Ioana Crăciunescu

Comunicat de presă

Muzeul Național al Literaturii Române, în colaborare cu Fundația Ioana Crăciunescu Urgent, continuă proiectul cultural Marți în ALBnegru, marți, 30 mai 2017, ora 19.30, la sediul MNLR din Strada Nicolae Crețulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe), cu spectacolul Bucură-te, floarea mărului de Lucian Blaga, o improvizație semnată de actrița Ioana Crăciunescu.
Evenimentul face parte din seria de spectacole după opere ale unor autori din literatura română modernă și contemporană. Următorul spectacol Marți în ALBnegru este La masă cu Marx de Matei Vişniec și va avea loc marți, 6 iunie 2017, ora 19.30.

Ioana Crăciunescu este actriţă de teatru şi cinema, poetă, membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziariştilor români, a UCIN şi UNITER. A jucat pe scenele marilor teatre pariziene şi trăieşte străbătând drumurile lumii.

Parteneri media: Radio România Cultural, RFI, TV City, Observator Cultural, Cultura, Contemporanul, AgenţiadeCarte.ro, publicația on-line Iqool

Comunicat de presă

Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR), în colaborare cu Fundația Ioana Crăciunescu Urgent, continuă proiectul cultural Marți în ALBnegru cu spectacolul La masă cu Marx de Matei Vișniec, improvizație semnată de actrița Ioana Crăciunescu, organizat în data de 23 mai 2017, ora 19.30, la sediul MNLR din Str. Nicolae Crețulescu 8 (în spatele Bisericii Albe situate pe Calea Victoriei).
Evenimentul face parte din seria de spectacole inspirate din opere ale unor autori din literatura română modernă și contemporană. Următorul spectacol Marți în ALBnegru va fi Bucură-te, floarea mărului de Lucian Blaga și va avea loc marți, 30 mai 2017, ora 19.30.

Ioana Crăciunescu este actriţă de teatru şi cinema, poetă, membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziariştilor români, a UCIN şi UNITER. A jucat pe scenele marilor teatre pariziene şi trăieşte străbătând drumurile lumii.

Parteneri media: Radio România Cultural, RFI, TV City, Observator Cultural, Cultura, Contemporanul, AgenţiadeCarte.ro, publicația on-line IQool

Muzeul Național al Literaturii Române, în colaborare cu Fundația Ioana Crăciunescu Urgent, inaugurează proiectul cultural „Marți în ALBnegru” pe 9 mai 2017, ora 19.30, la sediul MNLR din Strada Nicolae Crețulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe), cu spectacolul „Sufleorul fricii” de Matei Vișniec, o improvizație semnată de actrița Ioana Crăciunescu.
Proiectul cuprinde o serie de spectacole din opere ale unor autori din literatura română modernă și contemporană. Următorul spectacol „Marți în ALBnegru” este „La masă cu Marx” de Matei Vișniec și va avea loc marți, 16 mai 2017, ora 19.30.

Ioana Crăciunescu este actriţă de teatru şi cinema şi poetă, membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziariştilor români, a UCIN şi UNITER. A jucat pe scenele marilor teatre pariziene şi trăieşte străbătând drumurile lumii, adunând în vers experienţa sa de femeie universală.

Parteneri media: Radio România Cultural, RFI, TV City, Observator Cultural, Cultura, Contemporanul, AgenţiadeCarte.ro.

Joi, 15 ianuarie 2015, ora 19.30,  în Sala Studio a Teatrului Odeon din Bucureşti (Calea Victoriei 40 – 42, sector 1), Muzeul Național al Literaturii Române din Bucureşti (MNLR) și Teatrul Odeon, cu sprijinul Ministerului Culturii, organizează o ediție specială a Serilor de poezie și jazz - Poezie cu prieteni – Sub semnul lui Eminescu dedicată Zilei Culturii Naționale.
Poeți contemporani din generații diferite, precum Nora Iuga, Ioana Crăciunescu, Eugen Suciu, Florin Iaru şi Horia Gârbea vor recita poeme de Mihai Eminescu și din creația proprie, iar maestrul Mircea Tiberian şi Nadia Trohin vor reinterpreta romanțe eminesciene preluate din culegeri rare publicate la 1900.
Moderatorul evenimentului este poetul Dan Mircea Cipariu.
Evenimentul se bucură de sprijinul financiar al Ministerului Culturii.
Intrarea liberă!

