Horia Gârbea

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la o evocare a poetului Ioan Flora, luni, 3 februarie 2020, de la ora 13.00, în Sala Perpessicius, Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe). Amfitrion: Horia Gârbea.

Ioan Flora s-a născut în Satul Nou, judeţul Pancevo, în Banatul Sârbesc (acum Serbia), la 20 decembrie 1950 și a scris numai în româneşte. A absolvit Liceul Românesc din Vârşeţ și Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București. Ca student, a frecventat cenaclul Junimea, condus de Ovid. S. Crohmălniceanu. A debutat editorial cu „Valsuri”, în 1970. Publică, printre altele, „Iedera”, „Rimbaud sau altcineva”, „Lumea fizică”, „Trădarea metaforei”, „O bufniţă tânără pe patul morţii”, „Memoria asasină”, „Vulpile violete”, multe din aceste volume fiind traduse apoi în sârbo-croată, limba oficială a spaţiului său natal. Este autorul unei monumentale antologii, acoperind 800 de ani de poezie sârbă şi muntenegreană, rapid epuizată.

Volumele i-au fost premiate atât în ţară, cât şi în Serbia. Pentru „Discurs asupra Struțocămilei” (1995) a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București și Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Pentru „Iepurele suedez” (1997) a primit Premiul Uniunii Scriitorilor și Premiul ASPRO. Volume din poezia sa au fost traduse în engleză, franceză, germană, italiană, macedoneană, maghiară, sârbă, slovacă și suedeză. A tradus integral în limba română opera poetică a lui Vasko Popa și este autorul și traducătorul Antologiei poeziei sârbe, sec. XIII-XX (1999). Membru şi secretar al Uniunii Scriitorilor din România şi al Asociaţiei Scriitorilor din Serbia, a predat limba română la liceul economic din Alibunar. Din 1977 a fost redactor la ziarul Libertatea şi la revista Lumina, iar între 1991-1993 a devenit redactor şef la Ediţia Libertatea la Pancevo/Novi Sad. Din 1993 s-a stabilit cu familia la Bucureşti. A plecat din această lume într-o zi de 3 februarie a anului 2005, la București.

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Vă așteptăm cu drag!

.

Joi, 15 ianuarie 2015, ora 19.30,  în Sala Studio a Teatrului Odeon din Bucureşti (Calea Victoriei 40 – 42, sector 1), Muzeul Național al Literaturii Române din Bucureşti (MNLR) și Teatrul Odeon, cu sprijinul Ministerului Culturii, organizează o ediție specială a Serilor de poezie și jazz - Poezie cu prieteni – Sub semnul lui Eminescu dedicată Zilei Culturii Naționale.
Poeți contemporani din generații diferite, precum Nora Iuga, Ioana Crăciunescu, Eugen Suciu, Florin Iaru şi Horia Gârbea vor recita poeme de Mihai Eminescu și din creația proprie, iar maestrul Mircea Tiberian şi Nadia Trohin vor reinterpreta romanțe eminesciene preluate din culegeri rare publicate la 1900.
Moderatorul evenimentului este poetul Dan Mircea Cipariu.
Evenimentul se bucură de sprijinul financiar al Ministerului Culturii.
Intrarea liberă!

„Am deschis Serile de la Odeon, pe 25 noiembrie 2014, sub semnul unui mare poet român contemporan, Ion Mureşan, care a aniversat, zilele trecute, 60 de ani. Formatul acestor Seri propune un mare poet şi prietenii lui. Ne-am închipuit, de Ziua Culturii Naţionale, că putem pune poezia lui Eminescu sub pecetea unei prietenii spirituale, din care să nu lipsească jazz-ul şi spiritul de romanţă”, a declarat Dan Mircea Cipariu.
Muzeul Naţional al Literaturii Române participă joi, 15 ianuarie, la manifestările legate de Ziua Culturii Naționale, implicându-se în organizarea unei expoziții la Biblioteca Academiei dedicată lui Mihai Eminescu, a Galei Tinerilor Scriitori și a unei ediții speciale a Serilor de poezie și jazz. „Cele trei manifestări se înscriu în ceea ce noi considerăm a fi misiunea instituției noastre: Patrimoniu. Identitate. Creaţie. Scopul nostru principal nu este de a crea literatură, ci de a oferi condiţii favorabile păstrării, conservării și valorificării patrimoniului  literar, precum și dezvoltării şi promovării ei.” a declarat Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române.

