premiul I la concursul de dirijat al Orchestrei Simfonice M.D.R – Orchestra Simfonică Radio din Leipzig (Germania). Acesta a fost urmat de premiul I și premiul publicului la Concursul de dirijat Louis Spohr din Kassel (Germania), în septembrie 2019. Recent, a câștigat o distincție oferită de Tonhalle-Orchester din Zürich, a fost finalist la Concursul Donatella Flick din Londra și va concura la Concursul Internațional de dirijat de la Rotterdam, în mai 2022.
În decembrie 2019, a dirijat prima oară în celebra sală Concertgebouw Amsterdam, la pupitrul Orchestrei Simfonice din Flandra. În stagiunea 2021/2022 își va face debutul cu Orchestra Simfonică din Nürnberg și Orchestra Filarmonică Regală de Liège.

DRAGAN DJORDJEVIĆ este profesor de violoncel la Universitatea de Arte - Facultatea de Muzică din Belgrad. A studiat la Londra cu Ștefan Popov și în Germania cu profesorul Young Chang Cho. De asemenea, a lucrat și a colaborat cu renumiți violonceliști și muzicieni, precum Mischa Maisky, Boris Pergamenschikow, David Grigorian, Tobias Thobias Kuhne.
Laureat al concursurilor internaționale Antonio Janigro, Markneukirchen și al Concursului Jeunesses Musicales din Belgrad, a susținut concerte la festivalurile de muzică BBC PROMS, City of London Festival, Ohrid Summer, Festival Cellissimo, Sion Valais, Cello Fest. De asemenea, a concertat în calitate de solist cu orchestrele Bergische Symphoniker, Belgrad Philharmonic, Kammerphilharmonie Amadé și RTV Slovenia. În 2011, a fost onorat de invitația dirijorului Valer Gergiev pentru a cânta, în calitate de prim violoncelist, alături de Orchestra Simfonică a Teatrului Mariinski. În anul 2019, a devenit director artistic al Festivalului de Muzică Ravanelius.

ATANAS KRASTEV este profesor de violoncel la Academia Națională de Muzică Pancho Vladigerov și la Școala Națională de Muzică Lyubomir Pipkov din Sofia, totodată fiind director artistic al Festivalului și Academiei Internaționale de Violoncel Cellissimo din Bulgaria.
Este laureat al multor concursuri, printre care Jeunesses Musicales (Serbia, 2015) și Concursul Internațional Liezen (Austria, 2014). De asemenea, a fost distins cu Premiul pentru muzică de cameră Reina Sofia (acordat de însăși Regina Sofia).
Atanas Krastev a concertat în Austria, Brazilia, Franța, Spania, Italia, Țările de Jos, Cehia, Grecia, Serbia, Slovacia și la toate festivalurile importante din Bulgaria. De asemenea, a fost profesor invitat la masterclassuri de violoncel din Bulgaria, România, Serbia și Ucraina.

MARIN CAZACU este manager al Filarmonicii George Enescu, fondator al Ansamblului Violoncellissimo şi a Orchestrelor Române de Tineret. În anul 1999 a înființat Festivalul Internațional „Enescu şi muzica lumii” din Sinaia, iar în perioada 2015-2022 a fost manager al Centrului Naţional de Artă Tinerimea Română. De asemenea, este profesor de violoncel în cadrul Universității Naționale de Muzică din București (din anul 1992).
În perioada 1983-2014 a fost solist concertist al Filarmonicii „George Enescu” și a desfășurat o activitate intensă atât în România, cât și în toată Europa, Asia și cele două Americi, sub bagheta unor mari dirijori: Ghennadyi Rojdestvenski, Sergiu Comissiona, Cristian Mandeal, Lu Jia, Nanse Gum, Horia Andreescu, Antoni Ros Marba, Mendi Rodan, Misha Katz, Jean Périsson. A apărut în diverse formații camerale alături de artiști prestigioși ca Valentin Gheorghiu, Vladimir Orlov, Radu Aldulescu, Viktor Tretiakov, Ilia Grubert, Mihaela Martin, Mirel Iancovici, Silvia Marcovici, Jeremy Menuhin, este membru al trioului Pro Arte şi colaborator al Cvartetului Voces.
Marin Cazacu este laureat al concursurilor internaționale de la Geneva, Markneukirchen, Leipzig, Bologna şi Belgrad, și a realizat înregistrări discografice pentru Electrecord, Olympia, BMG şi AIX Records.