„Am deschis Serile de la Odeon, pe 25 noiembrie 2014, sub semnul unui mare poet român contemporan, Ion Mureşan, care a aniversat, zilele trecute, 60 de ani. Formatul acestor Seri propune un mare poet şi prietenii lui. Ne-am închipuit, de Ziua Culturii Naţionale, că putem pune poezia lui Eminescu sub pecetea unei prietenii spirituale, din care să nu lipsească jazz-ul şi spiritul de romanţă”, a declarat Dan Mircea Cipariu.
Muzeul Naţional al Literaturii Române participă joi, 15 ianuarie, la manifestările legate de Ziua Culturii Naționale, implicându-se în organizarea unei expoziții la Biblioteca Academiei dedicată lui Mihai Eminescu, a Galei Tinerilor Scriitori și a unei ediții speciale a Serilor de poezie și jazz. „Cele trei manifestări se înscriu în ceea ce noi considerăm a fi misiunea instituției noastre: Patrimoniu. Identitate. Creaţie. Scopul nostru principal nu este de a crea literatură, ci de a oferi condiţii favorabile păstrării, conservării și valorificării patrimoniului  literar, precum și dezvoltării şi promovării ei.” a declarat Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române.

Dan Mircea Cipariu s-a născut la 7 septembrie 1972 în Bucureşti. Este absolvent al „Şcolii Superioare de Jurnalistică” din Bucureşti şi licenţiat al Universităţii Bucureşti, Facultatea de „Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării”. Debutează în presa literară în 1988 (SLAST), debutul editorial se petrece în 1999, cu volumul „Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara” (Editura Libra). Membru al Uniunii Scriitorilor din România (USR) şi în Comitetul Director al USR. În 2013, a fost reales pentru un al treilea mandat preşedinte al Filialei USR Bucureşti-Poezie. În 2007, volumul său de poeme „Tsunami”, Editura Brumar, 2006, a primit Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. În 2008, a iniţiat şi coordonat proiectul „Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent proiectul „Maratonul de poezie, blues şi jazz”. Între 2011- 2014, de „Ziua Culturii Naţionale”, a iniţiat şi coordonat „Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului”. Este fondatorul şi preşedintele Asociaţiei „Euro Culturart”, ce deţine o galerie dedicată tinerilor artişti vizuali din Europa – „Atelier 030202” coordonată de artistul visual Mihai Zgondoiu. Dan Mircea Cipariu este şi un apreciat comentator de artă contemporană, cu cronici apărute în revista “Arta” (revista Uniunii Artiştilor Plastici din România), “Cultura”, “Luceafărul”, “Altitudini” şi AgenţiadeCarte.ro. Este editorul www.agentiadecarte.ro, spaţiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte şi artă. Este preşedintele „Opera Scrisă.Ro”, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său „singurătatea vine pe facebook”, publicat în anul 2012 la Editura „Tracus Arte” din Bucureşti, este considerat de editorul Cosmin Perţa „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 şi nu numai”.

Ioana Crăciunescu (actriţă de teatru şi cinema şi poetă) s-a născut la 13 noiembrie 1950, la Bucureşti. În 1973 a absolvit Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale din Bucureşti şi a devenit actriţă a Teatrului Nottara. A publicat volumele: “Duminica absent”, Cartea Românească, București, 1980; “Supa de ceapă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981; “Iarna clinic”, Cartea Românească, București, 1983; “Mașinăria cu aburi”, Editura Eminescu, București, 1984; “Creștet și gheare”, Cartea Românească, București, 1998; Supa de ceapă / Soupe à l’oignon, Editura Brumar, Timișoara, 2007; “Mon general”, Editura Tracus Arte (în curs de apariţie), 2014. Filmografie: Actorul și sălbaticii (1975); Artista, dolarii și ardelenii (1980). Ioana Crăciunescu a jucat în producțiile Pullman paradis (1995), Mensonge (1993), Quelque part vers Conakry (1992), Întâmplări cu Alexandra (1989), Duminica în familie (1987), Să-ți vorbesc despre mine (1987), Femeia din Ursa Mare (1982), La capătul liniei (1982), De ce trag clopotele, Mitică? (1981), Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii (1979), Ediție specială (1978). Ioana Crăciunescu este membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziariştilor români, a UCIN şi UNITER.