Dan Mircea Cipariu s-a născut la 7 septembrie 1972 în Bucureşti. Este absolvent al „Şcolii Superioare de Jurnalistică” din Bucureşti şi licenţiat al Universităţii Bucureşti, Facultatea de „Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării”. Debutează în presa literară în 1988 (SLAST), debutul editorial se petrece în 1999, cu volumul „Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara” (Editura Libra). Membru al Uniunii Scriitorilor din România (USR) şi în Comitetul Director al USR. În 2013, a fost reales pentru un al treilea mandat preşedinte al Filialei USR Bucureşti-Poezie. În 2007, volumul său de poeme „Tsunami”, Editura Brumar, 2006, a primit Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. În 2008, a iniţiat şi coordonat proiectul „Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent proiectul „Maratonul de poezie, blues şi jazz”. Între 2011- 2014, de „Ziua Culturii Naţionale”, a iniţiat şi coordonat „Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului”. Este fondatorul şi preşedintele Asociaţiei „Euro Culturart”, ce deţine o galerie dedicată tinerilor artişti vizuali din Europa – „Atelier 030202” coordonată de artistul visual Mihai Zgondoiu. Dan Mircea Cipariu este şi un apreciat comentator de artă contemporană, cu cronici apărute în revista “Arta” (revista Uniunii Artiştilor Plastici din România), “Cultura”, “Luceafărul”, “Altitudini” şi AgenţiadeCarte.ro. Este editorul www.agentiadecarte.ro, spaţiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte şi artă. Este preşedintele „Opera Scrisă.Ro”, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său „singurătatea vine pe facebook”, publicat în anul 2012 la Editura „Tracus Arte” din Bucureşti, este considerat de editorul Cosmin Perţa „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 şi nu numai”.

Ioana Crăciunescu (actriţă de teatru şi cinema şi poetă) s-a născut la 13 noiembrie 1950, la Bucureşti. În 1973 a absolvit Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale din Bucureşti şi a devenit actriţă a Teatrului Nottara. A publicat volumele: “Duminica absent”, Cartea Românească, București, 1980; “Supa de ceapă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981; “Iarna clinic”, Cartea Românească, București, 1983; “Mașinăria cu aburi”, Editura Eminescu, București, 1984; “Creștet și gheare”, Cartea Românească, București, 1998; Supa de ceapă / Soupe à l’oignon, Editura Brumar, Timișoara, 2007; “Mon general”, Editura Tracus Arte (în curs de apariţie), 2014. Filmografie: Actorul și sălbaticii (1975); Artista, dolarii și ardelenii (1980). Ioana Crăciunescu a jucat în producțiile Pullman paradis (1995), Mensonge (1993), Quelque part vers Conakry (1992), Întâmplări cu Alexandra (1989), Duminica în familie (1987), Să-ți vorbesc despre mine (1987), Femeia din Ursa Mare (1982), La capătul liniei (1982), De ce trag clopotele, Mitică? (1981), Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii (1979), Ediție specială (1978). Ioana Crăciunescu este membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziariştilor români, a UCIN şi UNITER.

