Focșani

    În perioada 14 - 20 septembrie, la Ateneul Popular Mr. Gh. Pastia din Focşani, va avea loc un nou proiect dedicat tinerilor interpreţi de muzică clasică, realizat cu cofinanțarea AFCN – #classicforteens #cofinantatdeAFCN –, un proiect pe care, după douăzeci de ani și după o bogată și intensă activitate culturală în Italia, organizatorii îl propun orașului natal.
    Menirea proiectului Classic for Teens este aceea de a completa procesul educativ muzical desfășurat în Focșani, cu exemple de succes menite să deschidă noi orizonturi tinerilor muzicieni în devenire. Între 14 şi 20 septembrie, la Focşani vor avea loc cursuri de măiestrie şi o serie de concerte susținute de muzicieni consacrați și de tineri muzicieni cu o prezenţă importantă pe scenele lumii și care doresc să împărtășească cu tinerii muzicieni participanţi propriile experiențe, oferind exemple de tenacitate și determinare în realizarea visurilor lor.
    Intenția organizatorilor este aceea de a aduce muzica acolo unde este mai mare nevoie de ea, prin crearea unor zone noi de cultură și de a încuraja tinerele generații de muzicieni. Interpreţii invitaţi vor evolua pe scena uneia dintre cele mai importante instituții de cultură dăruite Focşaniului de marele filantrop Mr.Gh.Pastia, celor care sunt acum la început de drum. Iniţiatorii proiectului cred în potențialul muzicii clasice de a-și influența în mod pozitiv publicul de toate vârstele și în puterea muzicii de a transforma, de a depăși granițele unei simple activități agreabile.  Și mai mult, cred că a asculta muzică de calitate face parte dintr-un stil de viață care ne permite să ne păstrăm spontaneitatea și bucuria lucrurilor deplin simțite.
    În săptămâna 14-20 septembrie 2020 Focsaniul va vibra pe sunetele muzicii clasice. Muzicieni din toată lumea vor poposi în Focșani pentru a le dărui tinerilor focșăneni și publicului larg evenimente muzicale de excepție și de intensă emoție. In splendidul spaţiu al Ateneului Popular Mr. Gh. Pastia vor avea loc concerte și recitaluri de pian, canto, vioară și acordeon,  susținute de: Michael Abramovich (Germania), Filippo Tenisci (Italia), Ghenadie Rotari și Valentina Vargiu(Italia),  Ryo Terukina (Japonia) și din România, Horia Mihail, Gabriel Croitoru, Răzvan Suma, Nicholas Lupu,  Anta Agavriloae – Barbu. Programul se va încheia cu concertul Cvintetului Ateneului Mr.Gh.Pastia și al tinerilor muzicieni în devenire de la Liceul de Arte Gh. Tăttărescu din Focșani.  Cunoscuta și îndrăgita actriță focșăneancă Roxana Lupu, cunoscută publicului larg pentru rolul Reginei Maria în lungmetrajul cu același nume și al Reginei Elisabetta a Marii Britanii la BBC, va fi amfitrioana evenimentului alături de actorul Sorin Francu.
    Proiectul Classic for Teens reunește în mod excepțional alte două mari proiecte de rezonanță internațională: Festivalul Internațional Propatria - Tinere Talente Românești, care prin laureații săi prezenți la eveniment, lansează cu această ocazie evenimentele celei a zecea ediții, aniversară și Turneul naţional Vioara lui Enescu – ediţia aniversară Beethoven 250, care îi va aduce în faţa publicului pe muzicienii Gabriel Croitoru și Horia Mihail. 
    Classic for Teens  este un mesaj de încurajare adresat tinerilor, artiștilor, publicului larg, și nu în ultimul rând, o speranța de întoarcere la normalitate. Nu putem să ne oprim din a face ceea ce ne place, ceea ce ne reprezintă, ci trebuie să găsim alternativele pentru a continuă să fim cine suntem chiar și în condițiile în care luptăm cu o pandemie.
    Evenimentul, cofinanțat de AFCN, este realizat de Hubart Agency în colaborare cu Primăria Municipiului Focșani, Ateneul Popular Mr. Gh.Pastia din Focșani, Asociația culturală Propatria din Roma (Italia). 
CALENDAR EVENIMENTE
#classicforteens #cofinantatdeAFCN