Concertul va fi transmis LIVE pe calea undelor - pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical - și LIVE online, pe site-urile celor două posturi de radio.

Biletele se pot achiziționa de la casa de bilete a Sălii Radio (tel. 021 314.68.00). Pentru programul casei de bilete, vă rugăm să consultați site-ul oficial www.orchestreradio.ro - secțiunea Bilete.
Biletele sunt disponibile și în sistem online pe iabilet.ro. Biletele sunt, de asemenea, disponibile și în magazinele Flanco, benzinăriile Rompetrol, Metrou Unirii 1, magazinele „Muzica”, IQ BOX, Uman și pe terminalele Selfpay. Online, puteți plăti cu cardul, prin Paypal, carduri de tichete culturale Sodexo, pe factură la Vodafone sau Orange sau ramburs prin Fan Courier, oriunde în țară.

.

Ați ascultat vreodată un concert pentru două violoncele? Și mai ales o astfel de lucrare compusă chiar de VIVALDI, celebrul creator al „Anotimpurilor”?

Miercuri, 9 februarie 2022 (de la 19.00), la Sala Radio, doi apreciați tineri violonceliști români - ŞTEFAN CAZACU și MIRCEA MARIAN se vor întrece în măiestrie artistică în Concertul în sol minor pentru două violoncele, semnat de VIVALDI. Evenimentul prezentat de ORCHESTRA DE CAMERĂ RADIO se va derula sub bagheta cunoscutului dirijor TIBERIU SOARE.
Concertul va continua cu lucrarea Concertino pentru două violoncele și orchestră de BERNHARD ROMBERG (1767 – 1841), violoncelist și compozitor german, artist ce a câștigat admirația lui Beethoven însuși. Născut într-o familie de muzicieni, Romberg a avut o importanță foarte mare în istoria muzicii și mai ales a instrumentului său, violoncelul. A adus câteva inovații în construcția instrumentului, a sugerat necesitatea construirii de violoncele mai mici pentru copii și a simplificat notația pentru partiturile de violoncel.
Seara de la Sala Radio se va încheia cu Simfonia nr. 94 – Surpriza, creație a lui HAYDN, considerat părintele simfoniei și autor al unui număr de 106 simfonii! Lucrarea a fost compusă în 1791 la Londra și avut premiera absolută un an mai târziu, în capitala londoneză. Numele partiturii este datorat faptului că autorul lucrării a urmărit, ca și în alte lucrări ale sale, să își surprindă publicul prin efecte sonore inedite la vremea respectivă.

Dirijor al Operei Naționale București și dirijor principal al Filarmonicii din Sibiu, TIBERIU SOARE îşi desfăşoară activitatea artistică din anul 1999. Între anii 2012-2015, a fost dirijor-şef al Orchestrelor şi Corurilor Radio România, înregistrând alături de aceste ansambluri numeroase succese atât pe scena Sălii Radio, cât şi în cadrul turneelor internaţionale.
A ocupat si poziția de director artistic al Operei Naționale București și este invitat constant să dirijeze la pupitrul tuturor orchestrelor din România. În străinătate, activitatea sa a constat în colaborări cu numeroase ansambluri de prestigiu, cum ar fi: London Philharmonic Orchestra, Kammer Ensemble N (Suedia), Musica Vitae Chamber Orchestra (Suedia), Osaka Chamber Symphony Orchestra (Japonia), Orchestra Filarmonicii din Atena, „Bedrich Smetana” Philharmonic Orchestra (Cehia), Orchestra Radio Praga, Camerata Salzburg, Orchestra Simfonică din Beirut (Liban), Orchestra Simfonică de Stat din Izmir (Turcia) ș.a.