Horia Gârbea s-a născut la 10 august 1962 în Bucureşti. Este doctor în inginerie civilă, cadru didactic universitar. În domeniul literar, a debutat în 1982 cu poezie. Dupã 1989 a avut o activitate intensă de publicist şi autor de literatură. A publicat poezie, proză, teatru, critică literară şi teatrală, eseuri. În total 12 piese reprezentate în România ca şi în Anglia, Franţa și Serbia. Este membru al Uniunii Scriitorilor și al UNITER, al PEN Club România. A tradus în română şi a adaptat pentru scenă numeroase piese din literatura universală de W. Shakespeare, Pierre Corneille, S. I. Witkiewicz, Fernando Arrabal, A.P.Cehov, Dario Fo, Marivaux, etc. A publicat peste 25 de volume de literatură originală și de traduceri. A fost prezent în numeroase antologii de poezie și proză atât în România cât și în alte țări. Textele sale au fost traduse în mai multe limbi europene și asiatice. A obținut numeroase premii literare. Romanul “Căderea Bastiliei” a fost distins cu trei premii naționale în 1998. A primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie pe anul 1999 şi Premiul Academiei Române pentru dramaturgie – 2001, Premiul „Andrei Bantaș”, acordat de juriul Uniunii Scriitorilor – 2012, pentru volumul Shakespeare – Opere, vol IV, ca traducător, împreună cu George Volceanov și Violeta Popa. Din 20013, este preşedintele Filialei Bucureşti Dramaturgie a Uniunii Scriitorilor din România. A reprezentat România la festivaluri internaţionale de literatură. Distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler (2004), înălțat la grad de ofițer în 2010.

Florin Iaru s-a născut la 24 mai 1954. A absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti în 1978. A fost membru al „Cenaclului de Luni” şi al cenaclului „Junimea”. A debutat cu volumul de poezii “Cîntece de trecut strada” (Albatros, 1981). Dintre volumele publicate, menţionăm: “Aer cu diamante”– alături de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei şi Ion Stratan (Litera, 1982), “La cea mai înaltă ficţiune” (Cartea Românească, 1984), “Înnebunesc şi-mi pare rău” (Cartea Românească, 1990). Poemele sale au fost incluse în antologii din Germania, Italia, Anglia, Franţa, Spania, Statele Unite etc. Unul dintre cei mai valoroşi poeţi români ai ultimelor decenii, Florin Iaru a devenit mai nou şi publicist, şi… prozator: ultimele sale două cărţi, “Fraier de Bucureşti” (Editura Polirom, 2011) şi “Povestiri cu final schimbat” (Editura ART, 2013), îl impun ca mare maestru al unor formule narative ultrascurte, foarte personale, spumoase, surprinzătoare, încântătoare.

Nora Iuga este o cunoscută poetă, romancieră, eseistă şi traducătoare din limba germană. Licenţiată a Facultăţii de Filologie, specializarea Germanistică, Universitatea din Bucureşti (1953). I-a avut ca profesori pe Tudor Vianu şi George Călinescu. Profesoară de limba germană între 1954 şi 1955, lucrează ca bibliograf la Biblioteca Centrală de stat, în perioada 1955-1969. Din 1969 până în1977, a fost redactor la Editura Enciclopedică. Jurnalistă la ziarele de limbă germană “Neuer Weg” şi “Volk und Kultur” (1977-1986). Din 1971 este membră a Uniunii Scriitorilor din România şi membră PEN-Club. Susţine lecturi publice în străinătate şi primeşte numeroase burse de creaţie.
La 79 de ani, Nora Iuga a devenit cel mai vârstnic blogger literar (www.noraiuga.wordpress.com). În 2009 a câştigat cea mai importantă bursă oferită de statul german unui scriitor străin: Deutscher Akademischer Austausch Dienst (DAAD). De asemenea, i-au fost acordate Premiul ,,Friedrich Gundolf” de către Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung, cinci premii ale Uniunii Scriitorilor în anii 1981, 1994, 1998, 2001, 2006 şi numeroase alte premii ale unor oraşe şi reviste din ţară.
A publicat de-a lungul anilor peste 20 de volume de poezie şi proză, a tradus peste 15 volume din literatura germană şi volumele ei au fost traduse în peste 10 limbi străine. Dintre volumele de poezii, menţionăm “Vina nu e a mea”, “Opinii despre durere”, “Inima ca un pumn de boxeur”, “Piaţa cerului”, “Dactilografa de noapte”, “Fetiţa cu o mie de riduri”, “Petrecere la Montrouge”, “Câinele ud e o salcie”, romane şi memorialistică, printre care “Săpunul lui Leopold Bloom”, “Lebăda cu două intrări”, “Sexagenara şi tânărul”, “Hai să furăm pepeni”, “Berlinul meu e un monolog”.