Horia Gârbea s-a născut la 10 august 1962 în Bucureşti. Este doctor în inginerie civilă, cadru didactic universitar. În domeniul literar, a debutat în 1982 cu poezie. Dupã 1989 a avut o activitate intensă de publicist şi autor de literatură. A publicat poezie, proză, teatru, critică literară şi teatrală, eseuri. În total 12 piese reprezentate în România ca şi în Anglia, Franţa și Serbia. Este membru al Uniunii Scriitorilor și al UNITER, al PEN Club România. A tradus în română şi a adaptat pentru scenă numeroase piese din literatura universală de W. Shakespeare, Pierre Corneille, S. I. Witkiewicz, Fernando Arrabal, A.P.Cehov, Dario Fo, Marivaux, etc. A publicat peste 25 de volume de literatură originală și de traduceri. A fost prezent în numeroase antologii de poezie și proză atât în România cât și în alte țări. Textele sale au fost traduse în mai multe limbi europene și asiatice. A obținut numeroase premii literare. Romanul “Căderea Bastiliei” a fost distins cu trei premii naționale în 1998. A primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie pe anul 1999 şi Premiul Academiei Române pentru dramaturgie – 2001, Premiul „Andrei Bantaș”, acordat de juriul Uniunii Scriitorilor – 2012, pentru volumul Shakespeare – Opere, vol IV, ca traducător, împreună cu George Volceanov și Violeta Popa. Din 20013, este preşedintele Filialei Bucureşti Dramaturgie a Uniunii Scriitorilor din România. A reprezentat România la festivaluri internaţionale de literatură. Distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler (2004), înălțat la grad de ofițer în 2010.

Florin Iaru s-a născut la 24 mai 1954. A absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti în 1978. A fost membru al „Cenaclului de Luni” şi al cenaclului „Junimea”. A debutat cu volumul de poezii “Cîntece de trecut strada” (Albatros, 1981). Dintre volumele publicate, menţionăm: “Aer cu diamante”– alături de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei şi Ion Stratan (Litera, 1982), “La cea mai înaltă ficţiune” (Cartea Românească, 1984), “Înnebunesc şi-mi pare rău” (Cartea Românească, 1990). Poemele sale au fost incluse în antologii din Germania, Italia, Anglia, Franţa, Spania, Statele Unite etc. Unul dintre cei mai valoroşi poeţi români ai ultimelor decenii, Florin Iaru a devenit mai nou şi publicist, şi… prozator: ultimele sale două cărţi, “Fraier de Bucureşti” (Editura Polirom, 2011) şi “Povestiri cu final schimbat” (Editura ART, 2013), îl impun ca mare maestru al unor formule narative ultrascurte, foarte personale, spumoase, surprinzătoare, încântătoare.

Nora Iuga este o cunoscută poetă, romancieră, eseistă şi traducătoare din limba germană. Licenţiată a Facultăţii de Filologie, specializarea Germanistică, Universitatea din Bucureşti (1953). I-a avut ca profesori pe Tudor Vianu şi George Călinescu. Profesoară de limba germană între 1954 şi 1955, lucrează ca bibliograf la Biblioteca Centrală de stat, în perioada 1955-1969. Din 1969 până în1977, a fost redactor la Editura Enciclopedică. Jurnalistă la ziarele de limbă germană “Neuer Weg” şi “Volk und Kultur” (1977-1986). Din 1971 este membră a Uniunii Scriitorilor din România şi membră PEN-Club. Susţine lecturi publice în străinătate şi primeşte numeroase burse de creaţie.
La 79 de ani, Nora Iuga a devenit cel mai vârstnic blogger literar (www.noraiuga.wordpress.com). În 2009 a câştigat cea mai importantă bursă oferită de statul german unui scriitor străin: Deutscher Akademischer Austausch Dienst (DAAD). De asemenea, i-au fost acordate Premiul ,,Friedrich Gundolf” de către Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung, cinci premii ale Uniunii Scriitorilor în anii 1981, 1994, 1998, 2001, 2006 şi numeroase alte premii ale unor oraşe şi reviste din ţară.
A publicat de-a lungul anilor peste 20 de volume de poezie şi proză, a tradus peste 15 volume din literatura germană şi volumele ei au fost traduse în peste 10 limbi străine. Dintre volumele de poezii, menţionăm “Vina nu e a mea”, “Opinii despre durere”, “Inima ca un pumn de boxeur”, “Piaţa cerului”, “Dactilografa de noapte”, “Fetiţa cu o mie de riduri”, “Petrecere la Montrouge”, “Câinele ud e o salcie”, romane şi memorialistică, printre care “Săpunul lui Leopold Bloom”, “Lebăda cu două intrări”, “Sexagenara şi tânărul”, “Hai să furăm pepeni”, “Berlinul meu e un monolog”.

Eugen Suciu s-a născut la Arad, la 22 august 1952. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Prima apariţie editorială a fost în anul 1976, în „Caietul debutanţilor”, Editura Albatros. A debutat cu volumul “Bucuria anonimatului” în 1979, pentru care a obţinut premiul de debut al Editurii Albatros. În 1991 îi apare volumul “Cinema Union”, la Universitatea de Artă din Bucureşti. Volumul “Bucuria anonimatului” a fost reeditat în 2011, la Editura Semne (grafică Mircia Dumitrescu), însoţit de un CD (Mircea Tiberian). În 2011, apare volumul de versuri “Motanul”, Editura Cartea Românească (cu traduceri în germană, franceză, engleză de Gerhardt Csejka, Dinu Flămând și Florin Bican). În 2013, apare volumul “Ţeasta”, Editura Tracus Arte, pentru care a primit Premiul Cartea de poezie a anului 2013 acordat de Uniunea Scriitorilor din România.