Finalist, în 2021, al Concursului Internațional „G.Enescu” (secțiunea de violoncel) tânărul muzician ȘTEFAN CAZACU (28 de ani) interpretează pe un violoncel de colecție, creat în urmă cu 103 ani, la Torino.
Ștefan Cazacu se bucură de o carte de vizită ce reprezintă baza unei cariere de succes: educația complexă primită de timpuriu într-o celebră familie de muzicieni, studii muzicale universitare urmate la București și la Viena, numeroase premii obţinute în diverse competiţii naţionale și internaționale, apariții - în ipostază solistică - alături de toate orchestrele simfonice din România, dar și recitaluri pe scene din Olanda, Israel, Austria, Ungaria, Germania ș.a. Ştefan Cazacu şi-a început la doar 6 ani formarea muzicală, alături de tatăl său, cunoscutul violoncelist Marin Cazacu.

Violoncelistul MIRCEA MARIAN este solist instrumentist al Orchestrei de Cameră Radio, membru al formațiilor Duo Cello Jaya, PlaCello, al Orchestrei Române de Tineret, al ansamblurilor Violoncellissimo și Profil.
Mircea Marian a susținut concerte în calitate de solist alături de orchestrele: Filarmonia din Gera – Germania, Orchestra Națională Radio - București, Filarmonica de Stat - Arad, Filarmonica Botoșani, Filarmonica de stat Muntenia din Târgoviște, Orchestra Universității din Graz-Austria, Filarmonica Oltenia din Craiova etc.
De asemenea, a realizat înregistrări în cadrul Societății Române de Radiodifuziune, atât în calitate de solist, cât și alături de Duo Cello Jaya.
A participat la masterclass-uri și festivaluri precum: Festivalul Internațional George Enescu, Festivalul Internațional Sergiu Celibidache, Festivalul SoNoRo, SoNoRo Interferențe, Nocturne Baroce, Festivalul Meridian, Festivalul IS Potsdamer Innenstadt, Festivalul Enescu și muzica lumii.

Concertul va fi transmis LIVE pe calea undelor - pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical - și LIVE online, pe site-urile celor două posturi de radio.

Accesul în Sala Radio va fi permis doar în condițiile respectării reglementărilor legale în vigoare. Biletele sunt disponibile în sistem online pe iabilet.ro. Biletele sunt disponibile și în magazinele Flanco, benzinăriile Rompetrol, Metrou Unirii 1, magazinele „Muzica”, IQ BOX, Uman și pe terminalele Selfpay. Online, puteți plăti cu cardul, prin Paypal, carduri de tichete culturale Sodexo, pe factură la Vodafone sau Orange sau ramburs prin Fan Courier, oriunde în țară.

.

Începând de duminică, 3 noiembrie, se derulează cea de-a XV-a ediție a festivalului Meridian. Sub titlul Grădina Fragedă/Pulp Garden, singurul concert simfonic din festival, desfășurat la Ateneul Român, a marcat 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului. Susținut de Orchestra Filarmonicii Altenburg-Gera, programul a inclus o lucrare în primă audiție românească, special comandată pentru acest eveniment, Concertul pentru violoncel și orchestră al compozitorului Dan Dediu, și Simfonia nr. I, op. 68, de Johannes Brahms.
Concertul pentru violoncel și orchestră de Dan Dediu l-a avut ca solist pe strălucitul violoncelist Mircea Marian care, cu doar câteva ore înainte de concert, a avut amabilitatea de a ne răspunde la câteva întrebări, pentru care îi mulțumim.

Ai putea să ne vorbești puțin despre caracteristicile lucrării pe care urmează să o interpretezi?

M.M.: Sigur. Pot spune că este un concert extrem de ofertant prin diversitatea sa, iar schimbările multiple de caracter surprind audiența și îi oferă interpretului posibilitatea de a fi creativ. În același timp, Concertul abundă în pasaje de virtuozitate care scot la iveală și calitățile tehnice ale violoncelistului. Aș putea spune că mă regăsesc în acest concert și în povestea sa și cred că am ajuns să îmi asum interpretarea până la ultima notă.
Am putut realiza acest lucru datorită ajutorului pe care l-am primit din partea maestrului, alături de care am lucrat vreme îndelungată, înainte de repetițiile cu orchestra, dânsul cântând la pian o reducție de orchestră, iar eu la violoncel. Împreună am încercat de fiecare dată să discutăm și să ajungem astfel la un consens.
Am avut parte de o experiență foarte plăcută, amândoi veneam cu idei muzicale, și, de asemenea, pot spune că domnul Dediu mi-a lăsat chiar foarte multă libertate de a mă exprima, făcându-mă să prind încredere în a-mi expune propriile idei.