Eugen Suciu s-a născut la Arad, la 22 august 1952. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Prima apariţie editorială a fost în anul 1976, în „Caietul debutanţilor”, Editura Albatros. A debutat cu volumul “Bucuria anonimatului” în 1979, pentru care a obţinut premiul de debut al Editurii Albatros. În 1991 îi apare volumul “Cinema Union”, la Universitatea de Artă din Bucureşti. Volumul “Bucuria anonimatului” a fost reeditat în 2011, la Editura Semne (grafică Mircia Dumitrescu), însoţit de un CD (Mircea Tiberian). În 2011, apare volumul de versuri “Motanul”, Editura Cartea Românească (cu traduceri în germană, franceză, engleză de Gerhardt Csejka, Dinu Flămând și Florin Bican). În 2013, apare volumul “Ţeasta”, Editura Tracus Arte, pentru care a primit Premiul Cartea de poezie a anului 2013 acordat de Uniunea Scriitorilor din România.

Mircea Tiberian este unul dintre cei mai cunoscuți jazzmeni români ai ultimelor decenii, pianist, utilizator şi de claviaturi electronice, compozitor şi profesor de jazz, autor de cărţi de specialitate. S-a născut la Cluj, în 1955. Şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa la Sibiu, iar în 1975 s-a mutat la Bucureşti. În 1980, a absolvit Conservatorul bucureştean. A cântat, printre alţii, alături de Larry Coryell, Tomasz Stanko, Herb Robertson, Ed Shuller, Nicholas Simion, Adam Pieronczyk, Maurice de Martin, Theo Jorgensmann,Johnny Răducanu, Aura Urziceanu, Dan Mândrilă,Anca Parghel. Printre premiile obţinute de el se numără: Muzicianul Român al Anului (1987); Premiul Uniunii Compozitorilor pentru compoziţie de jazz (1990, 1996, 2000); Premiul pentru Întreaga Activitate Artistică (Asociaţia de Jazz Napocensis, 2001). Discografia sa cuprinde: Magic Bird, Never Ending Story, Working Underground, Alone in Heaven, Hotel of Three Beginnings, Back To My Angel, Eleven, Viaţa lumii şi Trei lumini. Acestora li se mai adaugă patru discuri împreună cu grupul ‘Interzone’, al cărui co-leader este, alături de Maurice de Martin.

Nadia Trohin, născută la Chişinău, fostă solistă a grupului Millenium, a absolvit, în 2010, Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, secţia jazz, clasa maestrului Mircea Tiberian. În 2010,  a debutat  în Festivalul de Jazz de la Târgu Mureş unde a obţinut Premiul pentru cea mai bună trupă “Nadia&Friends”. Din 2011, face parte din proiectul „La margine de Bucureşti”, proiect de muzică  românească interbelică şi  jazz, conceput de către Mircea Tiberian din care a rezultat un disc apărut la SoftRecords 2011, pentru înregistrarea căruia a colaborat cu contrabasistul Chris Dahlgren şi percuţionistul Maurice de Martin. Muzicienii  de jazz  alături de care a mai cântat: John Betch, Olah Peter, Gyorgy Jeszenszky, George Natzis, Cristian Soleanu, Cătălin Milea, Liviu Butoi, Cătălin Răzvan, Pedro Negrescu, Alex Man, Michael Acker. Nadia Trohin a fost invitată la Maratonul de Poezie şi Jazz, ediţiile  din 2011 şi 2014, precum şi la recitalurile de poezie şi jazz organizate de Muzeul Naţional al Literaturii Române.