CONCERTE - Ateneul Mr.Gh. Pastia
1. 14/09/2020 – ora 19:00
Pianul călător - Recital de pian susținut de Horia Mihail
Beethoven : Sonata pentru pian nr. 14 op. 27 nr. 2 în do diez minor „Sonata lunii” - partea I
Beethoven : Sonata nr. 21 pentru pian op. 53 “Sonata Waldstein”
Beethoven : 32 Variațiuni în do minor pe o temă originală WoO 80
Beethoven : „Für Elise” bagatelă pentru pian în la minor WoO 59

ora 20:30 – Recital de pian susţinut Ryo Terukina (Japonia)
Mozart : Piano sonata n.10 KV330
Schumann : 2 movimenti da Fantasiestücke op.12
Beethoven : Piano sonata n.31 op.110

2. 15/09/2020 - ora 19:00
Concert de acordeon clasic și pian susținut de Duo Aspera- Ghenadie Rotari și Valentina Vargiu (Rep. Moldova/ Italia)
Astor Piazzolla : Primavera Portena, Adios Nonino, Verano Porteno, Muerte del Angel, Otono Porteno, Milonga sin Palabras, Libertango, Invierno Porteno
Petri Makkonen - Moldavian Rock

3. 16/092020 - ora 19:00
Recital liric, baritonul Nicholas Lupu (România), la pian Anta Agavriloae – Barbu
Arii din opere de Rossini, Donizetti, Bellini, Leoncavallo și canzonette italiene de Eduardo di Capua, Agustín Lara, R. Leoncavallo.
4. 17/09/2020 - ora 19:00
Recital susținut de Gabriel Croitoru - vioară, Horia Mihail - pian
Ludwig van Beethoven :
Romanța pentru vioară și pian nr.2 în Fa major, Op.50
Sonata pentru vioară și pian nr.1 op.12 nr.1 în Re major
Sonata pentru vioară și pian nr.5 op. 24 în Fa major “Primăvara”
Romanța pentru vioară și pian nr.1 în Sol major op. 40
 
5. 18/09/2020 - ora 19:00 Ateneul Mr.Gh. Pastia
Recital de violoncel susţinut de Răzvan Suma

6. 18/09/2020 - ora 20:00 Ateneul Mr.Gh. Pastia
Recital de pian Filippo Tenisci (Italia)
Ludwig van Beethoven - Sonata quasi una Fantasia op. 27 nr.1
Franz Liszt – Deux Legendes S 175 (Saint François d'Assise, La predication aux oiseaux, Saint François de Paule marchant sul le flots)
Robert Schumann – Humoreske op. 20
7. 19/09/2020 – ora 19:00 Ateneul Mr.Gh. Pastia
Recital de pian Michael Abramovich (Germania)
Fryderyk Chopin - 24 Preludii Op 28
Franz Liszt - Sonata
8. 20/09/2020 - ora 19:00 Ateneul Mr.Gh. Pastia
Concert de închidere susținut de Cvintetul Ateneului Popular Mr.Gh.Pastia din Focșani, cu participarea tinerilor muzicieni ai Liceului de Arte Gh. Tăttărescu.
MASTERCLASS
1. Acordeon - Ghenadie Rotari 14-15-16/09
2. Vioară - Gabriel Croitoru 16-17-18/09
3. Violoncel – Răzvan Suma 16-17-18/09
4. Pian – Michael Abramovich. 17-18-19/09

PROIECT cofinanțat de AFCN
Organizat de Hubart Agency
În colaborare cu: Ateneul Popular Mr. Gh.Pastia, Primaria Municipiului Focsani, Asociația culturală Propatria din Roma (Italia), Festivalul International Propatria, Liceul de Arte Gh.Tattarescu, Asociația pentru Muzică, Artă și Cultură din București, Teatrul Municipal Mr. Gh. Pastia, Organizatia Civica Vrancea, Asociaţia culturală Pro Contemporania
Parteneri media: TVR-Internațional, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Agerpres, Atlas tv, Monitorul de Vrancea
Sponsori: Autovip, Casa Vrânceană, Sara Resort, Grafit Srl, Farmacia Alcor, Casa de moda Pygmalion

Constituită deja ca un ciclu expoziţional anual, centrat de taberele de creaţie din pitorescul spaţiu al Vrancei, condensat în compendiul peisagistic de la Lepşa, care sintetizează în economia lui aspră diversitatea şi chiar opulenţa regiunii montane, tabăra de creaţie a avut de la început regimul unei reuniuni între artişti legaţi de aceeaşi perspectivă asupra raportului dintre actualitatea demersului artistic şi, pe de altă parte, asupra tradiţiei ca un şir neîntrerupt de schimbări, rupturi şi recurenţe stilistice ce pot fi apelate de poziţii estetice diferite de la conceptualismul specific artei româneşti, dependent de materialitate şi concret la soluţiile abstract informale sau riguroase, la un abstracţionism simbolic şi la variante de realism mai mult sau mai puţin mimetic.