Cum e privită muzica nouă de către colegii tăi instrumentiști? Care sunt dificultățile întâmpinate în abordarea unei partituri de muzică nouă? Dacă sunt.

M. M.: Bineînțeles că sunt. Pot spune că, dintre prietenii mei muzicieni cu care am vorbit și care au abordat muzica contemporană, doar cei care au intrat într-un real contact cu muzica nouă au ajuns s-o înțeleagă și s-o placă. Există în continuare o reticență legată de muzica contemporană, probabil și din cauza faptului că necesită foarte multă răbdare, mai ales la început, pentru a descoperi cu adevărat o lucrare.
Țin minte și acum că prima mea lucrare de muzică contemporană pe care a trebuit s-o interpretez mi-a luat – numai s-o citesc, nu să o și învăț – două luni. Două luni, fiindcă era o scriitură mai ciudată cu care nu eram obișnuit. Pentru a înțelege fiecare detaliu din partitură, am mers să întreb diverși profesori, care au avut amabilitatea de a mă ajuta. Acum sunt convins că, în urma experienței pe care am dobândit-o în domeniu, exact aceeași partitură probabil că mi-ar lua două zile în loc de două luni. Și din acest motiv, poate că unii instrumentiști, necunoscând anumiți termeni, semne, efecte, au o reținere în privința acestui gen.
Eu încurajez muzicienii să aibă curajul și determinarea să-l abordeze și cred că fiecare instrumentist care este dedicat muzicii și care vrea să progreseze trebuie să o facă. De ce? Fiindcă te ajută să te dezvolți foarte mult din punct de vedere creativ. Atunci când cânți o lucrare în primă audiție, e foarte clar că nu ai niciun reper. Nu poți să găsești nimic înregistrat și atunci trebuie doar tu să gândești de la prima până la ultima notă ce vei face cu acea lucrare. În primă fază, sunt convins că nu sună nicicum, dar atunci când ajungi totuși s-o aduci pe scenă și să impresionezi publicul, ți se schimbă maniera de a privi lucrurile. De fiecare dată după ce cânt muzică nouă, când mă reapuc să studiez – nu știu, să zicem concertul lui Haydn în do major –, mi se pare atât de ușor și de natural să cânt, încât nu mai trebuie să mai gândesc, de pildă, locul unui crescendo sau al unui diminuendo. Atât de natural îmi pare totul, parcă vine de la sine. Încurajez pe oricine să abordeze o partitură contemporană.

Ai putea să ne conturezi un profil al ansamblurilor din care faci parte și să ne dezvălui care este ipostaza care ți se pare mai potrivită pentru tine, cea de solist sau cea de instrumentist (într-o orchestră)?