Ioana Greceanu, Anca Mizumschi şi Horia Gârbea, în ultima secvenţă a programului Serile de poezie şi jazz ale MNLR “POEZIE. LA COMEDIE!”

Luni, 15 decembrie 2014, ora 18.00, în Sala Studio a Teatrului de Comedie din Bucureşti(str. Sf. Dumitru, nr. 2, în Centrul Istoric), Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (MNLR) prezintă a opta secvenţă şi ultima din acest an a programului Serile de poezie şi jazz ale MNLR “POEZIE. LA COMEDIE!”.
Vor susţine recitaluri publice  trei importanţi poeţi români contemporani: Ioana Greceanu, Anca Mizumschi şi Horia Gârbea.
Amfitrionii Serilor sunt poetul Dan Mircea Cipariu şi muzicianul Mircea Tiberian.
“În această a opta secvenţă, vor citi doi lideri ai generației nouăzeciste, Anca Mizumschi și Horia Gârbea, precum şi o poetă ce a debutat în 1999, Ioana Greceanu, şi care l-a avut profesor de  limba română pe Virgil Mazilescu, în anii de şcoală generală petrecuţi în comuna Greaca, judeţul Ilfov. La această ultimă întâlnire din 2014 va fi prezent Florin Iaru, cu o evocare Traian T. Coşovei şi Cornelia Maria Savu. Ducem, astfel, la bun sfârşit un proiect în care au citit 23 de poeţi, din generaţii şi geografii literare diferite. Sperăm să reluăm, în 2015, aceste Seri, în care poezia şi jazz-ul rezonează spre desfătarea unui public tot mai numeros.”, a declarat Dan Mircea Cipariu.
Iniţiatorul programului este universitarul şi criticul de teatru Ioan Cristescu, directorul MNLR.
La prima ediţie (20 octombrie 2014), au fost invitaţi doi lideri ai poeziei optzeciste, Florin Iaru şi Eugen Suciu. La a doua ediţie (27 octombrie 2014), au citit poeţii Marian Drăghici şi Ioan Es Pop, la a treia ediție (3 noiembrie 2014) au citit poeții Magda Cârneci, Denisa Comănescu şi Miruna Vlada,  la a patra ediţie (10 noiembrie 2014) au citit Simona-Grazia Dima, Cornelia Maria Savu și Adrian Suciu, iar la a cincea ediţie au citit Laura Dan, Teodor Dună şi Grigore Şoitu.  La a șasea ediție a citit Ion Mureșan, iar Dan Mircea Cipariu a susținut un recital din regretații poeți Cornelia Maria Savu și Traian T. Coșovei. La a şaptea ediţie (8 decembrie 2015) au citit Bogdan Ghiu, Augustin Ioan, Doru Mareş şi Bogdan O. Popescu.
Organizatori: MNLR şi Teatrul de Comedie (director: Maestrul George Mihăiţă), cu susţinerea financiară a Primăriei Municipiului Bucureşti.
Parteneri: Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Bucureşti Poezie, Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER), Opera Scrisă.Ro – societate de gestiune a drepturilor de autor.
Parteneri media: Radio România Cultural, Observator Cultural, Cultura şi AgenţiadeCarte.ro.
Afișul programului este realizat de Anna-Maria Orban. Intrarea este liberă!

Ioana Greceanu a debutat cu un grupaj de poezii în revista „Luceafărul“ (1997), iar editorial cu „Poeme în pierdere“, 1999. Acestora le-au urmat volumele „Singurătatea poartă o pelerină roşie“ (2003) şi  „Cu o sabie imprevizibilă începe ziua“ (2007). În 2012 îi apare antologia bilingvă româno-albaneză în tălmăcirea poetului şi traducătorului Baki Ymeri, intitulată „Recviem pentru omul din cub“. În 2012, publică “Fragment dintr-un viu”, Editura Tracus Arte, 2012. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Bucureşti Poezie.