Mircea Tiberian este unul dintre cei mai cunoscuți jazzmeni români ai ultimelor decenii, pianist, utilizator şi de claviaturi electronice, compozitor şi profesor de jazz, autor de cărţi de specialitate. S-a născut la Cluj, în 1955. Şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa la Sibiu, iar în 1975 s-a mutat la Bucureşti. În 1980, a absolvit Conservatorul bucureştean. A cântat, printre alţii, alături de Larry Coryell, Tomasz Stanko, Herb Robertson, Ed Shuller, Nicholas Simion, Adam Pieronczyk, Maurice de Martin, Theo Jorgensmann,Johnny Răducanu, Aura Urziceanu, Dan Mândrilă,Anca Parghel. Printre premiile obţinute de el se numără: Muzicianul Român al Anului (1987); Premiul Uniunii Compozitorilor pentru compoziţie de jazz (1990, 1996, 2000); Premiul pentru Întreaga Activitate Artistică (Asociaţia de Jazz Napocensis, 2001). Discografia sa cuprinde: Magic Bird, Never Ending Story, Working Underground, Alone in Heaven, Hotel of Three Beginnings, Back To My Angel, Eleven, Viaţa lumii şi Trei lumini. Acestora li se mai adaugă patru discuri împreună cu grupul ‘Interzone’, al cărui co-leader este, alături de Maurice de Martin.

Nadia Trohin, născută la Chişinău, fostă solistă a grupului Millenium, a absolvit, în 2010, Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, secţia jazz, clasa maestrului Mircea Tiberian. În 2010,  a debutat  în Festivalul de Jazz de la Târgu Mureş unde a obţinut Premiul pentru cea mai bună trupă “Nadia&Friends”. Din 2011, face parte din proiectul „La margine de Bucureşti”, proiect de muzică  românească interbelică şi  jazz, conceput de către Mircea Tiberian din care a rezultat un disc apărut la SoftRecords 2011, pentru înregistrarea căruia a colaborat cu contrabasistul Chris Dahlgren şi percuţionistul Maurice de Martin. Muzicienii  de jazz  alături de care a mai cântat: John Betch, Olah Peter, Gyorgy Jeszenszky, George Natzis, Cristian Soleanu, Cătălin Milea, Liviu Butoi, Cătălin Răzvan, Pedro Negrescu, Alex Man, Michael Acker. Nadia Trohin a fost invitată la Maratonul de Poezie şi Jazz, ediţiile  din 2011 şi 2014, precum şi la recitalurile de poezie şi jazz organizate de Muzeul Naţional al Literaturii Române.

Comunicat de presă

Trei mari muzicieni de jazz sustin pe 20 si 21 iulie 2013 recitaluri in spatii incarcate de istorie.

Pianistul Mircea Tiberian, percutionistul american John Betsch si contrabasistul Michael Acker aduc muzica imaginatiei infinite la Castelul Peles si la Palatul Mogosoaia.

Daca recitalul din sala de muzica a Castelului Peles, care va avea loc sambata 20 iulie de la ora 17 este inclus in cadrul Stagiunii Sunetul Muzicii, cel din curtea de onoare a Palatului Mogosoaia se va desfasura duminica 21 iulie de la ora 18 cu ocazia editiei a III a a Verii de Poezie si Jazz.

Celor trei jazzisti li se va alatura Ioana Crăciunescu, poeta, actrița de teatru și film. O artista care si-a împărțit iubirea între două țări și două culturi – română si franceză - la fel cum a împărțit iubirea între actorie și poezie.

Puteti fi martori a doua evenimente culturale de exceptie, coordonate muzical de Sebastian Gheorghiu și moderate de Sebastian Craciun, respectiv Dan Mircea Cipariu.

Programul complet pe: http://stagiuneasunetulmuzicii.wordpress.com, 
http://www.ucimr.ro şi www.excesmusic.ro

Organizatori: Primăria Municipiului Bucureşti, prin Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, Muzeul National Peles, Radio Romania Cultural şi ExcesMusic

Parteneri: Uniunea de Creaţie Interpretativă a Muzicienilor din România prin programul ”Oportunităţi la Tine Acasă” şi Asociaţia Cultural – Sportiva “Pro Valores”.

Parteneri media sunt: Observator cultural, Port.ro, Agentia de carte.ro, Artindex, Looms, Onlinegallery.ro, SensoTv, Diseara.ro, Modernism, Calendar evenimente, Art Act magazine.