Acest mimetism poate fi la rândul său adresat fie lumii naturale (filtrate deja cultural) fie obiectului artistic. Aşadar, cum remarcam şi în cazul altor ediţii, reuniunea artiştilor selectaţi dintre participanţii la expoziţiile de artă contemporană, derulate cu reguralitate la Focşani, nu are ca scop sau preocupare reafirmarea peisagismului ca direcţie tematologică majoră, chiar dacă mulţi dintre ei sunt interesaţi de peisaj. Scopul acestor reuniuni într-un spaţiu privilegiat prin izolarea sa, prin solitudinea într-un context natural fabulos, este libertatea opţiunii catalizate de regimul colocvial, centrat pe problematicile teoriei de artă contemporane, şi pe preocupările de atelier, pe problemele curatoriatului actual şi a manageriatului de artă.

Rezultatul timpului petrecut în acest mod este, în cazul acestei ediţii, o meditaţie concretizată imagistic asupra celor mai recente teme propuse de expoziţiile organizate la Focşani - corpul uman, ca semn simbolic sau concreteţe calofilă, aportul patrimoniului arheologic, percepţia/investitura fantastică/simbolică a elementelor realităţii, prezenţa latentă a sacrului, subiectul creator ca prezenţă concretă şi ca  energie interioară, ca referinţă la complexitatea sinelui şi deschidere spre dimensiunea psihică.
Peisajul ca o latenţă într-un fundal al memoriei vizuale susţine încărcătura emoţională a imagisticii abstract-lirice, eliberate de coincidenţa cu palierele asemănării, aşa cum le formulează Liviu Nedelcu, în compoziţia sa gestuală,  intens dinamică şi cu accente cromatice puternice şi în lucrările de un dinamism mai reticent, încă controlat de remanenţele topicii spaţiale a peisajului ale Mariei Balea cu cromatica lor rece şi cu dominantă întunecată. O provocatoare juxtapunere de mimetism aplicat.
Pe detalii de mare fineţe şi abstracţie minimalistă adânceşte ermetismul cultivat de Onisim Colta. Jocul cu semnele lipsite de portanţă semantică explicită conferă substanţă culturală unor lucrări cu câmpuri conotative mai complexe, reiterând teme. Reliefate de acest fundal ce le integrează unui flux referenţial impregnat de istorie şi mitologie ca, în cazul lucrărilor lui Gheorghe Anghel, cu erotismul lor sublimat simbolic sau semnalează izomorfismul cu arhitecturile sacre arhaice, cu semnele scrierilor lor misterice pierdute, cum funcţionează în construcţia din blăni de lemn a lui Titi Ceară.

Figura umană angajată în diverse situaţii între mit şi cotidianul plat oferă câmpul tematic cel mai frecventat de artiştii găzduiţi în 2014 la Lepşa. Liviu Mocan regăseşte, în compoziţia sa în metal, sensul profund al identificării dintre statura verticală umană şi Scara ca semn ascensional din simbolica creştină (dar deja semnalată în civilizaţii mult anterioare, pentru care ziguratul sumerian este un exemplu). Acest registru simbolic înrădăcinat în şi traversând istoria culturală apelează o altă lucrare a sculptorului, care reprezintâ un carnasier cu corpul presărat cu pete luminoase, aluzie la proiecţia în  bestiarul familiar în figurile celeste ale constelaţiilor, pe care se bazează miturile fondatoare zonale, areal tematic în care se înscrie şi scultura lui Ion Zderciuc, reprezentând şarpele, figură de maximă portanţă simbolică în culturile carpato-danubiene.    

Temele persistente în marile culturi şi religii ale lumii hrănesc imaginarul actual, chiar suportând mereu noi investiri, uneori chiar opuse celor fixate de tradiţie, aşa cum propune îndrăzneaţa versiune de Pieta semnată de Mircea Roman, în care abandonarea condiţiei de puritate virginală a femeii maternale, care plânge eroul ucis, delocalizând istoric acţiunea. O altă reprezentare feminină într-o postură de orizontalitate alertă, legată ca motiv de ciclurile din anii ‚80 ale sculptorului, susţine această libertate interpretativă. Un registru afectiv mai temperat domină imaginile unui cuplu animat de o solidaritate  discret erotică surprinse de Florentina Voichi. Cele patru ipostaze de autoportret ale lui Valeriu Mladin, într-un registru cromatoic întunecat, revin referenţial la sondajele autoanalitice celebre din iconografia universală, urmând demersul cunoscut de  raporttării la modelele autoritare ale istoriei imaginii.