Horia Gârbea s-a născut la 10 august 1962 în Bucureşti. Este doctor în inginerie civilă, cadru didactic universitar. În domeniul literar, a debutat în 1982 cu poezie. Dupã 1989 a avut o activitate intensă de publicist şi autor de literatură. A publicat poezie, proză, teatru, critică literară şi teatrală, eseuri. În total 12 piese reprezentate în România ca şi în Anglia, Franţa și Serbia. Este membru al Uniunii Scriitorilor și al UNITER, al PEN Club România. A tradus în română şi a adaptat pentru scenă numeroase piese din literatura universală de W. Shakespeare, Pierre Corneille, S. I. Witkiewicz, Fernando Arrabal, A.P.Cehov, Dario Fo, Marivaux, etc. A publicat peste 25 de volume de literatură originală și de traduceri. A fost prezent în numeroase antologii de poezie și proză atât în România cât și în alte țări. Textele sale au fost traduse în mai multe limbi europene și asiatice. A obținut numeroase premii literare. Romanul “Căderea Bastiliei” a fost distins cu trei premii naționale în 1998. A primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie pe anul 1999 şi Premiul Academiei Române pentru dramaturgie – 2001, Premiul „Andrei Bantaș”, acordat de juriul Uniunii Scriitorilor – 2012, pentru volumul Shakespeare – Opere, vol IV, ca traducător, împreună cu George Volceanov și Violeta Popa. Din 20013, este preşedintele Filialei Bucureşti Dramaturgie a Uniunii Scriitorilor din România. A reprezentat România la festivaluri internaţionale de literatură. Distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler (2004), înălțat la grad de ofițer în 2010.

Anca Mizumschi a publicat volumele: Est, Opera Capitală, Poze cu zimţi, Anca lui Noe, Versouri, În moalele cerului, Carte de citire – antologie de autor, Madrugada/cantece de dragoste si furie. A obţinut premiul ASB pentru poezie, 2011, Premiul pentru excelenţă în poezie pentru volumul În moalele cerului, acordat de Fundația Culturală „Georgeta și Mircea Cancicov” și Uniunea Scriitorilor – Filiala Bacău, 2013. Este prezentă în mai multe antologii, cu texte traduse în spaniolă, ungară, albaneză, sârbă, engleză, cehă, italiană. Anca Mizumschi s-a născut la Constanţa şi s-a autoexilat de bună voie la Bucureşti, de aceea nu va scrie niciodată  “Ponticele”,  cât despre “Triste” nu e la fel de sigură. Are o dublă licenţă în medicină şi psihologie, ceea ce îi permite să ajute nişte oameni din când în când. A scris şi a publicat câteva poeme adunate până acum în vreo opt cărți. Următoarea carte, pe care nu a scris-o încă, va fi întotdeauna volumul ei de debut. Anca Mizumschi s-a născut la 24 noiembrie 1964, la Constanţa. Este absolventă a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, Bucureşti, şi a Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei a Universităţii Bucureşti. A publicat volumele: Departe de Hemingway, 1988; Est, Editura Viitorul Românesc, 1993; Opera Capitală, Editura Albatros, 1995; Poze cu zimţi, Editura Brumar, 2008; Anca lui Noe, Editura Humanitas, 2009; Versouri, Editura Humanitas, 2010. A colaborat la revistele: România Literară, Luceafărul, Tomis, Tribuna, Dilema Veche, Flacăra şi altele. A obţinut Premiul revistei Tomis, premiul special al revistei Tribuna, Premiul „George Bacovia” al revistei Ateneu, şi a fost nominalizată la Premiile pentru poezie ale USR, 2009, şi la Premiile Observator Cultural, 2010.