M. M.: Nu cred că pot să aleg o ipostază ca fiind cea preferată. Mă regăsesc și în cea de solist, și în cea de membru al unui ansamblu. Îmi face o deosebită plăcere să cânt în orchestră și în diferite formule camerale, pentru a cunoaște și a cânta cât mai mulți compozitori. Și, de ceva timp, și ramura pedagogică reprezintă o parte a personalității mele. În absolut toate mă regăsesc, nu pot să pun nimic în prim plan.
De exemplu, în seara asta mă simt foarte bine ca solist, dar abia aștept să reîncep să mă duc și la Orchestra de Cameră Radio, unde fac parte dintr-un colectiv extraordinar. Suntem o familie, râd și chiar glumesc cu colegii despre faptul că uneori vin obosit la o repetiție cu Orchestra de Cameră și plec de acolo odihnit. Nu fiindcă nu muncim, de fapt muncim foarte mult, dar este o atmosferă foarte plăcută, care ne încarcă cu pozitivitate și cu voie bună.
În plus, împreună cu colega mea, Ella Bokor, alcătuim duo-ul Duo Cello Jaya, care ne-a adus multe împliniri. Am susținut până acum câteva turnee naționale și internaționale și avem destule proiecte și pe viitor. Duo-ul a luat naștere acum aproximativ opt ani și era alcătuit din Ella împreună cu o altă colegă, Aleka Potingă, care a ales să plece din țară pentru a studia muzica jazz. Ella m-a întrebat dacă nu aș vrea să cânt cu ea în acest duo, eu am fost foarte încântat și, de atunci, de șase ani, încă mai cântăm împreună și ne face o deosebită plăcere. Abordăm diferite genuri și stiluri, de la baroc până la muzică contemporană.
De ceva timp, de vreo doi ani, ne adresăm compozitorilor tineri să ni se alăture și, până în prezent, am avut mai multe concerte cu lucrări scrise de compozitori foarte tineri. Chiar acum ne pregătim să facem un turneu național în care să promovăm muzica contemporană și tineri compozitori extrem de talentați, cum sunt Sebastian Androne, Răzvan Baciu, Diana Rotaru ș.a. Sunt foarte mulți compozitori care merită cântați cât mai des. Cei trei menționați sunt deja consacrați, de fapt, întâmplarea face să-i fi spus chiar pe cei care sunt deja renumiți, dar cred că avem deja vreo zece compozitori care au compus pentru acest duo, printre care și o cubaneză!
Cu ansamblul Violoncellissimo tocmai am terminat un turneu național pe care sper să-l repetăm an de an, să schimbăm orașele. Violoncellissimo a luat naștere la inițiativa maestrului Marin Cazacu, datorită căruia ne-am creat și aici o familie, alături de care simt o reală plăcere atunci când cânt. După fiecare concert ieșim la un suc, mai vorbim, este o atmosferă foarte plăcută. În Orchestra Română de Tineret n-am mai cântat, cred, de trei ani, fiindcă am considerat că nu mai sunt chiar așa de tânăr și am zis că este momentul să mă retrag și să-mi ia altcineva locul.
Sunt foarte ocupat, dar îmi face și plăcere. Indiferent de latura artistică pe care o aleg, tot ce implică muzică, mă face să mă simt în largul meu și îmi aduce acel sentiment de „acasă”. Sunt foarte puține zile în care nu muncesc, dar așa mă simt bine.
Cred că este și acea responsabilizare pe care mi-a insuflat-o maestrul Cazacu, cel pe care eu l-am văzut tot timpul muncind. De dimineață până seara, de luni până duminică. Nu am încercat neapărat să-l copiez, dar cumva mi-a transmis această seriozitate. Dânsul îmi spunea în facultate, cât timp i-am fost student, că îmi trebuie doar două zile pe an în care să nu studiez: de ziua mea și de Crăciun. Fără îndoială, este o exagerare, dar am ținut minte acest lucru și mi-a intrat în sânge. Bineînțeles că sunt mai multe zile în care nu studiez, dacă ar fi să le adun, dar prin atitudinea sa mi-a transmis dorința și pofta de a munci. Și cred că datorită faptului că trăiesc tot timpul prezentul și muncesc în fiecare zi, asta mi-a asigurat și viitorul.

Care este viziunea ta în general despre muzică din postura unui interpret? Atunci când interpretezi îți pui propria amprentă, propria viziune, sau preferi să fii un bun „orator” al epocii pe care o redai?

M. M.: Mie îmi place să descopăr singur o partitură. Atunci când citesc pentru prima oară o știmă, încerc să nu audiez nimic înainte. De-abia după ce o descopăr singur și-mi creez propriile personaje, pe care mai apoi le transpun poate în culori timbrale sau în stări afective, o ascult eventual ca să văd dacă nu m-am îndepărtat un pic prea mult de viziunea compozitorului. Oricum, mie mi se pare foarte greu să asculți pe youtube ceva și să încerci să imiți, fiindcă n-ai cum să-ți însușești în totalitate ceea ce altcineva a gândit. Chiar dacă vrei să copiezi acea interpretare, tot tu vei fi, pentru că vei veni cu un alt sunet, un alt tip de vibrato, un alt tip de articulație și probabil cu un alt tip de implicare, până la urmă.
Eu, de exemplu, pe lângă activitatea de interpret, sunt și profesor și îi încurajez foarte tare pe elevii și pe studenții mei să asculte cât mai multă muzică. Nu pentru a o copia, ci pentru a-și face o idee și pentru a se familiariza cu muzica respectivă, cu perioada în care a fost scrisă lucrarea respectivă ș.a. Dacă nu asculți, nu ai cum să înțelegi cum ar trebui să cânți.

Îți mulțumesc foarte mult!
M. M.: Mulțumesc și eu!

Interviu realizat de Maria Alexandru