Dacă situaţiile puse în scenă de artiştii deja prezentaţi urmăresc destine paradigmatic individuale, generalizată la nivelul infinit repetabil al destinului uman, naraţiile lui Ghenadie Jalbă desfăşoară scene cu o multitudine de personaje,  fără un sens pertinent, o confuză vitalitate de masă reprezentativă, reprezentativă pentru societatea contemporană.

Alexandra Titu

Expozitia 'Arta si Sacralitate'

Galeriile de Arta Focsani
Vernisaj vineri 30 noiembrie 2012, ora 17:00

Prezinta Alexandra Titu si Constantin Prut

Galeria de artă, Focșani

Vernisaj: 29 februarie 2012, ora 17:00

Curator: Alexandra Titu

În proiectul prezentării unor direcţii din arta contemporană sensibile la problematicile etice, dedicat actualităţii acute a unor repere esenţiale ale convieţuirii sociale, ale construcţiilor comunitare (restrânse sau de amploare) de-a lungul istoriei, am debutat în 2011 cu imperativul “Să nu ucizi!”, formulat de codul de legi cuprins într-una dintre cele mai prezente cărţi ale antichităţii, în fondurile culturii moderne, europene şi transatlantice, dar care este formulată cu neînsemnate diferenţe în toate culturile lumii.

Expoziţia din acest an deschide câmpul interogărilor asupra acestei interdicţii, atât de contrară impulsurilor originare ale speciei umane plasate (conştientizate ca situate) între condiţia animală, a, şi cea angelică, a păzitorilor, a entităţilor de putere a căror condiţie este responsabilitatea asumată, sub controlul exigent, sever, implacabil, al armoniei. 

Prima condiţie susţinută de ştiinţa modernă, suspicioasă faţă de orice intruziune în experienţa culturală, sau existenţială a transcendenţei, formulate religios sau chiar difuze, aderă la permisiva originare strict biologică, controlată de jocul eliberat de sens şi cauzalitate - dintre “hazard şi necesitate” (Jacques Monod), şi, prin această opţiune subminează fundamentele transantropologice, transsociale, transistorice ale eticii Condiţia angelică este integrată culturii contemporane ca variantă mitică, revolută care şi-a epuizat dacă nu semnificaţia, cel puţin autoritatea.

Traseul cultural moştenit de la avangardă fiind cel al destructurării sistemelor de valori tradiţionale, interdicţiile majore, ca şi orice autoritate generală a controlului/autocontrolului, abstinenţei, stricteţii şi constrângerii/autoconstrângerii, arta secolului trecut, şi a acestor decenii de început ale secolului XXI repune în cauză nu numai instrumentarele create pentru a sluji diversele instanţe ale armoniei, ale adevărului (unic, centripet şi stabil), exprimat de versiuni mimetice sau sintetic calofile, ci mai ales factologia brută şi relaţionările sale vizate de angajamentele, şi programele) extraestetice ale imaginii, în tropismul său spre experienţa concretă, problematizantă la un alt nivel, şi într-un raport mai imediat şi mai provocant cu complexa articulare de naturalitate şi artificialitate omologate drept realitate. Adevărul, la care se raporta arta culturilor tradiţionale, impunând exigenţe iconografice şi performanţa limbajului, dar a cărui calitate imuabilă şi eternă este considerată revolută la rândul său, ca şi instanţele sale de manifestare a lăsat loc în preocupările culturii, articulării dinamice şi transformabile de adevăruri parţiale şi relative,  generatoare de ideologii concurenţiale, care îşi instaurează programele imagologice. Acest puzzle de versiuni ale adevărului dependent de poziţii de lectură în schimbare, divergente, pulverizează şi un utopic monolit etic, în polemicul angajamentelor simultane şi/sau succesive în construcţia codurilor comportamentale universale.

Interogaţia care, dincolo de distanţa temporală/transtemporlă  dintre momentul formulării cultura contemporană este de o maximă actualitate. Este răspunsul lui Cain, după sacrificarea lui Abel (crima rituală comisă asupra fratelui sau, sinecdocă a tuturor semenilor) la somaţia interogativă despre locul/condiţia/realitatea în care se află acest prototip al victimei, al partenerului, al comunităţii familiale şi sociale în general. “Sunt eu oare păzitorul fratelui meu?” este una dintre cele mai tulburătoare întrebări pe care individul şi comunitatea de enclavă sau globală trebuie să şi-o pună, sau, şi mai drastic, i se impune. Violenţa eliberată de sensurile majore, şi generată de semnificaţii şi angajamente politice, sociale sau incidentale,  patologice, de confruntări dintre conduite diferite, de mirajul posesiei, de hipertrofia eului exhibat, devine una dintre realităţile cele mai constant abordate de cultură/artă contemporană, alături de sexualitate, ambele punând în joc corporalitatea umană, viaţa şi moartea, ca instanţe prin care se defineşte şi se delimitează condiţia umană. Dincolo de seducţia intrinsecă a potenţialului lor narativ, creator de acţiune şi catharsis, cele două repere majore ale experienţei fascinează prin deschiderea lor spre valorizările sociale şi spre provocanta lor ambiguitate în raport cu codurile etice, o etică la rândul său în schimbare. Mai multe momente ale artei contemporane şi ale fondului său avangardist, abordează tema majoră a violenţei concurenţiale, indiferente la celălalt, de la parodicul extrem, la brutalitatea rafinată a unui postuman lecturat în necrofilia llui Von Hagens, a unor forme  de acţionism (Schwartzkoogler) sau în violenţa pedofilă a lui Maplethorpe.

În expoziţia centrată pe această temă a relaţiei de responsabilitate faţă de celălalt, de fraternitate, şi mai ales de interogare asupra acestui pachet de angajamente, palierul abordărilor este larg. Sunt prezenţi artişti care au manifestat un interes constant pentru un fond de sacralitate codat religios sau general, mai arhaic decât segregările confesionale – ca Marin Gherasim (care pune în cauză paradoxul aparent al iertării divine, inexplicabilă când s-a uitat continuitatea profund semnificativă a substituirilor reciproce dintre theandrosul/mielul mistic, animal şi om şi jertfa simbolică, agrară, jertfa lui Cain, sacrificatorul), Şerbana Drăgoescu, Suzana Fântânariu, Gheorghe Zărnescu, Ilie Boca, Delia Corban, sau pe care o serie de lucrări îi legitimează în acest areal, ca Dana Acea, Adriana Lucaciu, Angela Tomaselli, artişti preocupaţi de temele corporalităţii apologizate sau abuzate, al căror expresionism dă dimensiunea dramatismului/tragismului relaţiilor cu celălalt, ca festin polisemic sau solitudine ca dimensiune a existenţei urbane – Marilena Preda Sânc, Mihai Chiuaru, sau melancolia reflexivă după răul ucis, (lucrarea lui Aurel Vlad) ce implică dimensiunea politică referinţei mitice.

Politicul mai explicit şi actualizat, localizat, sau istoric susţine discursuri ca în lucrările lui Liviu Nedelcu, Mihai Zgondoiu, Manole Olteanu, în timp ce referinţa directă la episodul biblic este abordat în lucrări surprinzătoare prin originalitatea frapantă a discursului ca în cazul Şerbanei Drăgoescu sau a lui Dorel Găină. Dincolo de trimiterea directă la fondul veterotestamentar, care impune eticii universale temele păcatului, maculării, căderii, de la căderea din Paradis (Letiţia Oprişan) la temele decadenţei şi la deliberarea temei mitice a fraternităţii (Vasile Pop Negreşteanu), la actualitatea figurării personajului agresiv, asocial, nepăsător şi egocentric, imagologia dezimplicării de celălalt, a deturnării semanticii sacrificiale, şi a declinului moral, apar semnalate în versuri explicite, sau aplicate metaforic, în imagini la limita abstragerii, sau chiar abstracte, ca în pictura lui Romul Nuţiu, unde doar intensitatea dramatică a expresiei cromatice trimite la nucleul epic, sau al Magdalenei Zărnescu, cu dominantele sale de negruri şi brunuri, sau jocul gratuit al lecturii unei scriituri, ca exploatarea aporiilor şi implicaţiilor lăsate deschise de polisemia termenilor: 2 “Păzitor”, de la protector la supraveghetor, sau “frate”, care acoperă semnificaţii de la stricta legătură de sânge la cea general umană.

Plecând de la acest palier semantic, expoziţia pune în evidenţă disponibilitatea momentului cultural contemporan, conştient de eclectismul său asumat de a dezvolta retorici apte să susţină discursurile îndreptate asupra realităţii prin inevitabile filtre culturale, ca trasee hermeneutice înainte de a fi direct creatoare.

Alexandra Titu

În perioada 3 -16 iunie la Galeriile de Artă din Focşani va fi deschisă expoziţia de artă contemporană „NUD“.
Între 17 iunie şi 31 iulie expoziţia va fi prezentă pe simezele Centrului Internaţional de Cultură „George Apostu“ din Bacău.